2ra-174/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: A. Donos dosarul nr. 2ra-174/14 instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 15 ianuarie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Gavriliuc Liliana, Ţarălungă Stanislav şi Primăria mun. Bălţi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Lilianei Gavriliuc şi Ţarălungă Stanislav împotriva Primăriei mun.

Bălţi cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 12 septembrie 2013 prin care a fost admis apelul declarat de către Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav, casată hotărârea Judecătoriei Bălţi din 03 august 2013 în partea respingerii pretenţiilor privind compensarea cheltuielilor de judecată şi repararea prejudiciului material, şi emisă o hotărâre nouă în această parte, c o n s t a t ă La 14 aprilie 2011 fraţii Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei mun. Bălţi cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că prin decizia Primăriei mun.

Bălţi nr. 11/32 din 19 noiembrie 1992 lui Guţu Gheorghe i-a fost atribuit lotul de teren pentru construcţia casei de locuit particulare cu suprafaţa de 400 m.p. amplasat pe adresa mun. Bălţi, str. Mărţişorilor nr. 45. Ulterior, prin decizia Consiliului mun. Bălţi nr. 11/6 din 30 martie 2001, lotul de teren respectiv, atribuit anterior lui Guţu Gheorghe, a fost transmis în proprietate Lilianei Gavriliuc, la 04 martie 2002 fiind eliberat titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren în acest sens. Menţionează că la 15 iunie 2005 Guţu Gheorghe s-a adresat cu o cerere către Consiliul mun.

Bălţi, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 11/6 din 30 martie 2001 în partea atribuirii lotului de teren în proprietatea Lilianei Gavriliuc, solicitarea fiindu-i satisfăcută prin decizia Consiliului nr. 6/35 din 30 iunie 2005. În acelaşi timp, la 27 mai 2005 între Gavriliuc Liliana în calitate de donator şi Ţarălungă Stanislav în calitate de donatar, a fost încheiat contractul de donaţie, prin care donatorul i-a donat donatarului lotul de teren amplasat pe adresa mun. Bălţi, str. Mărţişorilor nr. 45. Indică reclamanţii că la 05 octombrie 2005, Primăria mun.

Bălţi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Lilianei Gavriliuc cu privire la anularea tranzacţiei de transmitere în proprietate a terenului de pământ şi a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, precum şi declararea nulităţii contractului de donaţie încheiat între Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav la 27 mai 2005 în privinţa lotului respectiv, care a fost respinsă prin hotărârea Curţii de Apel Bălţi din 11 mai 2010, menţinută prin decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din 19 noiembrie 2010. Astfel, susţin reclamanţii, a fost stabilit pe cale judecătorească faptul că Consiliul mun. Bălţi i-a acţionat neîntemeiat în judecată, organul administrativ purtând responsabilitate deplină în acest sens.

Invocă că din motivul antrenării în judecarea cauzei enunţate pentru o perioadă de peste 5 ani şi interdicţiei impuse de către instanţele de judecată în vederea construirii imobilului, dânşii au fost nevoiţi să sisteze construcţia casei de locuit în limitele terenului, începută în 2003 şi estimată conform devizului de cheltuieli la preţurile anului 2005, pentru un cost de 418 755 lei. Pretind că pe perioada când construcţia casei a fost suspendată, preţurile la materialele şi lucrările de construcţie s-au dublat, conform devizului de cheltuieli întocmit la preţurile anului 2011, costul finisării imobilului se ridică la 872 982,94 lei, adică cu 454 227 lei mai mult decât în anul 2005. Astfel, din motiv că anume Primăria mun.

