3r-247/13 — Contestarea actului administrativ

Curtea de Apel Bălţi Dosarul nr. 3r-247/13 Judecători: T.Duca, A.Albu, S.Procopciuc Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 14 august 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valentina Clevadî Judecători Ion Vîlcov şi Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de Morari Ana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Morari către Primăria or. Soroca, intervenient accesoriu SA „Comitras”, privind contestarea actului administrativ, împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 16 aprilie 2013, prin care a fost respinsă cererea de revizuire declarată de Morari Ana, CONSTATĂ: La 31.01.2005, Morari Ana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or.

Soroca, intervenient accesoriu SA „Comtiras”, privind anularea parţială a Dispoziţiei nr. 03-5/165 din 18 noiembrie 1999, cu privire la vînzarea terenului aferent. Ulterior, reclamanta a solicitat şi anularea în parte a hotărîrilor Consiliului orăşenesc Soroca din 1995, prin care o parte din terenul aferent depozitului a fost transmis ilegal SA „Comtiras”. Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 11 mai 2006, acţiunea Anei Morari a fost admisă integral. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, SA „Comtiras” a atacat-o cu recus, solicitînd casarea ei şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 20.03.2007, a fost admis recursul declarat de SA „Comtiras”, casată hotărîrea Judecătoriei Soroca din 11 mai 2006 şi emisă hotărîre nouă, prin care acţiunea înainatată de Morari Ana a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 22.01.2008, Morari Ana a depus cerere de revizuire a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 20.03.2007. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 13 mai 2008, cererea de revizuire depusă de Morari Ana a fost respinsă ca fiind inadmisibilă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 29 octombrie 2008, a fost respins recursul declarat de Morari Ana şi menţinută încheierea Curţii de Apel Bălţi din 13 mai 2008. 1 La 06 decembrie 2012, Morari Ana a înaintat repetat cerere de revizuire a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 20.03.2007, solicitînd casarea acesteia cu dipunerea reexaminării cauzei pe motivele că, în urma examinării demersulurilor din 17.12.2010 şi 19.01.2011, Procuratura raionului Soroca a constatat faptul falsificării actelor publice în urma căruia SA „Comtiras” a procurat teren, inclusiv şi teren din domeniul public.

Totodată, a menţionat că Procuratura r-lui Soroca a emis ordonanţă de refuz în începerea urmării penale din motivul expirării termenului de prescripţie a tragerii la răspundere penală, însă, prin aceasta a fost constatată comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă, temei prevăzut la art. 449 lit. a) CPC. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 16 aprilie 2013 cererea de revizuire a Anei Morari a fost respinsă ca inadmisibilă. În motivarea soluţiei instanţa a indicat că argumentele invocate de revizuent nu se încadrează în temeiurile de revizuire indicate la art. 449 lit. a) CPC, deoarece ordonanţa Procurorului r-lui Soroca de refuz în începerea urmării penale din 30.06.2011, nu poate fi reţinută ca sentinţă penală irevocabilă.

Considerînd ilegală încheierea Curţii de Apel Bălţi din 16 aprilie 2013, Morari Ana a contestat-o cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii recurate, a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 20.03.2007 şi remiterea cauzei spre examinare alzui complet de judecată. În susţinerea recursului, recurenta a invocat că încheierea contestată este neîntemeiată şi ilegală, deoarece instanţa a interpretat sensul strict al sintagmei de sentinţă, prin ce i s-a limitat dreptul la apărare. Primăria or. Soroca a depus referinţă pe marginea recursului declarat de Morari Ana, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil. Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat şi pasibil de a fi respins cu menţinerea încheierii recurate din următoarele considerente.

Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea. Încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural şi cu aprecierea completă a tuturor probelor şi a circumstanţelor cauzei – motiv pentru care de către Colegiu este considerată legală şi întemeiată. Din materialele cauzei rezultă că recurentul îşi exprimă dezacordul cu soluţia instanţei prin care a fost respinsă cererea sa de revizuire, considerînd că încheierea este neîntemeiată şi ilegală, deoarece instanţa a interpretat sensul strict al sintagmei de sentinţă, prin ce i s-a limitat dreptul la apărare.

