2ra-2594/13 — Modificarea cuantumului pensiei alimentare

prima instanţă – I. Rabei dosarul nr. 2ra-2594/13 instanţa de apel – E. Ababei, G. Polivenco, N. Matveeva ÎNCHEIERE 22 august 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Inga Toma, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ingăi Toma împotriva lui Igor Toma cu privire la modificarea cuantumului pensiei alimentare, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 09 aprilie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Inga Toma şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 14 noiembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial, constată: La 17 septembrie 2012 Toma Inga a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Toma Igor cu privire la modificarea cuantumului pensiei alimentare.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat, că la 16 august 2004 a înregistrat căsătoria cu Toma Igor, din viaţa în comun fiind născut la 29 martie 2005, fiul Marius. Menţionează că relaţiile familiale s-au înrăutăţit, iar începând cu anul 2006 nu mai locuiesc împreună. Susţine că, deşi, copilul se află la întreţinerea sa, pârâtul refuză sub orice mod participarea la întreţinerea acestuia, motiv pentru care s-a adresat instanţei de judecată cu acţiune cu privire la încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor, iar prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 10 martie 2011 a fost dispusă încasarea din contul pârâtului în beneficiul său pensia alimentară pentru întreţinerea fiului Toma Marius, născut la data de 29 martie 2005, în mărime de 750 lei lunar până la majoratul minorului.

Însă, consideră că suma de 750 lei lunar este insuficientă pentru întreţinerea copilului minor, dînsa fiind în imposibilitate de a asigura acestuia un trai decent. Solicită modificarea cuantumului pensiei alimentare pentru întreţinerea copilului minor în sensul majorării acestuia, cu dispunea încasării din contul pârâtului în beneficiul fiului Marius pensia de întreţinere în mărime de 1500 lei lunar, până la majoratul copilului. 1 Prin hotărârea judecătoriei Rîşcani din 14 noiembrie 2012, acţiunea a fost admisă parţial, a fost modificat cuantumul pensiei de întreţinere a copilului minor Toma Marius, încasat din contul lui Igor Toma în beneficiul Ingăi Toma, fiind dispusă încasarea din contul lui Igor Toma pensia pentru întreţinerea copilului minor Marius Toma în mărime de 875 lei lunar, începând cu data de 17 septembrie 2012, până la atingerea majoratului de către copil sau până la modificarea situaţiei materiale a părinţilor.

Titlu executoriu emis în baza hotărârii Judecătoriei Rîşcani din 10 martie 2011 fiind retras. Totodată, s-a încasat din contul lui Toma Igor în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 150 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 09 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de către Inga Toma şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 07 iunie 2013, Toma Inga a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel, a hotărârii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărîrile judecătoreşti, considerîndu-le ilegale şi neîntemeiate.

Susţine drept neîntemeiată concluzia instanţei de apel precum că în cadrul dezbaterilor judiciare nu au fost prezentate probe prin care s-ar confirma posibilitatea achitării de către intimat a unei pensii de întreţinere mai mari. Afirmă că este imposibil de a prezenta date oficiale cu privire la mărimea veniturilor intimatului, în condiţiile în care dânsul lucrează neoficial şi ascunde mărimea veniturilor sale, în vederea inducerii în eroare a instanţelor de judecată. Consideră că în condiţiile în care intimatul nu are la întreţinere alte persoane, pretenţia sa de a încasa pensia de întreţinere în cuantum de 1500 lei lunar este justificată. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Inga Toma nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. 2 Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de chemare în judecată. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Inga Toma asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Inga Toma ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul Ingăi Toma se consideră inadmisibil.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva 3