2ra-2481/13 — Încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă – A. Catană dosarul nr. 2ra-2481/13 instanţa de apel – D. Manole, E. Fistican, N. Traciuc ÎNCHEIERE 21 august 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Iuliana Oprea examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Valeriu Jereghi în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolai Bunicovschi împotriva lui Valeriu Jereghi cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 februarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Valeriu Jereghi şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 28 august 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial constată: La 04 iunie 2012, Nicolai Bunicovschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Valeriu Jereghi cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 09 aprilie 2006 pârâtul Valeriu Jereghi a încheiat cu el contractul de muncă nr. 1 din 09 aprilie 2006 cu privire la repararea apartamentului nr. 194 din bd. Ştefan cel Mare nr. 64. Menţionează că în rezultatul litigiului de muncă dintre ei, Valeriu Jereghi l-a acţionat în judecată la 30 iulie 2007, solicitând încasarea sumei de 108270 lei. După examinarea cauzei, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 ianuarie 2012 acţiunea lui Valeriu Jereghi a fost respinsă.

Susţine că pe parcursul examinării litigiului menţionat, 5 ani, el a suportat cheltuieli de judecată, şi anume taxa de stat în sumă de 2432 lei (05 octombrie 2009) şi 2436 lei (06 iunie 2011), în total 4868 lei, cheltuieli de transport -1229,5 lei, cheltuieli pentru asistenţă juridică 1400 lei, despăgubiri pentru timpul de muncă pierdut 2856 lei. Solicită încasarea de la Valeriu Jereghi în beneficiul lui a cheltuielilor de judecată în sumă totală de 10353,5 lei. Ulterior, la 28 august 2012, Nicolai Bunicovschi a depus cerere suplimentare de concretizare a acţiunii, solicitând încasarea de la Valeriu Jereghi a cheltuielilor de judecată în sumă totală de 9558,5 lei. În motivarea cererii reclamantul a indicat că taxa de stat constituie 2432 lei (05 octombrie 2009) şi 2436 lei (06 iunie 2011), în total suma de 4868 lei, cheltuieli de transport -1229,5 lei şi 679 lei, în total 1908,5, despăgubiri pentru timpul de muncă pierdut pentru 14 zile - 2782 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 28 august 2012 a fost admisă parţial acţiunea, încasat din contul lui Valeriu Jereghi în beneficiul lui Nicolai Bunicovschi cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat în mărime de 4868 lei şi cheltuielile de deplasare în mărime de 1908,5 lei, în rest cerinţele fiind respinse. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 februarie 2013 a fost respins apelul declarat de Valeriu Jereghi şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 24 mai 2013, Valeriu Jereghi a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi trimiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă.

În motivarea recursului a invocat că la 10 aprilie 2013, a depus o cerere la Curtea de Apel, prin care a solicitat să i se prezinte decizia instanţei de apel din 19 februarie 2013, de asemenea materialele cazului şi procesul-verbal al şedinţei pentru a determina dacă au fost înregistrate în mod corespunzător în procesul-verbal depoziţiile reprezentantului său, dar cererea a fost respinsă, fapt care ridică îndoieli cu privire la imparţialitatea şi obiectivitatea judecătorilor. Susţine că la 15 mai 2013 a mai depus o cerere prin cancelaria Curţii de Apel, solicitând repetat prezentarea deciziei şi dosarului pentru a lua cunoştinţă, dar cererea nu a fost admisă. Afirmă că până la data depunerii cererii de recurs nu a primit decizia instanţei de apel şi dosarul pentru a face cunoştinţă, cele două cereri fiind respinse.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Valeriu Jereghi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Valeriu Jereghi, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Valeriu Jereghi ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul lui Valeriu Jereghi se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Iuliana Oprea