2ra-1886/13 — Restabilirea în funcţie

Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-1886/13 Judecător: V. Ilaşco Curtea de Apel Chişinău Judecători: A. Minciuna, A. Nogai, V. Pruteanu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 14 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii: Ion Vîlcov, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Lupu Vasile, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Lupu Vasile împotriva ÎS CRIS „Registru” privind anularea ordinului, restabilirea în funcţie şi încasarea salariului pentru absenţă forţată de la lucru, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2012, prin care apelul declarat de ÎS CRIS „Registru” a fost admis, CONSTATĂ : La 22 decembrie 2011, Lupu Vasile s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către ÎS CRIS „Registru”, solicitînd anularea ordinului nr. 127c din 20 septembrie 2011 de aplicare a sancţiunii disciplinare - mustrare aspră, nr. 181c din 30 noiembrie 2011 de aplicare a sancţiunii disciplinare - mustrare aspră şi nr. 14c din 13 februarie 2012 privind concedierea din funcţie; restabilirea în funcţia şef Birou examinare şi evidenţă a transporturilor Ungheni a Direcţiei înregistrare a transportului şi calificarea conducătorilor auto (în continuare BEET Ungheni); încasarea salariului pentru absenţă forţată de la lucru 10 914 lei pentru perioada 13 februarie 2012 – 09 aprilie 2012 şi cheltuielile de judecată.

În motivarea cererii reclamantul a invocat că a fost angajat şef BEET Ungheni. Prin ordinul nr. 127c din 20 septembrie 2011 i-a fost adus la cunoştinţă că i-a fost aplicată sancţiune disciplinară - mustrare aspră pentru organizarea nesatisfăcătoare a activităţii subdiviziunii şi cauzarea prejudiciului material întreprinderii, încălcarea regulilor de calificare, documentare şi evidenţă a conducătorilor auto, documentare şi evidenţă a unităţilor de transport, nerespectarea regulilor de completare şi păstrare a registrelor de nomenclator, regulilor de întreţinere şi exploatare a autovehiculelor din dotarea subdiviziunii. Ulterior, la 30 noiembrie 2011, prin ordinul nr. 181c, a fost sancţionat cu mustrare aspră pentru încălcarea regulilor de calificare, documentare şi evidenţă a conducătorilor de vehicule, controlul insuficient al activităţii angajaţilor din subordine.

Consideră că ordinele contestate au fost emise cu încălcarea termenului de aplicare a sancţiunii disciplinare stabilit de art. 209 din Codul muncii. Contrar art. 206 alin. (4) din Codul muncii, prin ordinul nr. 181c din 30 noiembrie 2011 a fost sancţionat repetat pentru aceleaşi fapte. La 13 februarie 2012, prin ordinul nr. 14c, a fost concediat din funcţie, În temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, în legătură cu încălcarea repetată pe parcursul unui an a obligaţiilor de muncă. Drept motiv s-a indicat organizarea 1 superficială a activităţii subdiviziunii şi neîndeplinirea măsurilor de ordin organizatoric ce se impuneau. Ordinul contestat i-a fost adus la cunoştinţă la 15 februarie 2012. Consideră că ilegal a fost concediat din funcţia deţinută.

Ordinul nu conţine elementele constitutive, nu s-a indicat termenul şi organul în care sancţiunea poate fi contestată. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 03 mai 2012, acţiunea a fost admisă. A fost anulat ordinul ÎS CRIS „Registru” nr. 127c din 20 septembrie 2011 cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare - mustrare aspră, nr. 181c din 30 noiembrie 2011 cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare mustrare aspră şi nr. 14c din 13 februarie 2012 privind concedierea din funcţia şef BEET Ungheni. A fost restabilit Lupu Vasile în funcţie, s-a încasat de la ÎS CRIS „Registru” pentru Lupu Vasile salariul pentru absenţă forţată de la lucru în mărime de 10 914 lei pentru perioada 13 februarie 2012 – 09 aprilie 2012. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2012, a fost admis apelul declarat de ÎS CRIS „Registru” împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 03 mai 2012, fiind casată hotărîrea atacată cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea a fost respinsă. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului. Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare greşită probelor administrate, nu a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii.

Astfel, în instanţa de apel s-a conchis că materialele cauzei denotă că au fost probate încălcările comise, motivele comiterii lor, vina reclamantului exprimate prin nerespectarea legislaţiei în vigoare; controlului insuficient al angajaţilor subdiviziunii subordonate lui asupra exercitării sancţiunilor, a obligaţiilor şi drepturilor atribuite, organizarea superficială şi nesatisfăcătoare a activităţii subdeviziunii, nerespectarea regulilor de completare a registrelor, de întreţinere şi exploatare a autovehiculului din dotarea subdiviziunii, de examinare şi evidenţăa transportului, de organizare a activităţii de documentare a conducătorilor auto, iar comiterea acestor abateri constituie temei pentru aplicarea sancţiunii disciplinare.

Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 05 aprilie 2013, Lupu Vasile a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2012 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 03 mai 2012. În argumentarea recursului recurentul a invocat că concluziile instanţei de apel expuse în hotărîre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţa de apel a apreciat înscrisurile probatoare şi a constatat circumstanţele cauzei.

Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. 2 Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Lupu Vasile asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Lupu Vasile ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Lupu Vasile, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2012, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Lupu Vasile împotriva ÎS CRIS „Registru” privind anularea ordinului, restabilirea în funcţie şi încasarea salariului pentru absenţă forţată de la lucru. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Ion Vîlcov Iuliana Oprea 3