2r-469/13 — Încasarea sumei

prima instanţă O. Sternioală dosarul nr.2r-469/13 instanţa de apel G. Druguş I. Guzun S. Vrabii DECIZIE 14 august 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Ion Moraru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Moraru împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Conluxart” cu privire la încasarea sumei şi a penalităţilor de întârziere şi repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curţii de Apel Bender din 02 aprilie 2013, prin care nu a fost dat curs cererii de apel depusă de către Ion Moraru, c o n s t a t ă: La 08 noiembrie 2007, Ion Moraru a depus o cerere de chemare în judecată împotriva SRL cu privire la încasarea sumei şi a penalităţilor de întârziere şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 15 octombrie 2002, a încheiat un contract de antrepriză cu SRL „Conluxart”, conform căruia ultimul urma să îndeplinească lucrările de montare a acoperişului casei de locuit din str. Bulboaca, 3, mun. Chişinău conform devizului de cheltuieli. Menţionează că lucrările menţionate au fost începute cu întârziere şi nu au fost executate în volum deplin. Astfel, şuvoaiele de apă curg pe pereţii interiori, cît şi exteriori ai casei de locuit şi nu în sistemul de scurgere, după cum este preconizat, cauzându-i un prejudiciu material considerabil. Dat fiind că se deteriorează scândura de sub şindrila, el a construit şandramaua din lambriuri de plastic, dar care nu sunt în concordanţă cu prevederile proiectului de faţadă a casei, din motivul că reduce considerabil din frumuseţea arhitecturală a acesteia.

Susţine că necalitatea lucrărilor de montare a acoperişului casei de locuit este confirmată prin rapoartele de expertiză privind starea tehnică a lucrărilor de construcţie nr.786/04 din 27 aprilie 2004 şi nr.01-90/T din 14 mai 2007, întocmite de către Departamentul Construcţii şi Dezvoltarea în Teritoriului.

Consideră că lucrările efectuate de pârât nu corespund nici planului arhitectural de execuţie, astfel, ferestrele de la mansardă instalate deasupra uşii de la balcon nu corespund dimensiunilor prevăzute în proiect, una fiind mai mare şi alta mai mică, mai mult, nu sunt amplasate centrat în proporţie cu uşa balconului şi linia 2 de creastă a acoperişului; elementele acoperişului mansardei din faţa casei nu sunt în concordanţă cu planul proiectului turnului central, turnul central din faţa casei prin liniile sale arhitecturale strâmbe şi instalarea şindrilei necalitative nu corespund cerinţelor tehnice în vigoare, materialele de construcţie pentru acoperirea acoperişului, pe care s-a obligat să le pună la dispoziţie, nu sunt de calitatea prevăzută în chitanţa de garanţie şi nu rezistă termenului prevăzut de 15 ani.

Din cauza lucrărilor de montare executate necalitativ şi incomplet nu este posibil continuarea celorlalte lucrări de interior a mansardei. Afirmă că el a suportat un prejudiciu legat de încălzirea încăperii, astfel, acoperişul instalat defectuos face imposibilă menţinerea temperaturii în încăpere. Pe perioada rece a anilor 2006-2012, au fost achitate sume mari pentru furnizarea gazului, în total 193 147,41 lei. După concluzia specialiştilor de la SRL „Chişinău- Gaz”, din cauza acoperişului necalitativ pierderea căldurii în casă constituie 30% din volumul total de gaze consumat. Susţine că pierderea reală a căldurii din cauza acoperişului necalitativ şi deteriorat calculată în baza facturilor de expediţie de SRL „Chişinău-Gaz”, în perioada rece a anilor 2006-2012, constituie 57944,22 lei.

Menţionează că a procurat cămine electrice, achitând, totodată, un cont enorm pentru utilizarea energiei electrice consumată de aceste dispozitive pentru a păstra temperatura de cameră şi a usca pereţii umezi de apă de precipitaţii. De asemenea, pe parcursul anilor 2003-2006, el a procurat lemne pentru încălzirea locuinţei, suportând cheltuieli suplimentare. Din cauza imposibilităţii finisării lucrărilor şi dării în exploatare a casei de locuit, familia feciorului reclamantului locuieşte într-o locuinţă închiriată, achitând lunar plata pentru chirie în sumă de 200 Euro şi plata pentru serviciile locativ- comunale. Tergiversarea şi refuzul neîntemeiat de executare corespunzătoare a obligaţiilor contractuale din partea pârâtului a făcut imposibilă trecerea la timp cu traiul în noua locuinţă, din cauza acţiunilor ilegale ale pârâtului i-a fost creat şi probleme de ordin psiho-emoţional şi financiar, fapt ce se reflectă asupra stării de sănătate.

