3ra-1215/13 — Contestarea actului administrativ

Curtea de Apel Cahul Dosarul nr. 3ra-1215/13 Judecător: I.Dănăilă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 25 septembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Nicolae Clima, Vera Macinskaia, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de Biroul vamal Cahul, în pricina de contencios administrativ la cererea ÎS „Calea Ferată din Moldova” către Biroul vamal Cahul şi Serviciul Vamal, intervenienţi accesorii compania de brokeri „Camera de Comerţ şi Industrie a RM”, „Valah” SRL, „Brokeruniversal” SRL, „Brucvud-Plus” SRL şi „Interbroker Prim” SRL, privind contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Cahul din 01 februarie 2013, prin care acţiunea a fost admisă, CONSTATĂ: La 19.10.2011, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al RM şi Biroului vamal Cahul, privind recunoaşterea nulităţii hotărîrii Serviciului Vamal al RM din 04.11.2011, a procesului-verbal nr. 216/11 din 26.08.2011 şi a deciziei Biroului vamal Cahul din 26.08.2011.

La 21.11.2011, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al RM şi Biroului vamal Cahul, privind recunoaşterea nulităţii hotărîrilor Serviciului Vamal al RM din 09.11.2011 şi 04.10.2011, a proceselor-verbale nr. 258/10 din 23.11.2010, nr. 265/11 din 29.09.2011 şi nr. 224/11 din 01.09.2011 şi a deciziilor Biroului vamal Cahul din 01.09.2011, 13.09.2011 şi 29.09.2011. Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 06.07.2012, pricinile civile sus menţionate au fost conexate într-o procedură unică. În motivarea acţiunilor reclamantul a indicat că de către Biroul vamal Cahul ilegal au fost aplicate sancţiuni vamale, deoarece nu a fost documentar dovedită vina reclamantului în comiterea contravenţiei vamale.

Indică că din cauza că partea ucraineană nu primeşte vagoanele cu marfă , ÎS „Calea Ferată din Moldova” a fost nevoită să reţină vagoanele la staţiile feroviare la frontieră. Susţine reclamantul că nu s-a stabilit vinovăţia ÎS „Calea Ferată din Moldova” privind încălcarea termenelor de transportare a încărcăturilor şi neîntemeiat a fost sancţionat în baza art. 231 pct. (23) Cod vamal, privind încălcarea procedurii de tranzit. 1 Mai indică că în procesele-verbale contestate nu sunt indicate numărul vagoanelor, prin ce pîrîtul a încălcat prevederile art. 267 lit. b), c) şi e) Cod vamal. Totodată, ÎS „Calea Ferată din Moldova” susţine că organul vamal neîntemeiat a aplicat sancţiuni vamale, deoarece reclamantul nu este indicat la rubrica 50 al declaraţiilor vamale în calitate de principal obligat.

La fel, menţionează că procesul-verbal nr. 258/10 a fost întocmit la 23.11.2010, iar decizia de sancţionare a fost adoptată de Biroul vamal Cahul la 13.09.2011, încălcînd astfel termenul stabilit prin art. 260 Cod vamal. Astfel, indică că potrivit deciziei Biroului vamal Cahul din 13.09.2011 pe dosarul de contravenţie vamală de răspundere materială nr. 258/10 din 23.11.2010, ÎS „Calea Ferată din Moldova” este recunoscută vinovată şi în baza art. 231 pct. (23) Cod vamal faţă de aceasta a fost aplicată amendă în mărime de 3% din valoarea mărfii (25 538 358,20 lei) care constituie obiectul contravenţiei vamale - 766 150,74 lei.

Potrivit procesului-verbal nr. 258/10 din 23.11.2010, în perioada de 24.09.2010 - 31.10.2010 au fost depuse declaraţii vamale (DV) de tranzit la p/v Căuşeni (37), p/v Edineţ (24), p/v Comrat (15), p/v Bălţi (15), p/v Floreşti (5), p/v Donduşeni (3) şi p/v Anenii Noi (1), unde în rubrica 50 a DV de tranzit în calitate de principal obligat figurează ÎS „Calea Ferată din Moldova”, care este responsabil că marfa transportată în valoarea totală de 25 538 358,20 lei de la posturile vamale susmenţionate să ajungă la p/v Etulia-Fricăţei în termenul acordat de organul vamal, termen ce a fost încălcat, astfel nerespectîndu-se procedura de tranzit.