În acest sens, Colegiul menţionează că revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care ţin de fondul cauzei şi sunt esenţiale pentru 2 relaţiile în litigiu şi de natură să influenţeze soluţia care va fi adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.

În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. În context, instanţa de recurs conchide că Curtea de Apel Bălţi corect a constatat că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezenţa temeiurilor de revizuire. Astfel, în cererea de revizuire revizuentul invoca faptul că, prin ordonanţa Procuraturii r-lui Soroca, a fost constatată comiterea unei infracţiuni cu privire la cauza ce se examinează.

Curtea de Apel Bălţi, care a fost sesizată, a respins cererea pe motiv că ordonanţa invocată de revizuentă nu poate servi temei de revizuire, deoarece aceasta nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 449 lit. a) CPC şi această concluzie este susţinută de Colegiul ca legală. În acest sens, instanţa de recurs suţine concluziile instanţei de revizuire potrivit cărora circumstanţele invocate de revizuent nu se încadrează în limitele normelor de drept menţionate mai sus. Potrivit art. 449 lit. a) CPC, revizuirea se declară în cazul în care s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă. În acest sens, Colegiul menţionează că, pentru probarea acestui temei, forţă probantă are doar sentinţa irevocabilă de condamnare, o condiţie fiind ca însăşi condamnarea să fie în legătură cu examinarea pricinii.

La caz, ordonanţa de refuz în începerea urmăririi penale, nu echivalează cu sentinţa de condamnare, indicată ca temei la art. 449 lit. a) CPC. Astfel, afirmaţia recurentei cum că instanţa de revizuire a interpretat sensul strict al sentinţei, este considerată neîntemeiată de către instanţa de recurs. Or, definiţia sentinţei este expres stabilită de legiuitor şi nu lasă loc de interpretări sau de extensii a sensului ei. În context, Colegiul reţine că recurenta interpretează eronat conţinutul temeiului invocat, deoarece confundă valoarea juridică a actelor indicate de ea. În sensul art. 6 CPP, actul procedural este definit drept document prin care se consemnează orice acţiune procesuală prevăzută de prezentul cod, şi anume: ordonanţă, proces-verbal, rechizitoriu, încheiere, sentinţă, decizie, hotărîre etc. Însă, doar sub aspect procedural ordonanţa echivalează cu sentinţa, pe cînd ca valoare juridică, aceste două acte sunt distincte.

Ordonanţa este hotărîre a organului de urmărire penală, adoptată în cursul procesului penal, pe cînd sentinţa este hotărîre prin care cauza penală se soluţionează în fond de instanţa de judecată (art. 6 pct. 28 şi 42 CPP). 3 Prin urmare, în dispoziţiile lit. a) art. 449 CPC, legiuitorul a indicat expres ca temei sentinţa penală irevocabilă şi nu hotărîre judecatărească sau un act procedural. În acelaşi timp, Colegiul constată că în cererea de recurs, recurenta nu invocă careva temei de casare a încheierii recurate, ci descrie esenţa litigiului de fapt, reiterînd repetat motivele revizuirii. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie, la examinarea cererii de revizuire, instanţa se limitează doar la aprecierea admisibilităţii temeiurilor de revizuire invocate.

Mai mult, simpla repetare a motivelor revizuirii, fără a indica expres şi motivele de desfiinţare a încheierii contestate, nu pot servi ca temei de recurs. În acest context, Colegiul conchide că argumentele invocate de recurentă nu se încadrează în temeiurile de casare a încheierii recurate, motiv pentru care recursul urmează a fi respins ca neîntemeiat cu menţinerea încheierii Curţii de Apel Bălţi din 16 aprilie 2013. Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Morari Ana. Se menţine încheierea Curţii de Apel Bălţi din 16 aprilie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Anei Morari către Primăria or.

Soroca, intervenient accesoriu SA „Comitras”, privind contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă de la adoptare. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valentina Clevadî Judecători Ion Vîlcov Iuliana Oprea 4