2ra-1477/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă V. Gîscă dosarul nr. 2ra-1477/13 instanţa de apel L. Bulgac L. Popova A. Gavriliţa DECIZIE 14 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî Ion Vîlcov, Ion Corolevschi examinând recursurile declarate de către Ana Buzichevici, Primăria municipiului Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Buzichevici împotriva Întreprinderii municipale „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Vezi” şi Primăriei municipiului Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012, prin care apelurile declarate de către Întreprinderea municipală „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” şi Consiliul municipal Chişinău au fost admise, casată hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 04 ianuarie 2012 şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La 16 martie 2011, Ana Buzichevici a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii municipale „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Vezi” şi Primăriei municipiului Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamanta Ana Buzichevici a indicat că la 15 martie 2010, peste casa sa, apartamentul nr. 1 din str. Armenească, 12, mun. Chişinău, a căzut un copac din apropiere, deteriorând acoperişul casei şi ca urmare, au apărut fisuri pe tavan, pe pereţii interiori şi exteriori ai casei, au fost dărâmate porţile de fer de la intrare în ogradă. Menţionează că conform răspunsului Serviciului Hidrometeorologic de Stat din 27 aprilie 2010 şi conform datelor metrologice, la 15 martie 2010, viteza maxima a vântului a atins 13 m/s. Astfel, dacă copacul nu era putred, putea să cadă numai în urma vântului mai mare de 25 m/s. Conform răspunsului ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” nr. B- 25 89/2010 din 17 martie 2010, arborele era în vegetaţie, avea coroana verde, tulpina bine dezvoltată în zona de la baza tulpinii lipsea spaţiul ce are funcţia de „linca”, fapt care provoacă putrezirea rădăcinilor şi afectarea copacului.

2 Conform imaginilor foto, arborele avea tulpina putredă, fiind uscat pe jumătate. Indică că ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spatiilor Verzi” are obligaţia de a preveni, prevedea din timp şi de a proteja căderea arborilor bolnavi peste populaţie, case şi bunurile cetăţenilor. Consideră că în cazul dat, ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Vezi” a manifestat neglijenţă faţă de obligaţiunile ce îi revin şi nu a depistat din timp că la copacul respectiv lipsea „lunca” care a dus la putrezirea lui. Numai din lipsa de responsabilitate a ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spatiilor Verzi”, care nu a înlăturat copacul putred, a fost deteriorată locuinţa sa, devenind avariată şi imposibilă de locuit.

Tot tavanul şi pereţii sunt umezi în urma ploilor şi mucegaiului, iar mirosul otrăvitor de mucegai şi umezeală face imposibilă locuirea sa în respectivul apartament. A mai indicat că ea s-a adresat de trei ori la Primăria mun. Chişinău, ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” şi la Direcţia generală locativ- comunală şi amenajare a Consiliului mun. Chişinău, însă de fiecare dată i s-a refuzat în acordarea ajutorului material pentru reparaţia locuinţei pentru ca acesta să nu se distrugă de tot şi să nu fie inundată de ploi. Susţine că în urma acţiunilor pârâţilor i-a fost cauzat atât prejudiciu material, cât şi moral. Cere Ana Buzichevici repararea prejudiciului material în mărime de 186110 lei şi prejudiciului moral în mărime de 420000 lei, încasarea cheltuielilor de efectuare a expertizei în sumă de 750 lei, precum şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 2500 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 04 ianuarie 2012 acţiunea a fost admisă parţial. A fost încasat în mod solidar de la Primăria mun. Chişinău şi ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” în beneficiul Anei Buzichevici prejudiciul material în mărime de 186110 lei, prejudiciul moral în mărime de 10000 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 5000 lei. A fost încasat de la Primăria mun. Chişinău şi ÎM „Asociaţia de Gospodărirea a Spaţiilor Vezi” taxa de stat în mărime de 588,33 lei. În rest acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 au fost admise apelurile declarate de către ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” şi Consiliul mun.