Potrivit deciziei Biroului vamal Cahul din 29.09.2011 pe dosarul de contravenţie vamală de răspundere materială nr. 265/11 din 29.09.2011, ÎS „Calea Ferată din Moldova” este recunoscută vinovată şi în baza art. 231 pct. (23) Cod vamal şi faţă de aceasta a fost aplicată amendă în mărime de 3% din valoarea mărfii(4 016 021,18 lei) care constituie obiectul contravenţiei vamale - 120 480,63 lei. Conform procesului-verbal nr. 265/11 din 29.09.2011, reclamantului îi este imputat faptul că în perioada 23.09.2010-29.09.2010 de către compania de brokeri „Interbroker-Prim” SRL au fost depuse declaraţii vamale de tranzit (22) la p/v Anenii Noi intern privind transportarea mărfii în valoare totală de 4 016 021,18 lei de la postul vamal sus menţionat la p/v Etulia-Fricăţei, în termenul acordat de organul vamal.

Marfa ajuns cu întîrziere la p/v de destinaţie, condiţie nerespectată de transportatorul mărfurilor ÎS „Calea Ferată din Moldova”. Conform deciziei Biroului vamal Cahul din 01.09.2011 asupra cazului de contravenţie vamală de răspundere materială nr. 224/11 din 01.09.2011, ÎS „Calea Ferată din Moldova” este recunoscută vinovată în baza art. 231 pct. (23) Cod vamal şi în baza art. 232 lit. i) Cod vamal, faţă de aceasta a fost aplicată amendă în valoare de 3% din valoarea obiectului contravenţiei (927 837,72 lei) care constituie 27 835,13 lei. Conform procesului-verbal nr. 224/11 din 01.09.2011, ÎS „Calea Ferată din Moldova” îi este imputat săvîrşirea faptului că, la 05.10.2010 la postul vamal Mateuţi intern de către compania de brokeri „Brucvud-Plus” SRL au fost depuse declaraţii vamale privind tranzitarea mărfii (grîu furajer) în valoare de 927 837,72 lei de la p/v Mateuţi intern la p/v Etula-Fricăţei.

Marfa a ajuns la destinaţie cu întîrziere (15.10.2010) nefiind astfel respectată procedura de tranzit. 2 Potrivit deciziei Biroului vamal Cahul din 26.08.2011 pe dosarul de contravenţie vamală de răspundere materială nr. 216/11 din 26.08.2011, ÎS „Calea Ferată din Moldova” este recunoscută vinovată şi în baza art. 231 pct. (23) Cod vamal şi faţă de aceasta a fost aplicată amendă în mărime de 3% din valoarea mărfii (748 201,17 lei) care constituie obiectul contravenţiei vamale - 22 446,03 lei.

Conform procesului-verbal nr. 216/11 din 26.08.2011, ÎS „Calea Ferată din Moldova” îi este imputat faptul că în perioada 25.10.2010-28.10.2010 de către brokerul vamal Camera de Comerţ şi Industrie a RM şi de către „Brokeruniversal” SRL, au fost depuse declaraţii vamale (6) la posturile vamale nr. 2020, 2002, 6505 privind transportarea mărfii (seminţe de floarea soarelui şi pulpă de sfeclă granulată) în valoare totală de 748 201,17 lei pînă la p/v Etulia-Fricăţei, în termen de pînă la 01.11.2010 şi respectiv 03.11.2010. Marfa ajungînd cu întîrziere (03.11.2010 şi respectiv 04.11.2010), astfel nefiind respectată procedura de tranzit.

