Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
3ra-974/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
14 august 2013
Părțile
BCA Întreprinzbanca vs IFS mun. Chişinău
Pe scurt
Dreptul de acces la informaţie

3ra-974/13 — Furnizarea informaţiei solicitate

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 3ra-974/13 Judecător: L. Bulgac Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 14 august 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî, Ion Corolevschi, Iuliana Oprea judecînd cererea de recurs declarată de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Buiucani, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a BCA „Întreprinzbanca” în proces de lichidare împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chişinău privind furnizarea informaţiei solicitate, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2012, prin care cererea de chemare în judecată a fost admisă, CONSTATĂ: La 20.09.2012, BCA „Intreprinzbanca” în proces de lichidare s-a adresat în judecată, în procedura de contencios administrativ, cu cerere împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău, contestînd refuzul pîrîtului de a comunica reclamantului codurile fiscale ale agenţilor economici indicaţi de reclamant în cererile prealabile nr. 147 din 16.08.2012, nr.178 din 23.06.2012, nr. 206 din 13.09.2012, sau să se confirme faptul, că agenţilor economici respectivi nu li s-au atribuit coduri fiscale. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, potrivit art. 14 alin. (l) lit. e) Cod de executare, documentul executoriu trebuie sa cuprindă si codul fiscal al debitorului - persoană juridică.

Astfel, pentru că instanţa de judecată emitentă a titlului executoriu, să indice codul fiscal al debitorului, reclamantul trebuie să-l indice în cererea de chemare în judecata, aşa cum prevede art. 166 CPC. Reclamantul a mai menţionat că nu dispune de informaţiile despre toate codurile fiscale ale debitorilor, deoarece pîna la mijlocul anului 1994 nu existau coduri fiscale şi clienţii nu le indicau.

Codurile fiscale au început sa fie atribuite de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.Chişinău în anul 1994. În prezent BCA ”Întreprinzbanca” în proces de lichidare are necesitatea de a prezenta spre executare Titluri executorii, dar nu cunoaşte toate codurile fiscale ale debitorilor, iar în cazul în care Banca transmite la executare Titlurile executorii fără a indica codul fiscal, executorii judecătoreşti, cu referire la art. 61 Cod de executare, refuză să le primească spre executare şi să intenteze procedura de executare, pe motiv că documentul executoriu nu este întocmit în conformitate cu art. 14 alin. (l) lit. (e) Cod de executare. 1 S-a mai indicat că, la 16.08.2012, 23.08.2012, si 05.09.2012 BCA „Întreprinzbanca” în proces de lichidare s-a adresat cu cereri prealabile către Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.

Chişinău, prin care a solicitat informaţii despre codurile fiscale ale clienţilor Băncii, însă pîrîtul a refuzat eliberarea informaţiei, motivînd că este un secret fiscal, care poate fi eliberat numai executorilor judecătoreşti. Referindu-se la cele indicate, reclamantul consideră ilegal refuzul pîrîtului în acest sens, deoarece legislaţia în vigoare nu prevede obligaţiunea executorului judecătoresc de a interpela informaţiile despre codurile fiscale, această obligaţiune este pusa în sarcina creditorului-urmăritor, iar executorul judecătoresc dispune numai de dreptul de a refuza primirea titlului executoriu la executare, în cazul în care în titlu nu este indicat codul fiscal.

Pe parcursul examinării pricinii reclamantul şi-a concretizat cerinţele şi a solicitat obligarea pîrîtului să comunice reclamantului codurile fiscale ale agenţilor economici indicaţi de reclamant în cererile prealabile nr. 147 din 16.08.2012, nr.178 din 23.06.2012, nr.206 din 13.09.2012, nr.224 din 18.09.2012 sau să se confirme faptul, ca agenţilor economici respectivi nu li s-au atribuit coduri fiscale. Prin hotărîrea adoptată la 12 noiembrie 2012, Curtea de Apel Chişinău a admis acţiunea reclamantului, a considerat ilegal refuzul Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău de a comunica reclamantului codurile fiscale solicitate, a obligat Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău să elibereze reclamantului BCA „Întreprinzbanca” în proces de lichidare codurile fiscale ale agenţilor economici indicaţi de reclamant în cererile prealabile nr. 147 din 16.08.2012, nr. 178 din 23.06.2012, nr. 206 din 13.09.2012 şi nr. 224 din 18.09.2012 sau să conforme faptul că agenţilor economici respectivi nu li s-au atribui coduri fiscale.

Motivînd soluţia instanţa a notat că, conform art. 34 al Constituţiei, art. 10 alin. (1) al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, art. 4 alin. (1), art. 10 ale Legii privind accesul la informaţie, reclamantul are dreptul de a solicita furnizorilor de informaţii, personal sau prin reprezentanţii săi, orice informaţii aflate în posesia acestora, afară de cele exceptate de legislaţie de la liberul acces, iar pîrîtul, conform art. 11 al Legii privind accesul la informaţie, în calitate de autoritate publică, este obligat să ofere solicitantului orice informaţie oficială, afară de cele exceptate de legislaţie de la liberul acces. Instanţa a menţionat că, acţiunile Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chişinău cu privire la refuzul de acces la informaţie constituie o violare a drepturilor reclamantului.

