2rac-387/13 — Instituirea dreptului de servitute

prima instanţă: Iu. Cotruţă dosarul nr. 2rac-387/13 instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican ÎNCHEIERE 21 august 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Magic Cons”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu răspundere limitată „Magic Cons” împotriva Societăţii pe acţiuni „Franzeluţa” cu privire la instituirea dreptului de servitute, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2013 prin care a fost admis apelul declarat de către Societatea pe acţiuni „Franzeluţa”, casată integral hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 11 decembrie 2012 şi emisă o hotărâre nouă de admitere parţială a acţiunii, c o n s t a t ă La 16 martie 2012 SRL „Magic Cons” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Franzeluţa” cu privire la instituirea dreptului de servitute. În motivarea acţiunii societatea reclamantă a indicat că este proprietară în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 10537 din 07 septembrie 2007 a imobilului – clădirii de producere (lit. G), nr. cadastral 010011111501, amplasată pe adresa mun. Chişinău, str. Sarmizegetusa nr. 26, care formează o curte sub formă de patrulater împrejmuită de gard de piatră, trecerea în interiorul căreia anterior se efectua prin intermediului drumului de acces de la intersecţia str. Cernăuţi cu str. Sarmizegetusa aparţinând combinatului de panificaţie.

La 30 martie 2009 a recepţionat de la SA „Franzeluţa” notificarea nr. 31- 002/9 prin care a fost înştiinţat despre instalarea de către combinat la intersecţia str. Cernăuţi cu str. Sarmizegetusa a unui nou punct de trecere, susceptibil de a fi folosit doar de către societatea pârâtă. Menţionează reclamanta că în urma instalării punctului respectiv de trecere, i-a fost interzis accesul la imobilul-proprietatea sa, fiind în imposibilitate să dispună şi să îngrijească de clădirea de producere, precum şi să efectueze careva lucrări specifice de întreţinere şi amenajare a ei.

În mod special în urma privării SRL „Magic Cons” de trecere la clădirea de producere prin instituirea noului punct, reclamanta nu dispune de acces efectiv spre imobilul său, nu poate efectua careva lucrări de reparaţie a peretelui imobilului, precum şi de curăţire a acoperişului de gheaţă şi zăpadă pe timp de iarnă, încălcându-şi astfel obligaţiunile unui bun proprietar şi punând în primejdie integritatea bunurilor aflate în preajmă şi a persoanelor-trecători. Pretinde reclamanta că limitarea accesului la bunul-proprietatea sa îi îngrădeşte în mod inacceptabil dreptul consfinţit la proprietate, precum şi atinge în mod grav principiile de convieţuire normală între societăţile vecine. Consideră că instituirea unei servituţi în favoarea bunului imobil cu destinaţia de producere, nr. cadastral 010011111501, amplasat pe adresa mun.

Chişinău, str. Sarmizegetusa nr. 26 (bun dominant), asupra drumului de acces de la intersecţia str. Cernăuţi cu str. Sarmizegetusa nr. 30, nr. cadastral 0100111012, (teren aservit) pe o lăţime de 5 m de la peretele imobilului (lăţimea totală a drumului fiind de 10 m), ar corespunde perfect opţiunii de valorificare a dreptului său legitim de proprietate. Solicită reclamanta SRL „Magic Cons” instituirea dreptului de servitute asupra drumului de acces-proprietatea pârâtei pe o lăţime de 5 m (cu exercitarea servituţii în modalitatea de până la instalarea noului punct de trecere), obligarea SA „Franzeluţa” de a se abţine şi de a înlătura orice impedimente în exercitarea servituţii de trecere cu mijloc de transport şi de acces liber pentru întreţinerea peretelui imobilului lit. G, şi dispunerea OCT Chişinău de a înregistra grevarea cu dreptul de servitute a bunului imobil nr. cadastral 0100111012 situat pe adresa mun.

