2ra-2451/13 — Încasarea sumei

prima instanţă – M. Malanciuc dosarul nr. 2ra-2451/13 instanţa de apel – I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 21 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Iuliana Oprea examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea pe Acţiuni „Comgaz-Plus” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe Acţiuni „Comgaz-Plus” împotriva Tamarei Goncear cu privire la încasarea sumei împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 14 martie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Tamara Goncear, modificată hotărârea Judecătoriei Ungheni din 16 noiembrie 2012, prin micşorarea sumei încasate în beneficiul reclamantului constată: La 05 iunie 2012, SA „Comgaz-Plus” Ungheni a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tamarei Goncear cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acţiunii a indicat că SA „Comgaz-Plus” în perioada rece a anilor 2008-2011 a aprovizionat pârâtul cu energie termică pentru încălzirea spaţiului locativ pe care îl deţine. Menţionează că pentru serviciile prestate pârâtul este obligat să achite lunar plata, însă până în prezent nu a achitat, astfel acumulând datorii: plata pentru servicii în sumă de 1184, 25 lei, dobânda de întârziere în sumă de 194,48 lei, în total suma de 1378,73 lei.

Afirmă că pârâtul se eschivă fraudulos să achite plata pentru consumul de energie termică, fapt prin care încalcă prevederile capitolului 5 pct. 18 alin. (2) al Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la (reconectării) la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002. Susţine că pârâtul neonorându-şi obligaţia de achitare pentru energia termică urmează să achite o dobândă de întârziere în conformitate cu art. 619 Cod civil. Solicită încasarea de la Tamara Goncear în folosul SA „Comgaz-Plus” a datoriei în sumă de 1378,73 lei şi taxa de stat în sumă de 270 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 16 noiembrie 2012 a fost încasat de la Tamara Goncear în beneficiul SA „Comgaz-Plus” Ungheni datoriile pentru consumul de energie termică în sumă de 1378,73 lei, taxa de stat - 270 lei, cheltuielile judiciare - 98,4, iar în total suma de 1747,13 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 martie 2013 apelul declarat de către Tamara Goncear a fost admis, hotărârea primei instanţe a fost modificată, prin micşorarea sumei de 1378,73 la suma de 303,85 lei, iar suma totală încasată a fost micşorată de la 1747,13 la 672,25 lei. La 23 mai 2013, SA „Comgaz-Plus” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

La fel, recurentul a solicitat încasarea taxei de stat în sumă de 135 lei (recurs) în beneficiul SA „Comgaz-Plus”. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia contestată, în acest sens menţionând faptul că în cererea de apel pârâtul a indicat precum că din anul 2009, scara nr. 6 în care locuieşte a fost debranşată complet de la agentul termic, lucru care nu corespunde realităţii, deoarece sistarea energiei termice în blocul de pe str. V. Lupu, 6 s-a efectuat în anul 2011 integral, fără vreo scară separat până atunci.

Intimatul locuieşte într-un bloc cu 5 etaje, deci o coloană tranzitorie încălzeşte 5 apartamente, drept dovadă că această coloană a fost aprovizionată cu agent termic pe perioada anilor 2006-2011 servesc fişele de calcul a celorlalte 4 apartamente (autentificate), în care se văd achitările efectuate de vecini pe perioadele 2006-2011, ceea ce demonstrează faptul că ei nu erau deconectaţi de la agentul termic (adică blocul nu era deconectat integral din subsol). Susţine că fiecare fişă de calcul este compusă din două componente, prima parte reflectă datele de identitate, adresa şi contul personal al consumatorului, a doua parte reflectă graficul lunilor pentru care a fost calculată datoria pentru serviciile prestate şi lunile pentru care s-a achitat pentru serviciile prestate.

Compatibilitatea între componentelor fişei de calcul se reflectă prin prisma contului personal, care se reflectă pe ambele componente. Afirmă că, deşi consumatorul este deconectat de la agentul termic, conform pct. 8-83 din anexa nr. 7 al Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative, comunale şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor şi condiţiile deconectării acestora de la (reconectării) la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă consumatorul va achita plata pentru încălzire în mărime de 5% din costul energiei termice calculate pentru un metru pătrat al apartamentului, luând în consideraţie existenţa pierderii normative de energie termică în încăperile tehnice (etaje tehnice şi subsolul menţin în stare funcţională sistemele inginereşti de alimentare cu apă şi de canalizare perioada rece, necesitatea încălzirii locurilor de uz comun şi imposibilitatea deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii.

Mai indică că dovadă a faptului că blocul nu a fost deconectat constituie informaţiile despre alimentarea cu căldură a blocului locativ din str. V. Lupu, 6, unde se indică clar care apartamente au fost deconectate total şi care au fost deconectate parţial de la agentul termic (în ele se indică faptul că apartamentul nr. 49 din str. V. Lupu, 6 a fost deconectat total la 5% din 2010-2011). Consideră că pârâtul a dus în eroare instanţa pentru a tergiversa examinarea cauzei, şi instanţa a calculat şi încasat greşit datoria de la Tamara Goncear în beneficiul SA „Comgaz-Plus”, inclusiv agent termic şi deservire tehnică. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SA „Comgaz-Plus” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către SA „Comgaz-Plus”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SA „Comgaz-Plus” ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul Societăţii pe Acţiuni „Comgaz-Plus” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tatiana Răducanu Iuliana Oprea