La 07.06.2012 reclamantul ÎS „Calea Ferată din Moldova” a depus cereri privind atragerea în proces în calitate de pîrît Biroul vamal Cahul, totodată invocînd şi temeiuri suplimentare de anulare a actelor contestate: - la procesul-verbal nr. 258/11 din 22.09.2011 şi decizia Biroului vamal Cahul din 22.09.2011, p/v de expediere Hînceşti a stabilit termen de tranzit mai mic de 8 zile prevăzut de lege (stabilind termen de tranzit de 7 zile) contrar prevederilor art. 42 alin. (2) Cod vamal şi contrar pct. 98 alin.(1) al Hotărîrii Guvernului nr. 1140 din 02.11.2005 (Regulamentul); - la procesele-verbale nr. 224/11 din 01.09.2011; nr. 216/11 din 26.08.2011; nr. 265/11 din 29.09.2011 şi respectiv deciziile Biroului vamal Cahul din 01.09.2011; din 26.08.2011; din 29.09.2011, reclamantul a invocat prevederile art. 229 Cod vamal, art. 30 alin. (2) Cod contravenţional privind expirarea termenului de prescripţie a răspunderii contravenţionale (fiind trecut mai mult de 3 luni de la constatarea faptului contravenţie).

La 09.11.2012 reclamantul ÎS „Calea Ferată din Moldova” a depus o cerere de concretizare a acţiunii, solicitînd anularea procesului-verbal nr. 323/11 din 29.11.2011 şi a deciziei Biroului vamal Cahul din 29.11.2011; procesul-verbal nr. 227/11 din 06.09.2011 şi decizia din 06.09.2011; procesul-verbal nr. 258/11 din 22.09.2012 şi decizia din 22.09.2011. Totodată, reclamantul a invocat suplimentar şi aplicarea ilegală a sancţiunii de către Biroul vamal Cahul pentru o altă încălcare - încălcarea procedurii de tranzit. Reclamantul a indicat că în procesele-verbale contestate, reclamantului îi este imputat că mărfurile aflate sub control vamal n-au fost transportate în termenul stabilit la organul vamal, însă această încălcare este prevăzută la art. 287 alin. (5) Cod contravenţional şi vinovăţia reclamantului în această încălcare nu este dovedită de pîrît.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Cahul din 01 februarie 2013 a fost admisă acţiunea ÎS „Calea Ferată din Moldova” şi a fost dispusă anularea deciziilor şi proceselor-verbale cu privire la contravenţia vamală: nr. 258/10 din 23.11.2010 şi decizia din 13.09.2011; nr. 216/11 din 26.08.2011; nr. 224/11 din 01.09.2011; nr. 265/11 din 29.09.2011 emise de Biroul vamal Cahul cu privire la contravenţie vamală prevăzută de art. 231 pct. (23) Cod vamal, aplicată faţă de ÎS „Calea Ferată din Moldova”.

3 În motivarea soluţiei instanţa de fond a invocat prevederile art. 1 pct. 14 şi 34, art. 42 alin. (2) Cod vamal, menţionînd că în unele declaraţii vamale la rubrica 50 a fost greşit indicat în calitate de principal obligat reclamantul ÎS „Calea Ferată din Moldova”, deoarece reclamantul nu a îndeplinit declaraţiile vamale, nu şi-a asumat responsabilitatea pentru asigurarea termenelor de tranzit vamal şi el nu î-şi desfăşoară activitatea de antreprenoriat privind transportarea mărfurilor în regim de tranzit vamal.

Instanţa a concluzionat că titularul regimului de tranzit vamal este persoana care a depus la organul de plecare declaraţiile vamale de tranzit, adică brokerii vamali „Camera de Comerţ şi Industrie a RM”, SRL „Valah”, SRL „Brokeruniversal”, SRL „Brukvud Plus” şi SRL „Interbroker-Prim”, care sunt responsabili de tranzitul mărfurilor, ei au şi obligaţia de prezentare în termenul stabilit organului vamal de destinaţie (p/v Giurgiuleşti (feroviar), p/v Etulia- Fricăţei) mărfurile cu mijloacele de identificare intacte, aplicate de organul vamal de plecare. Obligaţia de a depune la postul vamal de plecare a declaraţiilor de tranzit vamal, include şi respectarea întregii operaţiuni de tranzitare, prezentînd la postul vamal de destinaţie marfa tranzitată.

Nefiind de acord cu hotărîrea Curţii de Apel Cahul din 01 februarie 2013, Biroul vamal Cahul a contestat-o cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie, solicitînd casarea acesteia şi pronunţarea unei hotărîri noi de respingere a acţiunii. În susţinerea cererii de recurs recurentul a invocat că hotărîrea contestată este ilegală şi nefondată, bazată pe o apreciere incompletă, subiectivă şi unilaterală.

