2ra-1600/13 — Înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului

prima instanţă: S. Melnic dosarul nr. 2ra-1600/13 instanţa de apel: T. Duca, A. Albu, St. Procopciuc DECIZIE 07 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecător Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Liubovi Gîrbu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Liubovi Gîrbu împotriva Veronicăi Mitrofan cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de teren şi acţiunea reconvenţională a Veronicăi Mitrofan împotriva Liubei Gîrbu cu privire la obligarea ridicării construcţiei de pe hotarul terenului, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 22 ianuarie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Veronica Mitrofan, casată hotărârea Judecătoriei Bălţi din 08 octombrie 2012 în partea admiterii acţiunii formulate de către Liubovi Gîrbu şi emisă în partea dată o hotărâre nouă de respingere a acţiunii, în rest fiind menţinută hotărârea primei instanţe, c o n s t a t ă La 06 decembrie 2011 Liubovi Gîrbu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Veronicăi Mitrofan cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de teren.

În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că este proprietara imobilului amplasat în mun. Bălţi, stradela Cehov, 1. Menţionează că prin dispoziţia Primăriei mun. Bălţi nr.1978 din 08 decembrie 2000 i s-a repartizat în proprietate privată lotul de teren cu destinaţie locativă cu suprafaţa totală de 0,0473 ha în hotarele indicate în plan, terenul fiind înregistrat în Registrul Cadastral al deţinătorilor de teren sub nr.5271 la 12 ianuarie 2001, cu numărul cadastral 0300211236. Susţine că în anul 2003 pârâta, Mitrofan Veronica, împreună cu membrii familiei sale a procurat bunul imobil şi terenul aferent de pe str. Cehov, 7, mun. Bălţi. Indică că după ce au demolat construcţia veche, Mitrofan Veronica a început construcţia casei noi, însă a dărâmat şi gardul despărţitor dintre terenurile învecinate, a 1 betonat o parte de teren ce-i aparţine, lipsind-o, astfel abuziv de 2 metri din terenul ce- i aparţine.

Solicită obligarea pârâtei Mitrofan Veronica de a demola betonarea ilegală şi de a nu-i crea obstacole în folosirea lotului de teren ce-i aparţine cu drept de proprietate, şi încasarea din contul pârâtei în beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate. La 19 ianuarie 2012, Veronica Mitrofan a depus acţiune reconvenţională împotriva Liubei Gîrbu cu privire la obligarea ridicării construcţiei de pe hotarul terenului. În motivarea cererii reconvenţionale, Mitrofan Veronica a invocat că, este proprietara imobilului din str. Cehov, 7, mun. Bălţi şi a terenului aferent cu suprafaţa de 0,0492 ha. Indică că Gîrbu Liubovi, fiind vecina sa şi proprietara imobilului din str. Cehov 1, a construit pe hotarul dintre gospodăriile lor o şură neautorizată, indicată pe plan sub nr.6, din cauza căreia toată apa de pe acoperişul acestei construcţii se revarsă pe terenul său, provocându-i mari incomodităţi la căderea precipitaţiilor atmosferice.

Solicită obligarea Liubei Gîrbu să ridice construcţia nr.6, de pe hotarul terenului care îi aparţine cu drept de proprietate şi încasarea cheltuielilor de judecată suportate. Prin hotărârea judecătoriei Bălţi din 08 octombrie 2012, cererea de chemare în judecată a Liubei Gîrbu a fost admisă, fiind obligată Veronica Mitrofan să strămute gardul din lit. C în lit. B cu 0,58 m (conform planului de amplasament a construcţiilor şi amenajărilor imobilului amplasat în mun. Bălţi, stradela Cehov, nr. 1, în baza constatării specialiştilor Oficiului Cadastral Teritorial Bălţi al ÎS ,,Cadastru” din 18 martie 2012), a fost încasat din contul Veronicăi Mitrofan în beneficiul Liubei Gîrbu cheltuieli de judecată în sumă de 128,40 lei, aira acţiunea reconvenţională a Veronicăi Mitrofan a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 ianuarie 2013, a fost admis apelul declarat de către Mitrofan Veronica, casată parţial hotărârea primei instanţe în partea admiterii acţiunii Liubei Gîrbu şi emisă în partea dată o nouă hotărâre prin care acţiunea formulată de către Liubovi Gîrbu a fost respinsă, în rest fiind menţinută hotărârea primei instanţe. La 18 martie 2013, Gîrbu Liubovi a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 22 ianuarie 2013, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea în vigoare a hotărârii primei instanţe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerînd că instanţa de apel nu a concluzionat corect unele circumstanţe, şi anume că Mitrofan Veronica a betonat o parte din lotul de teren acaparat ilicit din posesia sa, şi anume, unde este amplasat gardul, iar prin încercările de a instala gardul, care de fapt este provizoriu, aceasta creează obstacole prin diferite metode. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel a fost expediată în adresa recurentei la 20 februarie 2013 şi recepţionată de ultima la data de 26 februarie 2013, fapt confirmat prin avizul de recepţie (f. d. 116). Instanţa de recurs consideră că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 18 martie 2013 în termen.