La 04.02.2013, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Buiucani a depus cerere de recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2012, solicitînd casarea acesteia şi pronunţarea unui noi hotărîri prin care acţiunea BCA „Întreprinzbanca” în proces de lichidare să fie respinsă integral ca nefondată. În motivarea recursului, recurentul a menţionat că, hotărîrea contestată este ilegală şi urmează a fi casată, or, răspunsurile organului fiscal se întemeiază şi pe prevederile art. 131 alin. (5) Cod fiscal, potrivit cărora organele cu atribuţii de administrare fiscală sunt obligate şi în drept să prezinte informaţiile de care dispune referitor la un contribuabil concret.

Astfel, recurentul a conchis că cerinţele intimatului sînt nefondate şi contravin legislaţiei în vigoare, or, art. 10 din Legea privind accesul la informaţie prevede că, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informaţii orice informaţie aflate 2 în posesia acestora, cu excepţiile stabilite de legislaţie, iar art. 131 Cod fiscal, reprezintă în viziunea reclamantului excepţia. La 15.04.2013, BCA „Întreprinzbanca” SRL a depus referinţă asupra cererii de recurs, prin care a solicitat declararea ca inadmisibilă a recursului. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Potrivit art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs; Studiind materialele cauzei în raport cu recursul declarat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră pasibilă respingerii cererea de recurs şi menţinerea hotărîrii contestate.

Instanţa de recurs reiterează că, conform cerinţelor art. 26 din Legea contenciosului administrativ, actul administrativ contestat poate fi anulat în cazul, în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Ţinînd cont de materialele cauzei şi de normele legale ce reglementează aceste raporturi, Colegiul conchide că hotărîrea supusă recurării este legală şi întemeiată.

Astfel, susţinînd soluţia instanţei de fond, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ remarcă că, conform art. 34 al Constituţiei, art. 10 alin. (1) al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, art. 4 alin. (1), art. 10 ale Legii privind accesul la informaţie, reclamantul are dreptul de a solicita furnizorilor de informaţii, personal sau prin reprezentanţii săi, orice informaţii aflate în posesia acestora, afară de cele exceptate de legislaţie de la liberul acces, iar pîrîtul, conform art. 11 al Legii privind accesul la informaţie, în calitate de autoritate publică, este obligat să ofere solicitantului orice informaţie oficială, afară de cele exceptate de legislaţie de la liberul acces.

În context, se conchide că afirmaţia recurentului precum că, informaţia solicitată de reclamant este contrară art. 10 din Legea privind accesul la informaţie, care prevede că, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informaţii orice informaţie aflate în posesia acestora, cu excepţiile stabilite de legislaţie, iar art. 131 Cod fiscal, reprezintă în viziunea reclamantului excepţia, este nefondată şi lipsită de temei. Or, acţiunile Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău cu privire la refuzul de acces la informaţie constituie o violare a drepturilor reclamantului stipulate în normele de drept enunţate mai sus. Potrivit art. 7 alin. (2) şi (4) ale Legii privind accesul la informaţie, accesul la informaţii oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepţia informaţiilor ce constituie secret de stat, reglementate prin legi organice, calificate ca informaţii protejate de stat, a căror furnizare ar periclita securitatea statului.

Nu se vor impune restricţii ale libertăţii de informare decît dacă furnizorul de informaţii poate demonstra că 3 restricţia este reglementată prin lege organică şi necesară într-o societate democratică pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei sau protecţiei securităţii naţionale şi că prejudiciul adus acestor drepturi şi interese ar fi mai mare decît interesul public în cunoaşterea informaţiei. În consecinţă, aşa cum a conchis şi instanţa de fond, dreptul persoanei de a avea acces la informaţii, inclusiv la informaţiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decît în condiţiile legii. Conform art. 129 pct. 19 din Titlul V „Administrarea Fiscală” al Codului fiscal, secret fiscal reprezintă orice informaţie de care dispun organele cu atribuţii de administrare fiscală, inclusiv informaţia despre contribuabil ce constituie secret comercial cu excepţia informaţiei despre încălcarea legislaţiei fiscale.

Conform art. 1 al Legii cu privire la secretul comercial nr. 171 din 06 iulie 1994, prin secret comercial se înţeleg informaţiile ce nu constituie secret de stat, care ţin de producţie, tehnologie, administrare, de activitatea financiară şi de altă activitate a agentului economic, a căror divulgare (transmitere, scurgere) poate să aducă atingere intereselor lui. Respectiv, conform art. 131 alin. (5) lit. d) Cod fiscal, organele cu atribuţii de administrare fiscală sînt obligate şi în drept să prezinte informaţiile de care dispun referitor la un contribuabil concret oficiilor de executare, pentru executarea documentelor executorii.

În limita celor expuse, referindu-ne la faptul că instanţa de fond a elucidat pe deplin circumstanţele cauzei, a aplicat corect cadrul legal referitor speţei şi a creat condiţii optime participanţilor la proces pentru ca aceştia să poată beneficia efectiv de drepturile procedurale, instanţa de recurs conchide că cererea de recurs este neîntemeiată iar hiotărîrea recurată pasibilă menţinerii. În baza art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DECIDE: Se respinge cererea de recurs declarată de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Buiucani. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a BCA „Întreprinzbanca” în proces de lichidare împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chişinău privind furnizarea informaţiei solicitate. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Corolevschi Valentina Clevadî Iuliana Oprea 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.