2ra-1942/13 — Încasarea datoriei

Judecătoria Botanica, mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-1942/13 Judecători: S. Teleuca Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Vascan, A. Pahopol, V. Bogoroş Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 14 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii: Ion Vîlcov, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nina Croitoru, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Stepan Chirov împotriva Ninei Croitoru şi Parascoviei Jardan cu privire la încasarea sumei şi la cererea reconvenţională a Ninei Croitoru împotriva lui Stepan Chirov cu privire la declararea nulităţii recipisei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2012, prin care apelul declarat de Nina Croitoru a fost respins, CONSTATĂ : La 08 noiembrie 2010, Stepan Chirov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ninei Croitoru şi Parascoviei Jardan cu privire la încasarea sumei În motivarea acţiunii a indicat că la 30 septembrie 2008 a acordat cu împrumut pîrîtelor suma de 15000 euro, sumă care urma să fie restituită pînă la 30 decembrie 2008, fapt ce se atestă prin recipisă.

Menţionează că după expirarea termenului stabilit, de nenumărate ori s-a adresat către pîrîte, solicitînd restituirea împrumutului, ultimele limitîndu-se doar la promisiuni şi pînă în prezent nu i-au restituit suma împrumutată. Solicită încasarea de la Nina Croitoru şi Parascovia Jardan în mod solidar în beneficiu său suma de 15 000 euro. Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 17 decembrie 2010, a fost admis renunţarea lui Stepan Chirov de la pretenţiile împotriva Parascoviei Jardan cu privire la încasarea sumei şi în partea dată procesul a fost încetat. În cadrul dezbaterilor judiciare Nina Croitoru a depus cerere reconvenţională împotriva lui Stepan Chirov, solicitînd declararea nulităţii contractului de împrumut-recipisa din 30 septembrie 2008. În susţinerea cerinţelor sale a indicat că nici pînă la 30 septembrie 2008 şi nici după această dată nu a împrumutat de la Stepan Chirov suma de 15 000 euro.

Susţine că la fel nici pînă şi nici după semnarea recipisei, pîrîtul nu i-a transmis suma pretinsă şi nu a probat acest fapt. 1 Insistă că conform recipisei din 30 septembrie 2008 au convenit cu pîrîtul că va fi garantată executarea obligaţiei, în restituirea sumei de 15 000 euro, care urma a fi primită de la Stepan Chirov în perioada 30 septembrie 2008 – 30 decembrie 2008. Afirmă că din recipisă nu este specificat beneficiarul sumei nominalizate şi nu au prezentate probe, care ar atesta transmiterea banilor. În vederea declarării nulităţii contractului de împrumut şi anume la semnarea recipisei din 30 septembrie 2008 i-a fost viciat consimţămîntul, pe motiv că din primele zile a lunii septembrie 2008, pîrîtul avea un comportament impulsiv, soldat cu constrîngeri psihice asupra ei, iar drept urmare a insistat la semnarea recipisei, care nu reprezintă o manifestare de voinţă.

Consideră că acest contract este unul simulat, deoarece nu a existat împrumutător, iar clauzele recipisei nu-i atribuie un caracter real şi translativ. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 20 decembrie 2010, a fost respinsă acţiunea reconvenţională şi admisă acţiunea iniţială, a fost încasat de la Nina Croitoru în beneficiul lui Stepan Chirov datoria în sumă de 15 000 euro, în echivalentul în lei moldoveneşti calculată conform cursului oficial de schimb stabilit de BNM la data achitării şi cheltuielile de judecată în sumă de 150 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 decembrie 2011, a fost respins apelul declarat de către Nina Croitoru şi menţinută hotărîrea primei instanţe.

Nina Croitoru a declarat recurs împotriva decizie instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. Prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 27 iunie 2012, a fost admis recursul declarat de către Nina Croitoru, a fost casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 decembrie 2011, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău de un alt complet de judecătă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2012, apelul declarat de Nina Croitoru a fost respins. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului.

Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legitimă în corespundere cu cerinţele legii. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 15 februarie 2013, Nina Croitoru a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2012 şi a hotărîrii Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 20 decembrie 2010, cu pronunţarea unei hotărîri noi prin care să fie respinsă acţiunea iniţială şi admisă acţiunea reconvenţională.

În argumentarea recursului recurenta a invocat că concluziile instanţei de apel expuse în hotărîre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Recurentul indică că, instanţele au conchis greşit că reclamantul a demonstrat transmiterea împrumutului în sumă de 15 000 euro pîrîtei, or această afirmaţie este 2 bazată pe presupuneri, care nu se confirmă prin probe. Totodată, recurentul a indicat că instanţele de judecată nu şi-au motivat hotărîrile adoptate conform cerinţelor legale. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurenta indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Mai mult ca atît, în cererea de recurs recurentul invocă argumente similare cu cele expuse şi în cererea de apel, care au fost supuse aprecierii în instanţa de apel. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Nina Croitoru asemenea aspecte nu se regăsesc. 3 Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Nina Croitoru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nina Croitoru, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2012, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Stepan Chirov împotriva Ninei Croitoru şi Parascoviei Jardan cu privire la încasarea sumei şi la cererea reconvenţională a Ninei Croitoru împotriva lui Stepan Chirov cu privire la declararea nulităţii recipisei, Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Ion Vîlcov Iuliana Oprea 4