2ra-1879/13 — Recunoaşterea dreptului la încetarea alimentării cu energie termică a apartamentului prin ţevi-tranzit prin izolare

prima instanţă: V.Puşcaş dosarul nr. 2ra-1879/13 instanţa de apel: T.Duca, S.Procopciuc, A.Albu ÎNCHEIERE 14 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Iuliana Oprea, Ion Vîlcov examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Balchivscaia Liudmila, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SA,,Cet Nord” împotriva Liudmilei Balchivscaia privind încasarea datoriei, şi acţiunea reconvenţională depusă de Liudmila Balchivscaia împotriva SA,,Cet Nord” privind recunoaşterea dreptului la încetarea alimentării cu energie termică a apartamentului prin ţevi-tranzit prin izolare, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 15 ianuarie 2013 prin care s-a respins apelul declarat de Balchivscaia Liudmila şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 30 noiembrie 2011, c o n s t a t ă La 06 septembrie 2011 SA,,Cet Nord” s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Liudmilei Balchivscaia privind încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii s-a indicat că, la 10 octombrie 2002 apartamentul nr. 41 din str. Bulgară 162, mun. Bălţi, a fost deconectat de la sistema centrală de încălzire, fiind întocmit actul de deconectare nr. 4206 din 29 iulie 2008. Menţionează reclamantul că, prin apartamentul nominalizat trec doar ţevile de tranzit a energiei termice, pentru care se calculează 5% din suprafaţa încăperilor deconectate. În urma neachitării la timp a plăţilor calculate pentru ţevile de tranzit, pentru perioada 01 noiembrie 2008 – 30 martie 2011 s-a format o datoriei în mărime de 640,34 lei. Solicită reclamantul, încasarea din contul Liudmilei Balchivscaia a datoriei în sumă de 640, 34 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 270 lei.

1 La 16 septembrie 2011 Liudmila Balchivscaia a depus acţiune reconvenţională împotriva SA,,Cet Nord” prin care a solicitat recunoaşterea ilegalităţii acţiunii iniţiale şi dreptului la încetarea alimentării cu energie termică a apartamentului prin ţevi- tranzit prin izolare. În susţinerea cererii reconvenţionale pîrîta-reclamantă a invocat că, în anul 2002 apartamentul ei a fost deconectat de la sistema centrală de încălzire, fiind întocmit actul de deconectare din 18 octombrie 2002, iar în apartament a fost instalată încălzire autonomă, respectiv, din anul 2002 nu mai achită plata pentru încălzire. Indică că, în anul 2008 SA,,Cet Nord” i-a adus la cunoştinţă despre necesitatea achitării a 5% din suprafaţa încăperilor deconectate, la fel, i s-a atenţionat ca să fie scoasă izolarea de pe ţevile de tranzit.

Astfel, la 01 august 2011 SA,,Cet Nord” i-a adus la cunoştinţă despre necesitatea achitării datoriei în sumă de 640, 34 lei pentru ţevile de tranzit ce trec prin apartamentul său. Prin pretenţia din 04 august 2011 a solicitat anularea datoriei pe motiv că în apartamentul ei este instalată încălzire autonomă, însă prin răspunsul din 24 august 2011 din nou i s-a adus la cunoştinţă despre necesitatea achitării datoriei formulate. În acest context, consideră pîrîta-reclamantă că prin acţiunile SA,,Cet Nord” i se încalcă drepturile sale. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 30 noiembrie 2011 acţiunea iniţială depusă de SA,,Cet Nord” a fost admisă, fiind încasat de la Liudmila Balchivscaia în beneficiul SA,,Cet Nord” datoria pentru serviciile prestate în sumă de 640, 34 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 270 lei.

Cererea reconvenţională a Liudmilei Balchivscaia a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Liudmila Balchivscaia a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 ianuarie 2013 s-a respins apelul declarat de Balchivscaia Liudmila şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 30 noiembrie 2011. La 04 aprilie 2013 Balchivscaia Liudmila a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea dispoziţiilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea iniţială să fie respinsă, iar cea reconvenţională admisă. În susţinerea recursului recurenta Balchivscaia Liudmila, a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, pe care o consideră nefondată şi ilegală, fiind emisă cu interpretarea eronată a normelor de drept material guvernate de raportul juridic litigios.

La fel recurenta, în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, considerînd-o drept ilegală pe motiv că concluziile expuse în hotărîre vin în contradicţie cu circumstanţele pricinii, mai mult, instanţele de judecată nu s-au 2 expus în hotărîrile lor asupra cererii de respingere a acţiunii în legătură cu expirarea termenului de prescripţie pentru înaintarea unei astfel de acţiuni. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Balchivscaia Liudmila urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Balchivscaia Liudmila este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). 3 Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material ce guvernează raportul juridic litigios, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată.

Argumentele recursului declarat nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia ei în fapt. Instanţa de recurs menţionează şi faptul că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, deasemenea recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Balchivscaia Liudmila ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Balchivscaia Liudmila se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Iuliana Oprea Ion Vîlcov 4