În speţă, recurentul a indicat că, deşi în rubrica 50 a declaraţiei vamale în calitate de principal obligat au fost indicaţi, în unele cazuri, brokerii vamali, care potrivit prevederilor art. 48 alin.(1) din Codul vamal, pct. 96 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul Vamal al RM, aprobat prin HG nr. 1140 din 02.11.2005, pct. 9 din Normele metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul RM, aprobate prin Ordinului Serviciului Vamal nr. 288-o din 20.12.2005, acesta este titularul operaţiunii de tranzit, în sarcina acestuia apare obligaţia de a depune la biroul vamal de plecare declaraţia de tranzit, obligaţie care a fost îndeplinită de către brokerii vamali, iar obligaţia de transportare şi respectiv de prezentare a mărfii la postul vamal Etulia-Fricăţei îi revine persoanei juridice, care transportă nemijlocit marfa, adică ÎS „Calea Ferată a Moldovei”, care în conformitate cu art. 23, pct. 1 al Convenţiei privind traficul internaţional feroviar de mărfuri pe calea ferată (SMGS), este responsabilă de întîrzierea la livrarea încărcăturii şi de prejudiciile aduse în urma pierderii integrale sau parţiale în timpul începînd cu momentul primirii încărcăturii pentru transportare pînă la livrarea ei la staţia de sosire,

iar în conformitate cu prevederile pct. 4 al „Regulamentului privind interacţiunea Departamentului Vamal şi Căii Ferate din Republica Moldova la perfectarea actelor vamale la mărfurile transportate pe calea ferată”, aceasta din urmă poartă răspundere pentru integritatea şi transportarea mărfurilor aflate sub supraveghere vamală şi este obligată să le aducă la staţia de destinaţie în adresa destinatarului indicat în scrisoarea de trăsură. Mai indică recurentul că conform Hotărîrii Plenului CSJ nr.4 din 24.12.2010 „Cu privire la practica examinării în contencios administrativ a litigiilor legate de aplicarea legislaţiei vamale,, este prevăzut în conformitate cu prevederile art.42 alin.(3) Cod vamal, că persoana responsabilă cu operaţiunea de tranzit este titularul 4 regimului vamal de tranzi.

În conformitate cu pct. 96 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1140 din 02.11.2005, şi pct.4 lit.c), pct.9 lit.b) din Normele metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova, aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal nr.288-0 din 20.12.2005, titularul tranzitului este principalul obligat, care este indicat în rubrica 50 a declaraţiei vamale completate potrivit Ordinului Serviciulu Vamal nr.346-0 din 24.12.2009.

Susţine recurentul că în calitate de subiect al încălcării prevăzute de norma respectivă, poate apărea doar declarantul vamal sau persoana juridică, persoana fizică ce desfăşoară activitatea de întreprinzător care transportă nemijlocit mărfurile în cadrul regimului vamal de tranzit, iar brokerii vamali nu pot influenţa asupra termenelor şi modului de tranzitare a mărfurilor transportate de ÎS „Calea Ferată a Moldovei”, regulile de cuplaj a vagoanelor, formare a garniturilor de vagoane, trenurilor, cît şi graficul mişcării lor se stabilesc în exclusivitate de către aceasta. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva hotărîrii date în instanţa de fond şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul conchide că recursul declarat de Biroul Vamal Cahul este neîntemeiat şi urmează a fi respins, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Hotărîrea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi circumstanţelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit este considerată legală şi întemeiată.

Potrivit materialelor cauzei, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a înaintat în instanţa de contencios administrativ cerere către Biroul Vamal Cahul şi Serviciul Vamal privind anularea deciziilor şi proceselor-verbale cu privire la contravenţia vamală: nr. 258/10 din 23.11.2010 şi decizia din 13.09.2011; nr. 216/11 din 26.08.2011; nr. 224/11 din 01.09.2011; nr. 265/11 din 29.09.2011 emise de Biroul vamal Cahul cu privire la contravenţie vamală prevăzută de art. 231 pct. (23) Cod vamal, aplicată faţă de ÎS „Calea Ferată din Moldova”. Instanţa de fond a admis cererea ÎS „Calea Ferată din Moldova” şi a anulat actele contestate ca fiind ilegale. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie susţine această soluţie, pornind de la următoarele.

