3ra-1346/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă – T. Mereuţă dosarul nr. 3ra-1346/13 instanţa de apel – N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţă ÎNCHEIERE 15 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vortolomei Ianis, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vortolomei Ianis împotriva Întreprinderii Municipale ,,Rotalin Gaz Rading” Societate cu Răspundere Limitată” cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Întreprinderea Municipală ,,Rotalin Gaz Rading” Societate cu Răspundere Limitată, casată hotărârea Judecătoriei Hînceşti din 11 ianuarie 2013 şi emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost respinsă, constată: La 29 noiembrie 2012, Ianis Vortolomei a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM ,,Rotalin Gaz Rading” SRL cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 18 octombrie 2012, de către angajaţii filialei nr. 1 din or. Hîncesti a ÎM „Rotalin Gaz Trading” SRL, a fost întocmit actul de depistare a încălcării clauzelor contractuale nr. 126. Menţionează că drept motiv pentru întocmirea actului dat a servit faptul că a încălcat clauzele contractuale, care au condus la neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a volumelor de gaze naturale consumate, prin intervenţia în lucrul mecanismului de evidenţă a echipamentului de măsurare. Indică că echipamentul de măsurare BK-G4T nr. 3257086 a/p 2007 a fost trimis la Centrul Expertize Independente al Republicii Moldova din mun. Chişinău, iar prin actul de expertiză nr. 804 din 19 octombrie 2012 s-a constatat că la aparatul de măsurare nu au fost depistate careva încălcări la compartimentul deteriorării sigiliului sau intervenţie în lucrul mecanismului de evidenţă a echipamentului de măsurare.

Susţine că la 25 octombrie 2012, pe adresa sa a parvenit o scrisoare recomandată pe numele său, din partea filialei nr. 1 din Hînceşti, ÎM „Rotalin Gaz Trading” SRL, cu aviz de achitare a datoriei în sumă de 3653,20 lei. Afirmă că la 31 octombrie 2012, prin cerere prealabilă, în vederea respectării procedurii prealabile, i-a solicitat pârâtului anularea avizului de plată cu anexarea copiei de constatare tehnico-ştiinţifică a aparatului de măsurare BK-G4T nr. 3257086 din 19 octombrie 2012, la carea a fost primit răspuns cu refuzul de a anula avizul de plată menţionat.

1 Solicită obligarea filialei nr. 1 din Hînceşti, ÎM „Rotalin Gaz Trading” SRL să anuleze avizul de plată în numerar în sumă de 3653, 20 lei Prin hotărârea Judecătoriei Hînceşti din 11 ianuarie 2013, acţiunea a fost repusă în termen şi admisă, a fost anulat actul de depistare a încălcării clauzelor contractuale nr. 126 din 18 octombrie 2012 în privinţa lui Vortolomei Ianis şi anulat avizul de plată în numerar în sumă de 3653,20 lei pe numele Vortolomei Ianis, Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2013, a fost admis apelul declarat de către ÎM ,,Rotalin Gau Trading” SRL, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărârea prin care acţiunea a fost respinsă. La 20 mai 2013, Vortolomei Ianis a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe.

În motivarea recursului invocă că la18 octombrie 2012, angajaţii filialei nr. 1 din Hinceşti ÎM ,,Rotalin Gaz Trading” SRL, s-au prezentat la domiciliul său în vederea schimbării aparatului de măsurare, care la moment era instalat pe str. Gh. Asachi 3, or. Hînceşti, însă i-au înaintat pretenţii cu privire la ruperea firului la sigiliul de la aparatul de măsurare BK-G4T nr. 3257086 şi îndepărtarea corpului de la mecanismul de evidenţă de la corpul metalic a contorului. Susţine că în aceeaşi zi angajaţii intimatului au întocmit act de depistare a încălcării clauzelor contractuale nr. 126, în care au indicat că modalitatea în care consumatorul final a încălcat clauzele contractuale duce la neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a volumelor de gaze naturale consumate.

Menţionează că Centrul de Expertize Independente ,,CEXIN” la 19 octombrie 2012, a efectuat constatarea tehnico-ştiinţifică a aparatului de măsurare de model BK- G4T nr. 3257086 a/p 2007, prin care a stabilit că la aparatul de măsurare de modelul menţionat nu au fost depistate careva încălcări la compartimentul deteriorării sigiliului sau intervenţia în lucrul mecanismului de evidenţă a echipamentului de măsurare. Afirmă că i-a fost expediat avizul de achitare a datoriei în sumă de 3653,20 lei, pe care considerându-l neîntemeiat, l-a contestat cu cerere prealabilă, însă cererea a rămas fără satisfacere.

Cu referire la prevederile pct. 129 a Regulamentului pentru furnizarea şi utilizarea gazelor naturale, potrivit căruia, factura pentru consumul de gaze naturale în rezultatul încălcării de către consumatorul final a clauzelor contractuale ce au dus la neînregistrarea sau înregistrarea incompletă a consumului de gaze naturale va fi emisă de furnizor în termen de 20 zile calendaristice de la întocmirea actului de depistare, invocă că intimatul nu a emis factură de plată a gazelor naturale, ci s-a limitat la emiterea unui aviz de plată în numerar, ceia ce vine în contradicţie cu prevederile Regulamentului în vigoare. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la 2 alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Vortolomei Ianis nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de chemare în judecată. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Vortolomei Ianis asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vortolomei Ianis ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul lui Vortolomei Ianis se consideră inadmisibil. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Tamara Chişca-Doneva 3