Chişinău, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre prin acţiunea a fost admisă parţial. A fost încasat de la ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” şi Primăria mun. Chişinău în beneficiul Anei Buzichevici cîte 62036,90 lei de la fiecare, cu titlu de prejudiciu material. În rest acţiunea a fost respinsă. A fost încasat de la ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Vezi” şi Primăria mun. Chişinău în beneficiul Anei Buzichevici cîte 500 lei de la fiecare, cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică. A fost încasat de la ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” în beneficiul statului taxa de stat pentru examinarea pricinii în prima instanţă şi în instanţa de apel în sumă totală de 3256 lei.

3 La 22 februarie 2013, Ana Buzichevici a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. Recurenta Ana Buzichevici, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, deoarece instanţa nu a dat apreciere raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 397 din 23 iunie 2010, in care s-a stabilit că motivul doborârii copacului pesta casa sa de locuit a fost slăbirea rădăcinilor acestuia din cauza putrezirii tulpinii, precum şi înclinaţia copacului. Rădăcina şi tulpina copacului erau infectate cu ciuperci, ceea ce a dus la grăbirea putrefacţiei măduvei şi a slăbit puterea de rezistenţă a rădăcinilor copacului, iar în rezultatul căderii copacului peste casa sa de locuit nr. 12 din str. Armenească a avut de suferit acoperişul casei, pereţii şi fundamentul, prejudiciul fiind estimat la suma de 186110 lei.

Însă, instanţa de apel eronat a interpretat această concluzie a expertului precum că apariţia fisurilor pe tavan pe pereţii interiori şi exteriori ai casei sale au fost generate nu numai de căderea copacului peste acest imobil, dar şi de uzura fizică a elementelor de construcţie a întregii case, care presupune şi o diminuare a rezistenţei elementelor de construcţie, iar potrivit normativelor existente în construcţie, termenul de exploatare a caselor din piatră fiind de 50 ani. Menţionează că atît raportul de expertiză din 23 iunie 2010, cât şi certificatul din 19 decembrie 2011 atestă că fisurile pe tavan, pereţii interiori şi exteriori ai casei sale au apărut în rezultatul căderii copacului peste imobil, dar nu se indică gradul de uzură fizică a imobilului, reieşind din termenul limită de exploatare a construcţiei.

Astfel, instanţa de apel şi-a întemeiat concluzia doar pe presupuneri. De asemenea, instanţa de apel nu a motivat încasarea parţială a cheltuielilor de asistenţă juridică, deoarece la actele pricinii sunt probe ce confirmă aceste cheltuieli, iar suma de 5000 lei o consideră necesară şi reală. La 27 martie 2013, Primăria mun. Chişinău şi Consiliul mun. Chişinău a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel în partea în care acţiunea a fost admisă şi emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere integrală a acţiunii. Recurenţii Primăria mun. Chişinău şi Consiliul mun.

Chişinău, în motivarea recursului, au indicat că instanţa de apel, la emiterea deciziei, a încălcat şi aplicat eronat normele de drept material şi de drept procedural şi a apreciat arbitrar probele administrate la actele pricinii şi, anume, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 397 din 23 iunie 2010 şi răspunsul Serviciului Hidrometeorologic de Stat din 27 aprilie 2010, precum şi a apreciat arbitrar fotografiile anexate la materialele cauzei. De asemenea, instanţa de apel a emis decizia cu încălcarea art. art. 122 şi 130 CPC. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Prin scrisoarea din 21 ianuarie 2013, Curtea de Apel Chişinău a expediat părţilor copia deciziei din 06 decembrie 2012. Ana Buzichevici a declarat recurs la 22 februarie 2013, iar Primăria mun. Chişinău şi Consiliul mun. Chişinău au înregistrat cererea de recurs la 27 martie 4 2013. Din actele pricinii nu rezultă la ce dată recurenţii au recepţionat decizia instanţei de apel, astfel, recursurile declarate se consideră depuse în termen. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 15 mai 2013 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile întemeiate şi care urmează a fi admise cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea parţială a acţiunii din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. Conform art. 14 alin. (1) şi (2) Cod civil, persoana lezata într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel.

Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezata într-un drept al ei le-a suportat sau urmează sa le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv). În sensul normei enunţate este de înţeles că posibilitatea persoanelor fizice de a apela la metoda de reparare a prejudiciului rezultă din faptul lezării lor în drepturi, indiferent de faptul dacă norma Codului conţine sau nu o astfel de prevedere. La baza metodei de apărare a dreptului prin repararea prejudiciului stă unul din principiile fundamentale ale dreptului civil – principiul reparării integrale a prejudiciului, care constă în despăgubirea titularului dreptului încălcat pentru prejudiciul efectiv.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Ana Buzichevici a solicitat încasarea de la ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” şi Primăria mun. Chişinău a sumei de 186110 lei, în vederea reparării prejudiciului material, a sumei de 420000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral, a cheltuielilor de efectuare a expertizei în sumă de 750 lei şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 2500 lei, acţiune care a fost admisă parţial de către prima instanţă. Instanţa de apel, fiind investită cu judecarea apelurilor declarate de către Consiliul mun. Chişinău şi ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi”, a ajuns la concluzia temeiniciei acestora, casând hotărârea primei instanţe şi pronunţând o nouă hotărâre, prin care a admis parţial acţiunea şi a încasat de la ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” şi Primăria mun.

Chişinău în beneficiul Anei Buzichevici cîte 62036,90 lei de la fiecare, cu titlu de prejudiciu material şi cîte 500 lei de la fiecare, cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică, în rest respingând acţiunea ca neîntemeiată. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că concluzia instanţei de apel este greşită. Din materialele dosarului rezultă că Ana Buzichevici este proprietara apartamentului nr. 1 din str. Armenească,12, mun. Chişinău. 5 La 15 martie 2010, peste locuinţa Anei Buzichevici a căzut un copac din apropriere, deteriorând acoperişul locuinţei şi generând apariţia fisurilor pe tavan, pe pereţii interiori şi exteriori ai casei de locuit, fiind dărâmate şi porţile de fier de la intrarea în ogradă.

Conform răspunsului Serviciului Hidrometeorologic de Stat 443/08 din 27 aprilie 2010 şi conform datelor metrologice, la 15 martie 2010, viteza maximă a vântului a atins 13 m/s, fapt ce denotă că copacul, în situaţia în care nu era putred, nu putea fi doborât de acest vînt. Conform răspunsului ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” nr. 260/10 din 13 aprilie 2010, copacul respectiv era în vegetaţie, avea coroana verde, tulpina bine dezvoltată, în zona de la baza tulpinii lipsea spaţiul ce are funcţia de „luncă”, fapt care provoacă putrezirea rădăcinilor şi afectarea copacului.

Din imaginile foto, anexate la materialele dosarului, rezultă că arborele avea tulpina putredă şi era uscat pe jumătate şi, anume, din aceste motive, cît şi poziţia înclinată a copacului, au determinat căderea acestuia, fapt stabilit şi de către expertul Centrului expertize independente „Cexin” SRL şi reflectat în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 23 iunie 2010 (f. d. 39-44). Totodată, conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică menţionat, suma prejudiciului material cauzat în urma căderii copacului pe apartamentul Anei Buzichevici constituie 186110 lei. Conform art. 1398 alin. (1) din Codul civil, cel care acţionează cu vinovăţie faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.

Conform pct. 3 al Statutului Întreprinderii municipale „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi”, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chişinău nr. 20/6 din 13 noiembrie 2008, scopul întreprinderii este de a îngriji plantaţiile verzi, conform normativelor tehnologice şi agrotehnice, la indicaţiile Consiliului mun. Chişinău şi ale altor organe publice, întru asigurarea condiţiilor de creştere a plantelor în mediul urban şi prestează diverse servicii, inclusiv curăţirea şi defrişarea arborilor avariaţi, uscaţi şi bolnavi. Pct. 17 din acelaşi Statut prevede că pentru obligaţiile sale, întreprinderea poartă răspundere cu întreg patrimoniul său, fondatorul nepurtând răspundere pentru obligaţiile întreprinderii.