După cum s-a constatat cu certitudine, în perioada 24.09.2010 – 31.10.2010 la posturile vamale Căuşeni, Edineţ, Comrat, Bălţi, Floreşti, Donduşeni şi Anenii Noi au fost depuse de către brokerii vamali Camera de Comerţ şi Industrie a RM şi SRL „Valah” declaraţiile vamale privind tranzitarea mărfii (orz furajer şi grîu furajer, ulei brut din seminţe de floarea soarelui, reziduri solide din seminţe de floarea soarelui, seminţe de rapiţă, etc.), în valoarea totală de 25 538 358,20 lei, de la posturile vamale indicate la postul vamal Etulia-Fricăţei în termenul acordat de 5 organul vamal, unde în rubrica 50 a declaraţie vamale de tranzit figurează ÎS „Calea Ferată din Moldova”. În aceeaşi perioadă, au fost depuse şi alte declaraţii vamale de tranzit, unde în rubrica 50 figurează declaranţii SRL „Modvama Grup”, SRL „Interbroker Prim”, SRL „Wholemark”, SRL „Brucvud Plus”, SC „Brokeruniversal” SRL.

Potrivit art. 1 pct. 34 Cod vamal, titular al operaţiunii este persoana în numele căreia s-a făcut declaraţia vamală (declarantul) sau persoana căreia i-au fost transferate, în privinţa destinaţiei vamale, drepturile şi obligaţiile persoanei menţionate anterior (declarantului). La caz, titularii operaţiunilor de tranzit sunt brokerii vamali menţionaţi care au şi depus declaraţiile vamale în vederea tranzitării mărfii. Potrivit art. 42 alin. (1) Cod vamal, tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere vamală de la un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel.

(2) Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 8 zile de la data trecerii frontierei vamale. (3) Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea căreia are loc operaţiunea de tranzit. El este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie vamală de tranzit. Pornind de la prevederile normelor de drept evocate, Colegiul constată că titularul regimului vamal de tranzit este persoana care a depus la organul vamal de plecare declaraţiile vamală de tranzit, adică brokerii vamali Camera de Comerţ şi Industrie a RM, SRL „Valah”, SRL „Modvama Grup”, SRL „Interbroker Prim”, SRL „Wholemark”, SRL „Brucvud Plus”, SC „Brokeruniversal” SRL. În conformitate cu prevederile art. 48 alin. (1) Cod vamal, titularul operaţiunii de tranzit este responsabil de tranzitul mărfurilor.

El este obligat să prezinte, în termenul stabilit, organului vamal de destinaţie mărfurile cu mijloacele de identificare intacte, aplicate de organul vamal de plecare. Astfel, analizînd circumstanţele pricinii prin prisma normelor de drept menţionate, instanţa de recurs conchide că corect a fost constatat de către instanţa de fond că titulari al operaţiunilor de tranzit în cazul din speţă sunt companiile de brokeri, care sunt responsabili de tranzitul mărfurilor şi sunt obligaţi să prezinte, în termenul stabilit, organului vamal de destinaţie mărfurile cu mijloacele de identificare intacte, aplicate de organul vamal la plecare. În acest sens, afirmaţia recurentului precum că obligaţia de transportare şi respectiv de prezentare a mărfii la postul vamal Etulia-Fricăţei îi revine persoanei juridice, care transportă nemijlocit marfa, adică ÎS „Calea Ferată a Moldovei”, este apreciată critic de către Colegiu.

Or, ÎS „Calea Ferată din Moldova” într-adevăr are obligaţia de transportare şi respectiv de prezentare a mărfii la postul vamal Etulia- Fricăţei, însă nicidecum nu este titularul operaţiunii de tranzit şi, prin urmare, nu poate fi subiect al răspunderii vamale pentru întîrzierea mărfurilor la punctul vamal de ieşire de pe teritoriul tranzitat. Mai mult ca atît, între organul vamal şi ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu există nici un fel de relaţii, atît de subordonare, cît şi de control, acestea la rîndul său fiind stabilite cu titularul regimului vamal de tranzit, adică persoana care a prezentat declaraţiile vamale pentru tranzitarea mărfurilor – brokerul vamal. Or, 6 faţă de organul vamal ÎS „Calea Ferată din Moldova” nu poartă nici o răspundere, aceasta putînd fi instituită doar faţă de clientul comanditar în virtutea obligaţiilor sale de cărăuş.