Bălţi este vinovată de reţinerea neîntemeiată şi ilegală a construcţiei imobilului în limitele lotului de teren atribuit în proprietate, consideră reclamanţii că sunt îndreptăţiţi să pretindă de la pârâtă 1/2 din 454 227 lei cu titlu de prejudiciu material (suma majorării costului construcţiei casei de locuit particulare), şi anume 227 113 lei. De asemenea, consideră că sunt în drept să ceară compensarea cheltuielilor de judecată suportate în cauza anterioară, precum şi repararea prejudiciului moral cauzat. Solicită reclamanţii Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav încasarea de la pârâta Primăria mun. Bălţi în beneficiul său a sumei de 227 113 lei cu titlu de prejudiciu material, 5 953 lei cheltuieli de judecată suportate în cauza anterioară şi 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum şi compensarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat suportate în prezentul litigiu.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 03 august 2013 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. La 28 august 2012 Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav au declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Bălţi din 03 august 2013, renunţând pe parcursul examinării pricinii în ordine de apel la capătul de cerere privind repararea prejudiciului material în sumă de 227 113 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 12 septembrie 2013 a fost admis apelul declarat de către Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav, casată hotărârea Judecătoriei Bălţi din 03 august 2013 în partea respingerii pretenţiilor privind compensarea cheltuielilor de judecată şi repararea prejudiciului material, şi în această parte emisă o hotărâre nouă prin care s-a încetat procesul pe marginea cerinţelor de încasare a sumei de 227 113 lei cu titlu de prejudiciu material şi 2 încasată suma de 2 037 lei cu titlu de cheltuieli de judecată suportate în pricina anterioară, în rest hotărârea primei instanţe s-a menţinut. La 16 octombrie 2013, în termenul prevăzut de lege, Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 12 septembrie 2013, cerând admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi încasarea în beneficiul dânşilor de la Primăria mun.

Bălţi a sumei de 227 113 lei cu titlu de prejudiciu material, 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi 7 093,98 lei taxa de stat în prezenta cauză. La 05 decembrie 2013 Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav au depus un recurs suplimentar la cel declarat anterior, în care şi-au concretizat cerinţele în ordine de recurs, solicitând încasarea de la Primăria mun. Bălţi în beneficiul său 5 953 lei cheltuieli de judecată, 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, 7 093,98 lei şi 140 lei taxa de stat în prezenta cauză achitate la depunerea acţiunii şi declararea recursului. Recurenţii Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav în motivarea recursului au invocat că instanţele ierarhic inferioare au interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural.

La 04 noiembrie 2013, în termenul prevăzut de lege, şi Primăria mun. Bălţi a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 12 septembrie 2013, cerând admiterea recursului şi casarea deciziei instanţei de apel în partea compensării cheltuielilor de judecată. Recurenta Primăria mun. Bălţi în motivarea recursului a indicat că la soluţionarea pricinii instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept procedural, precum şi a apreciat arbitrar probele prezente la materialele cauzei. La 07 noiembrie 2013 şi 13 decembrie 2013 în adresa Lilianei Gavriliuc, Ţarălungă Stanislav şi Primăriei mun. Bălţi au fost expediate copiile recursurilor declarate cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs.

La 03 decembrie 2013 Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav au depus referinţă la recursul declarat de către Primăria mun. Bălţi în care au invocat caracterul neîntemeiat şi abuziv al acestuia. Examinând temeiurile recursurilor declarate în raport cu materialele pricinii civile şi obiecţiile expuse în referinţă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursurile sunt inadmisibile, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Potrivit art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

3 Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Gavriliuc Liliana, Ţarălungă Stanislav şi Primăria mun. Bălţi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1), (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, prin prezenta cerere de chemare în judecată, recurenţii-reclamanţi Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav au solicitat încasarea de la recurenta- pârâtă Primăria mun. Bălţi a sumei de 227 113 lei cu titlu de prejudiciu material, 5 953 lei cheltuieli de judecată suportate în cauza anterioară şi 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum şi compensarea cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat suportate în prezentul litigiu.

Ulterior, în cadrul examinării pricinii în apel, recurenţii-reclamanţi Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav au renunţat la capătul de cerere privind repararea prejudiciului material, fapt probat prin procesul-verbal al şedinţei de judecată din 09 aprilie 2013 (f.d. 291 verso). Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav şi-au întemeiat cerinţele înaintate în baza existenţei unei pricini anterioare conexe, intentate la 05 octombrie 2005 la cererea de chemare în judecată a Primăriei mun. Bălţi împotriva Lilianei Gavriliuc cu privire la anularea tranzacţiei de transmitere în proprietate a terenului de pământ şi a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren, precum şi declararea nulităţii contractului de donaţie, respinsă prin decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie din 19 noiembrie 2010 (f.d.

8). Deci, prin prezenta cerere, Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav solicită repararea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei cauzat prin suspendarea la cererea Primăria mun. Bălţi a construcţiei imobilului în limitele terenului transmis în proprietate, precum şi compensarea cheltuielilor de asistenţă juridică suportate în cauzele anterioară şi prezentă. În conformitate cu art. 94 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de 4 cauză cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului.