Din anul 2006 pînă în prezent, el a suportat trei atacuri de cord (infarcte miocardice) şi intervenţie chirurgicală, urmate de nenumărate tratamente. Invocă că SRL „Conluxart” s-a obligat, prin clauza contractuală, de a finisa lucrările de montare a acoperişului la 14 decembrie 2002, însă finisarea şi recepţionarea în ansamblu nu a avut loc, nefiind întocmit nici un act care ar confirma acest fapt. Conform pct. 8 din contractul menţionat, pârâtul s-a obligat, în caz de neexecutare a contractului în termenul stabilit în contract, la plata penalităţii de 0.05%. Prin urmare, solicită încasarea de la SRL „Conluxart” obligarea pârâtului să execute lucrări noi pe contul propriu şi încasarea de la pârât a penalităţii în sumă de 109494 dolari SUA sau 1379624 lei, a sumei de 49776 lei, în vederea reparării prejudiciului material, a sumei de 300000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral, a cheltuielilor de asistenţă juridică şi a taxei de stat.

3 Ulterior, Ion Moraru şi-a concretizat pretenţiile, solicitând încasarea de la SRL „Conluxart” a contravalorii serviciului prestat necalitativ în sumă de 351968,98 lei, a penalităţilor de întârziere în sumă de 1379624 lei, a sumei de 134839,74 lei, în vederea reparării prejudiciului material, a cheltuielilor suportate pentru materialele de construcţie în sumă de 9973,80 lei, a sumei de 600000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral şi a cheltuielilor legate de înrăutăţirea stării sănătăţii şi a cheltuielilor pentru tratament în sumă de 50000 dolari SUA sau 600000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 29 iunie 2012 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 11 februarie 2013 au fost admise cererile de strămutare a pricinii depuse de către Ion Moraru şi SRL „Conluxart” şi a fost strămutată pricina pentru judecare în ordine de apel la Curtea de Apel Bender.

Prin încheierea Curţii de Apel Bender din 02 aprilie 2013 nu a fost dat curs cererii de apel depusă de către Ion Moraru, fiindu-i explicat ultimului că în caz dacă nu va lichida neajunsurile, nu va prezenta dovada platei taxei de stat, cererea de apel nu va fi considerată depusă şi împreună cu toate documentele anexate va fi restituită. La 08 mai 2013, Ion Moraru a depus o cerere de recurs împotriva încheierii instanţei de apel, cerând admiterea acesteia, casarea încheierii instanţei de apel şi strămutarea pricinii spre examinare la Curtea de Apel Bălţi. Recurentul Ion Moraru, în motivarea recursului, a indicat că încheierea instanţei de apel este neîntemeiată şi ilegală, deoarece în conformitate cu art. 85 alin. (1) lit. a) CPC şi art. 4 alin. (7) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992, de taxa de stat pentru judecarea pricinilor civile se scutesc reclamanţii în acţiunile de protecţie a drepturilor consumatorilor.

Consideră că prezenta acţiune ţine de protecţia drepturilor consumatorilor şi nu se impune cu taxă de stat. Astfel, instanţa de apel şi-a depăşit atribuţiile la emiterea încheierii contestate. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de trei luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a încheierii contestate şi restituirea pricinii în instanţa de apel pentru judecarea apelului în fond din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare. Din materialele dosarului rezultă că prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 29 iunie 2012 acţiunea lui Ion Moraru a fost respinsă ca neîntemeiată. 4 La 04 septembrie 2012, Ion Moraru a depus o cerere de apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii. Prin încheierea Curţii de Apel Bender din 02 aprilie 2013 nu a fost dat curs cererii de apel depusă de către Ion Moraru, fiindu-i acordat termen de pînă la 14 mai 2013 pentru anexarea dovezii de plată a taxei de stat.

Într-adevăr, în conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Însă, această normă juridică nu este relevantă în prezenta pricină. În conformitate cu art. 85 alin. (1) lit. a) CPC, de taxă de stat pentru judecarea pricinilor civile se scutesc reclamanţii în acţiunile de protecţie a drepturilor consumatorilor. Conform art. 4 alin. (1) pct. 71) din Legea taxei de stat nr. 1216-XII din 03 decembrie 1992, sunt scutiţi de plata taxei de stat în instanţele judecătoreşti reclamanţii – în acţiunile de protecţie a drepturilor consumatorilor.

Ţinând cont de prevederile legale menţionate, precum şi de faptul că prezenta acţiune ţine de protecţia drepturilor consumatorilor, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel greşit nu a dat curs cererii de apel depusă de către Ion Moraru şi i-a acordat acestuia termen de pînă la 14 mai 2013 pentru anexarea dovezii de plată a taxei de stat. Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral încheierea instanţei de apel şi de a restitui pricina în instanţa de apel pentru judecarea apelului în fond.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Ion Moraru. Se casează integral încheierea Curţii de Apel Bender din 02 aprilie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Moraru împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Conluxart” cu privire la încasarea sumei şi a penalităţilor de întârziere şi repararea prejudiciului moral, cu restituirea pricinii pentru judecarea apelului în fond în Curtea de Apel Bender. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Corolevschi