În context, trimiterile recurentului la art. 23, pct. 1 al Convenţiei privind traficul internaţional feroviar de mărfuri pe calea ferată (SMGS), se referă anume la răspunderea cărăuşului (transportatorului) faţă de client, iar pct. 4 al „Regulamentului privind interacţiunea Departamentului Vamal şi Căii Ferate din Republica Moldova la perfectarea actelor vamale la mărfurile transportate pe calea ferată”, nu are aplicabilitate în speţă, deoarece în procesele-verbale contestate nu s- au invocat încălcarea integrităţii şi transportării mărfurilor aflate sub supraveghere vamală, ci încălcarea preioadei de tranzit.

Totodată, Colegiul menţionează că recurentul, deşi corect a invocat pct. 96 al Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul Vamal al RM, aprobat prin HG nr. 1140 din 02.11.2005, pct. 9 din Normele metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul RM, aprobate prin Ordinului Serviciului Vamal nr. 288-o din 20.12.2005, eronat le-a interpretat. Astfel, pe de o parte, recunoaşte că titularul tranzitului este principalul obligat şi este indicat în rubrica 50 a decalraţiei vamale, iar pe de altă parte, neagă responsabilităţile acestuia vis-a-vis de operaţiunea de tranzit. Or, în sarcina principalului obligat nu intră doar obligaţia de a depune la biroul vamal de plecare declaraţia de tranzit, aşa cum a afirmat organul vamal, dar şi respectarea întregii operaţiuni de tranzitare.

În altă ordine de idei, instanţa de recurs apreciază critic şi afirmaţia Biroului Vamal Cahul cum că în calitate de subiect al încălcării prevăzute de norma respectivă, poate apărea doar declarantul vamal sau persoana juridică, persoana fizică ce desfăşoară activitatea de întreprinzător care transportă nemijlocit mărfurile în cadrul regimului vamal de transit, iar borokerii nu pot influenţa asupra termenelor şi modului de tranzitare a mărfurilor transportate de ÎS „Calea Ferată a Moldovei”, regulile de cuplaj a vagoanelor, formare a garniturilor de vagoane, trenurilor, cît şi graficul mişcării lor se stabilesc în exclusivitate de către aceasta. După cum s-a menţionat supra, relaţiile dintre client şi transportator sunt reglamentate de alte norme de drept şi nu pot fi puse la baza contravenţiei vamale din litigiu.

În acelaşi timp, Colegiul susţine concluzia instanţei de fond cum că în unele declaraţii vamale la rubrica 50 a fost greşit indicat în calitate de principal obligat reclamantul ÎS „Calea Ferată din Moldova”, deoarece reclamantul nu a îndeplinit declaraţiile vamale, nu şi-a asumat responsabilitatea pentru asigurarea termenelor de tranzit vamal şi el nu î-şi desfăşoară activitatea de antreprenoriat privind transportarea mărfurilor în regim de tranzit vamal. Astfel, instanţa de recurs concluzionează că argumentele recurentului nu şi-au găsit confirmarea în cadrul judecării cererii de recurs. În această ordine de idei şi, avînd în vedere că hotărîrea Curţii de Apel Cahul din 01 februarie 2013 este legală şi întemeiată, iar recursul declarat de Biroul Vamal Cahul este nefondat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a-l respinge, cu menţinerea hotărîrii contestate.

7 Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarate de Biroul Vamal Cahul. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel cahul din 01 februarie 2013, în pricina de contencios administrativ la cererea ÎS „Calea Ferată din Moldova” către Biroul vamal Cahul şi Serviciul Vamal, intervenienţi accesorii compania de brokeri „Camera de Comerţ şi Industrie a RM”, „Valah” SRL, „Brokeruniversal” SRL, „Brucvud-Plus” SRL şi „Interbroker Prim” SRL, privind contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Nicolae Clima Vera Macinskaia Iuliana Oprea 8