Potrivit art. 96 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine la caz că în pricina civilă anterioară Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav au fost reprezentaţi de către BAA din mun. Bălţi (avocatul N. Palii), într-o manieră sigură fiind probată plată onorariului în sumă de 1 500 lei (chitanţele nr. 019552, 019613, 019635, f.d. 279, 280, 282 Vol. II). De asemenea, materialele dosarului atestă că Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav au suportat cheltuieli pentru întocmirea procurilor şi eliberarea certificatelor şi adeverinţelor, precum şi cheltuieli în vederea deplasării la şedinţele Curţii Supreme de Justiţie, în sumă totală de 537 lei.

Alte cheltuieli pretinse a fi suportate de către Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav, nu şi-au găsit reflectare şi probare conform probelor prezente la materialele cauzei. În circumstanţele enunţate şi în contextul normelor de drept citate supra, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că instanţa de apel în mod just şi corect a admis parţial acţiunea recurenţilor-reclamanţi privind compensarea cheltuielilor de judecată şi a dispus încasarea de la Primăria mun. Bălţi în beneficiul lor a sumei de 2 037 lei în acest sens. Nu poate fi reţinut argumentul recurentei Primăria mun.

Bălţi ca temei al admisibilităţii prezentului recurs precum că instanţa de apel a apreciat arbitrar probele prezente la materialele pricinii, admiţând în parte pretenţiile înaintate de către Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav privind compensarea cheltuielilor de judecată suportate în cadrul pricinii anterioare fără ca acestea să fie probate într-un mod suficient, deoarece este neîntemeiat, fiind invocat în exclusivitate pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului.

Cu privire la pretenţia înaintată de către Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav pe marginea reparării prejudiciului moral, instanţa de recurs o apreciază ca neîntemeiată, fiind în mod just respinsă de către Curtea de Apel Bălţi, în condiţiile în care prin prisma art. 1404 Cod Civil, persoanele fizice au dreptul să ceară repararea prejudiciului moral cauzat printr-un act administrativ ilegal, însă la caz speţa anterioară nereferindu-se la contestarea vreunui act administrativ emis de către Primăria mun. Bălţi. Iar simpla respingere a acţiunii înaintate de către Primăria mun. Bălţi împotriva Lilianei Gavriliuc şi Ţarălungă Stanislav nu poate fi calificată ca temei legitim pentru obligarea reparării prejudiciului moral eventual suferit.

Mai mult decât atât, legislaţia materială civilă (art. 1398 Cod Civil) stabileşte posibilitatea reparării prejudiciului moral doar în cazuri expres prevăzute, respingerea cererii de chemare în judecată nesatisfăcând exigenţele relevante în acest sens. 5 Nu poate fi reţinut nici argumentul recurenţilor Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav privind încălcarea normelor de drept material de către instanţa de apel, deoarece este abuziv, Curtea de Apel Bălţi a apreciat corect probele administrate în raport cu normele juridice aplicate, respingând cerinţele pe marginea reparării prejudiciului moral.

De asemenea, nu pot fi reţinute argumentele recurenţilor Gavriliuc Liliana şi Ţarălungă Stanislav privind necesitatea compensării cheltuielilor de judecată suportate în prezentul litigiu, deoarece suma de 7 093,98 lei a fost achitată cu titlu de taxă de stat fiind calculată din suma cerinţelor iniţiale incluzând capătul de cerere privind repararea prejudiciului material în sumă de 227 113 lei de la care dânşii au renunţat, fiind încetat procesul în această parte, şi cerinţele respinse ca fiind neîntemeiate privind repararea prejudiciu moral în sumă de 50 000 lei.

Cu privire la compensarea taxei de stat achitate la declararea recursului, aceasta de asemenea nu poate fi admisă deoarece la caz completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide asupra lipsei de careva temeiuri legitime de declarare a recursului, respectiv considerarea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă atrage în consecinţă şi respingerea pretenţiei privind compensarea taxei de stat plătite în ordine de recurs. Alte argumente invocate în recursurile declarate de către Gavriliuc Liliana, Ţarălungă Stanislav şi Primăria mun. Bălţi nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate, şi urmează a fi respinse.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4), fără a examina temeinicia acestora. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, hotărârea din 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Gavriliuc Liliana, Ţarălungă Stanislav şi Primăria mun. Bălţi ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 6 d i s p u n e: Recursurile declarate de către Gavriliuc Liliana, Ţarălungă Stanislav şi Primăria mun. Bălţi se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 7