În această ordine de idei, instanţa de recurs consideră necesar de a încasa din contul ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” în beneficiul Anei Buzichevici suma de 186110 lei, în vederea reparării prejudiciului material, or, anume această întreprindere are în sarcină de a curăţa şi a defrişa arborii uscaţi şi bolnavi. De asemenea, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge pretenţia recurentei- reclamante Ana Buzichevici cu privire la repararea prejudiciului moral, deoarece reieşind din prevederile art. 1398 alin. (1) şi ale art. 1422 alin. (1) din Codul civil, prejudiciul moral poate fi reparat numai în cazul în care repararea acestuia este 6 expres prevăzută de lege, însă în cazul dat, legislaţia în vigoare nu prevede posibilitatea reparării prejudiciului moral.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pârâtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. În conformitate cu art. 82 CPC, cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat şi din cheltuielile de judecare a pricinii, iar în conformitate cu art. 90 lit. g) şi i) CPC, din cheltuielile de judecare a pricinii fac parte: cheltuielile de efectuare a expertizei şi cheltuielile de asistenţă juridică.

Din materialele dosarului rezultă că recurenta-reclamantă Ana Buzichevici a suportat cheltuieli de efectuare a expertizei în sumă de 750 lei, fapt confirmat prin ordinul de încasarea a numerarului nr. 1790579601 din 21 februarie 2011 (f. d. 6) şi a achitat taxa de stat pentru depunerea cererii de recurs în sumă de 150 lei (f. d. 142). Ţinând cont de prevederile legale enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a încasa din contul ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” în beneficiul Anei Buzichevici cheltuielile de efectuare a expertizei în sumă de 750 lei şi taxa de stat pentru depunerea cererii de recurs în sumă de 150 lei.

În ceea ce priveşte pretenţia cu privire la încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică, instanţa de recurs consideră că această pretenţie urmează a fi respinsă, deoarece recurenta-reclamantă Ana Buzichevici nu a prezentat probe pertinente şi veridice, ce ar confirma că a suportat astfel de cheltuieli.

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursurile, de a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre, prin care acţiunea Anei Buzichevici împotriva Întreprinderii municipale „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Vezi” şi Primăriei municipiului Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material şi moral de admis parţial, cu încasarea din contul ÎM „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” în beneficiul Anei Buzichevici a sumei de 186110 lei, în vederea reparării prejudiciului material, a cheltuielilor de efectuare a expertizei în sumă de 750 lei şi a taxei de stat pentru depunerea cererii de recurs în sumă de 150 lei, iar în rest acţiunea de respins.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admit recursurile declarate de către Ana Buzichevici, Primăria municipiului Chişinău şi Consiliul municipal Chişinău. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 04 ianuarie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Buzichevici împotriva 7 Întreprinderii municipale „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” şi Primăriei municipiului Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi se emite o nouă hotărâre, prin care: Se admite parţial acţiunea Anei Buzichevici împotriva Întreprinderii municipale „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Vezi” şi Primăriei municipiului Chişinău cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

Se încasează din contul Întreprinderii municipale „Asociaţia de Gospodărire a Spaţiilor Verzi” în beneficiul Anei Buzichevici suma de 186110 (o sută optzeci şi şase mii o sută zece) lei, în vederea reparării prejudiciului material, cheltuielile de efectuare a expertizei în sumă de 750 (şapte sute cincizeci) lei şi taxa de stat pentru depunerea cererii de recurs în sumă de 150 (o sută cincizeci) lei. În rest acţiunea se respinge. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî Ion Vîlcov Ion Corolevschi