Chişinău str. Sarmizegetusa nr. 30. Pe parcursul examinării pricinii, reclamanta a depus cerere de completare şi concretizare a temeiurilor acţiunii, în care a invocat ilegalitatea blocării de către pârâta SA „Franzeluţa” a accesului pe drumul solicitat, menţionând că drumul respectiv a fost utilizat efectiv timp de 12 ani încă de către predecesorii SRL „Magic Cons”, astfel instituirea noului punct de trecere şi instalarea porţii la drum fiind abuzive. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 11 decembrie 2012 acţiunea a fost admisă integral, fiind instituit dreptul de servitute în favoarea imobilului din str. Sarmizegetusa nr. 26 (bun dominant) de-a lungul drumului de acces de la intersecţia str. Cernăuţi cu str. Sarmizegetusa nr. 30 (teren aservit) pe o lăţime de 5 m cu exercitarea în modalitatea în care a existat până la instalarea punctului de trecere de către SA „Franzeluţa”, obligată pârâta să nu creeze şi să înlăture orice impediment în exercitarea de către SRL „Magic Cons” a servituţii în vederea îngrijirii peretelui construcţiei lit. G, cu menţiunea că hotărârea serveşte drept temei pentru OCT Chişinău să înregistreze grevarea dreptului de servitute. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2013 a fost admis apelul declarat de către SA „Franzeluţa”, casată integral hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 11 decembrie 2012 şi emisă o hotărâre nouă de admitere parţială a acţiunii, fiind instituit dreptul de servitute în favoarea imobilului din str. Sarmizegetusa nr. 26 (bun dominant) de-a lungul drumului de acces de la intersecţia str. Cernăuţi cu str. Sarmizegetusa nr. 30 (teren aservit) pe o lăţime de 3 m de la peretele construcţiei lit. G, obligată SA „Franzeluţa” să nu creeze impedimente în modul executării de către SRL „Magic Cons” a servituţii de trecere cu piciorul şi a servituţii libere de facilităţi necesare pentru îngrijirea peretelui construcţiei, cu menţiunea că hotărârea serveşte drept temei pentru OCT 2 Chişinău să înregistreze grevarea dreptului de servitute, în rest pretenţiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

La 22 mai 2013, în termenul prevăzut de lege, SRL „Magic Cons” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2013, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. Recurenta în motivarea recursului a indicat că la soluţionarea pricinii instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material şi procedural, precum şi a apreciat arbitrar probele prezente la materialele pricinii. La 24 iunie 2013 în adresa SA „Franzeluţa” a fost expediată copia recursului declarat de către SRL „Magic Cons” cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. La 23 iulie 2013 intimata SA „Franzeluţa” a depus referinţă la recursul declarat de către SRL „Magic Cons” în care a invocat caracterul neîntemeiat şi abuziv al acestuia, solicitând respingerea lui ca fiind inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile şi obiecţiile expuse în referinţa SA „Franzeluţa”, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; (4) Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

3 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL „Magic Cons” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1), (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, prin prezenta cerere de chemare în judecată recurenta-reclamantă SRL „Magic Cons” a solicitat instituirea dreptului de servitute în favoarea bunului imobil-proprietatea sa cu destinaţia de producere, nr. cadastral 010011111501, amplasat pe adresa mun.

Chişinău, str. Sarmizegetusa nr. 26 (bun dominant) asupra drumului de acces-proprietatea SA „Franzeluţa” de la intersecţia str. Cernăuţi cu str. Sarmizegetusa nr. 30, nr. cadastral 0100111012 (teren aservit), pe o lăţime de 5 m de la peretele imobilului de producere, astfel încât să dispune de acces efectiv de trecere cu piciorul şi automobile. Conform art. 428 alin. (1) Cod Civil, servitute este sarcina care grevează un imobil (terenul aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). Potrivit art. 434 alin. (1) şi (4) al aceluiaşi cod, servitutea poate consta şi din obligaţia proprietarului de a se abţine de la anumite acţiuni în favoarea proprietarului terenului dominant.