2 În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărârea primei instanţe din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărârea primei instanţe. Înaintând acţiunea în judecată împotriva Veronicăi Mitrofan, Liubovi Gîrbu a solicitat înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de teren şi încasarea cheltuielilor de judecată.

La rîndul său, Mitrofan Veronica înaintînd acţiunea reconvenţională împotriva Liubei Gîrbu, a solicitat obligarea demolării construcţiei neautorizate de pe hotarul terenului care îi aparţine cu drept de proprietate şi încasarea cheltuielilor de judecată. Judecând pricina în cauză prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii iniţiale şi admiterii acesteia, obligînd Veronica Mitrofan să strămute gardul din lit. C în lit. B cu 0,58 m. ( conform palanului de amplasament a construcţiilor şi amenajărilor imobilului amplasat în mun. Bălţi, stradela Cehov nr. 1 în baza constatării specialiştilor Oficiului Cadastral Teritorial Bălţi al Întreprinderii de Stat „Cadastru” din 18 martie 2012) şi încasînd don contul Veronicăi Mitrofan în beneficiul Liubei Gîrbu suma de 128,40 lei cu titlu de cheltuieli de judecată şi respingerii acţiunii reconvenţionale.

Fiind investită cu judecarea apelului declarat de Mitrofan Veronica, instanţa de apel a ajuns la concluzia admiterii acestuia, casând hotărârea primei instanţe în partea admiterii acţiunii iniţiale şi pronunţând în partea dată o nouă hotărâre cu privire la respingerea cerinţelor formulate de Gîrbu Liubovi împotriva Veronică Mitrofan cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de teren, în rest menţinând hotărârea primei instanţe. În susţinerea concluziei date, instanţa de apel a reţinut că deşi potrivit constatării specialiştilor, gardul este strămutat la distanţa de 0,58 m şi terenul este acaparat de proprietara terenului din str. Cehov, 7- Mitrofan Veronica, aceasta nu poate fi considerată o ingerinţă în folosinţa terenului, întrucât Veronica Mitrofan nu a opus nici un obstacol în folosirea acestuia.

Mai cu seamă, instanţa de apel a reţinut că Liubovi Gîrbu nu a demonstrat prin probe concludente şi pertinente obstacolele pe care le întâmpină din partea Veronicăi Mitrofan în folosirea terenului, ultima fiind în imposibilitate de a strămuta un gard care aparţine altei persoane. Instanţa de recurs constată că instanţa de apel, la judecarea apelului, a dat o apreciere greşită materialului probator anexat la dosar, pe când prima instanţă, justificat şi amplu argumentat, cu pronunţarea asupra tuturor aspectelor importante şi cu trimitere la probele administrate, având în susţinere cadrul legal aplicabil în speţă, corect a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii iniţiale şi admiterii acesteia. În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine că, Gîrbu Liubovi este proprietara imobilului amplasat în mun.

Bălţi, str. Cehov, 1. 3 Tot actele cauzei denotă că prin dispoziţiei Primăriei mun. Bălţi nr. 1978 din 08 decembrie 2000 i-a fost repartizat Liubei Gîrbu în proprietate privată teren cu destinaţie locativă, cu suprafaţa totală de 0,0473 ha, terenul fiind înregistrat în Registrul Cadastral a Deţinătorilor de Teren sub nr. 5271 la 12 ianuarie 2001 cu nr. cadastral 0300211236. De asemenea di materialul probator rezultă că Mitrofan Veronica a procurat bunul imobil şi terenul aferent din str. Cehov, 7 mun. Bălţi, astfel terenul ultimei şi terenul Libei Gîrbu fiind învecinate. Din constatarea specialiştilor Oficiului Cadastral Teritorial Bălţi cu privire la înlăturarea obstacolelor situat pe str. Cehov 7 şi stradela 1 mun.

Bălţi din 18 martie 2012 a fost constatat că lungimea hotarului de teren situat pe stradela Cehov, 1 din p A în p B de facto constituie 26,82 m, însă conform planului geometric 27,40 m. Gardul este strămutat la distanţa de 0,58 m şi acest teren este acaparat de către proprietarii bunului imobil situat pe str. Cehov, 7. Conform art.376 alin.(1) Cod civil, potrivit cărora dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decât prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune, proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării. El poate cere, de asemenea, despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Pot fi solicitate despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea încălcării sau executarea acestei cerinţe este imposibilă.