Proprietarul terenului aservit este obligat să se abţină de la orice act care limitează ori împiedică exerciţiul servituţii. Conform art. 315 alin. (3) şi (6) Cod Civil, dreptul de proprietate poate fi limitat prin lege sau de drepturile unui terţ. Proprietarul este obligat să îngrijească şi să întreţină bunul ce-i aparţine dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Din suportul probatoriu prezent la materialele pricinii, şi anume din copia de pe extrasul din registrul bunurilor imobile din 20 august 2012, copia de pe titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. cadastral 0100111012, copia de pe decizia Consiliului mun. Chişinău nr. 13/11 din 27 martie 2003, copia de pe contractul de vânzare-cumpărare a terenului aferent nr. 3591 din 27 noiembrie 2003 încheiat între Primăria mun.

Chişinău în persoana viceprimarului Mihai Furtună şi SA „Franzeluţa”, copia de pe procesul-verbal cu privirea la stabilirea hotarelor din 26 februarie 1997 şi schema de coordonare a hotarelor anexată la acesta, copia de pe planul de încadrare în teritoriu, precum şi din declaraţiile părţilor expuse pe parcursul examinării pricinii în fond şi în apel, rezultă că imobilul-proprietatea SRL „Magic Cons” cu nr. cadastral 010011111501 (lit. G) este învecinat cu lotul de teren-proprietatea SA „Franzeluţa”, nr. cadastral 0100111012, în limitele căruia este incorporat drumul de acces de la intersecţia str. Cernăuţi cu str. Sarmizegetusa, existând posibilitatea de acces la peretele construcţiei lit. G prin intermediului drumului respectiv.

Din fotografiile anexate la materialele pricinii reiese în mod cert faptul că recurenta-reclamantă SRL „Magic Cons” dispune de o altă trecere spre construcţia- proprietatea sa, fapt confirmat expres de către reprezentantul SRL „Magic Cons” pe parcursul examinării prezentului litigiu (f.d. 127). 4 Astfel drumul de acces-proprietatea SA „Franzeluţa” nu reprezintă o cale unică spre imobilul lit. G care aparţine recurentei, însă constituie o singură cale de acces la peretele construcţiei lit. G în vederea întreţinerii acestuia.

În circumstanţele relevate şi în contextul normelor de drept citate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că Curtea de Apel Chişinău a evaluat corect probele administrate în proces în raport cu normele juridice aplicate, admiţând parţial pretenţiile recurentei-reclamante SRL „Magic Cons” şi instituind dreptul de servitute de trecere cu piciorul pentru o lăţime de 3 m din cele 10 m ale drumului. Nu poate fi reţinut argumentul societăţii recurentei precum că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material, deoarece este unul declarativ şi lipsit de oricare fundament juridic, fiind invocat în exclusivitate pentru a se încadra în temeiurile admisibilităţii recursului.

Instanţa de recurs accentuează că SA „Franzeluţa” reprezintă o instituţie strategică de asigurare cu produse de panificaţie şi drumul de acces litigant constituie intrare/ieşire spre cântarul şi rampa fabricii de pâine nr. 2, în rezultat fiind utilizat de către autoturismele de aprovizionare şi transport ale SA „Franzeluţa”, autorizarea instituirii unei servituţi de trecere cu o lăţime de 5 m aducând atingere neconformă intereselor combinatului de panificaţie. Or, potrivit art. 429 alin. (1) Cod Civil, la realizarea servituţii, persoana împuternicită trebuie să respecte interesele proprietarului terenului aservit. Alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate, şi urmează a fi respinse.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4), fără a examina temeinicia acestora. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, hotărârea din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Magic Cons” ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către SRL „Magic Cons” se consideră inadmisibil. 5 Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 6