Cu referire la norma citată şi avînd în susţinere constatarea specialiştilor Oficiului Cadastral Teritorial Bălţi al întreprinderii de Stat ,,Cadastru” din 18 martie 2012, prima instanţă corect a constatat că în urma strămutării gardului cu 0,58m din p. A în p. B, Mitrofan Veronica, proprietara bunului imobil situat pe str. Cehov, 7, ilicit posedă o suprafaţă de teritoriu, care de fapt aparţine proprietarului terenului din stradela Cehov, 1- Liubovi Gîrbu. În această ordine de idei se constată că, pretenţia Liubei Gîrbu cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului este justificată, drept urmare prima instanţă temeinic a admis acţiunea, obligând-o pe Veronica Mitrofan să strămute gardul din pct. С în pct. В cu 0,58 m, conform planului de amplasament a construcţiilor şi amenajărilor imobilului amplasat în mun.

Bălti, stradela Cehov, nr. l (Conform constatării specialiştilor Oficiului Cadastral Teritorial Bălţi al întreprinderii de Stat ,,Cadastru” din 18 martie 2012). În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine şi dispoziţiile art. 315 alin. (1) Cod civil, care indică că proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului, precum şi dispoziţiile art. 316 alin. (1)-(2) Cod civil, care statuează că proprietatea este, în condiţiile legii, inviolabilă. Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condiţiile legii.

Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunţate coraborate cu prevederile art. 374 alin. (1) Cod civil, care indică că proprietarul este în drept să-şi revendice bunurile aflate în posesiunea nelegitimă a altuia, este evident că instanţa de apel, examinând pricina, nejustificat a concluzionat despre necesitatea respingerii acţiunii formulate de către Liubei Gîrbu cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, or proprietarului îi aparţine din 4 totdeauna dreptul de posesie asupra bunurilor sale, cât şi dreptul de folosinţă şi dispoziţie. Mai mult că, recurenta, în calitatea sa de proprietar al imobilului din str. Cehov, nr. 1, mun.

Bălţi, nu-şi poate exercita drepturile sale pe deplin, deoarece î-i sunt create obstacole în exercitarea acestui drept de către Mitrofan Veronica, fapt ce atestă temeinicia şi legalitatea hotărârii primei instanţe. De altfel, şi dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, indică că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional, respectiv dreptul de proprietate este unul garantat. Prin urmare, obiectul revendicărilor constă în înlăturarea piedicilor puse proprietarului prin acţiunile ilegale ale terţului, existente la momentul înaintării acţiunii.

Totodată, instanţa de recurs găseşte drept întemeiată soluţia primei instanţe cu privire la respingerii acţiunii reconvenţionale, formulate de Mitrofan Veronica, având ca obiect obligarea ridicării construcţiei de pe hotarul terenului, or, conform constatării specialiştilor Oficiului Cadastral Teritorial Bălţi al Întreprinderii de Stat ,,Cadastru” din 18 martie 2012 s-a demonstrat că construcţia lit. 6 necapitală din lemn, situată pe sectorul de teren din stradela Cehov, 1, este amplasată pe hotarul între bunurile imobile situate pe str. Cehov, 7 şi stradela Cehov, 1, mun. Bălţi. Mai mult că, din materiale administrate pe marginea pricinii nu au fost stabilite careva obstacole create Veronicăi Mitrofan din partea Liubei Gîrbu în folosirea terenului de pământ care îi aparţine cu drept de proprietate, din contra intimata a confirmat în cadrul dezbaterilor judiciare că construcţia nr.6 este situată pe teritoriul Liubovei Gîrbu.

Iar, în astfel de circumstanţe, pretenţiile Veronicăi Mitrofan sunt lipsite de suport probatoriu şi sunt, pe cale de consecinţă, declarative. În această ordine de idei, se atestă şi corectitudinea concluziei primei instanţe cu privire la încasarea din contul Veronicăi Mitrofan în beneficiul Liubei Gîrbu a cheltuielilor de judecată în mărime de 128,40 lei, care se compun din taxa de stat în mărime de 102 lei şi servicii poştale în sumă de 26,40 lei. Or, potrivit art.94 alin.(1) Cod de Procedură Civilă al RM, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească părţii care a avut câştig de cauză toate cheltuielile de judecată.

În conexiunea celor se constată că instanţa de apel nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acţiunea cu care a fost investită, ce a dus la emiterea unei soluţii greşite, pe când prima instanţă în mod temeinic şi legal a admis acţiunea iniţială înaintată de Gîrbu Liubovi împotriva Veronicăi Mitrofan cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de teren. Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. 5 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Liubovi Gîrbu.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 ianuarie 2013 şi se menţine hotărârea Judecătoriei Bălţi din 08 octombrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată de Liubei Gîrbu împotriva Veronicăi Mitrofan cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de teren şi acţiunea reconvenţională a Veronicăi Mitrofan împotriva Liubei Gîrbu cu privire la obligarea ridicării construcţiei de pe hotarul terenului. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva 6