2ra-654/17 — încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-654/17 Instanța de fond: Judecătoria Bălți – A. Roșca Instanța de apel: CA Bălți – I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschii Î N C H E I E R E 29 martie 2017 mun. Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Svetlana Filincova, judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, examinând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului, declarat de către Primarul mun. Bălți în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Igor Gordaș împotriva Primarului mun. Bălți cu privire la încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți 08 decembrie 2016, C O N S T A T Ă : La 08 aprilie 2016 Igor Gordaș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului mun.

Bălți cu privire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei (f.d.2). În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că la 25 noiembrie 2014 , s-a adresat către Primarul mun. Bălți cu o petiție în care a solicitat expedierea în adresa sa a copiilor autentificate ale deciziilor Consiliului mun. Bălți privind atribuirea terenurilor pentru construirea tuturor obiectelor în scuarul amplasat între str. Ștefan cel Mare, str. Dostoevschi și Piața Vasile Alecsandri cu toate actele anexate și copiile autentificate a deciziilor Consiliului Municipal Bălți privind tăierea copacilor și arbuștilor sub aceste obiecte. Nu a primit răspuns la informația solicitată în termenul prevăzut de lege, din acest motiv a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Primarului mun.

Bălți privind obligarea expedierii informației solicitate. Prin hotărârea judecătoriei Bălți din 07 aprilie 2015, menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 01 octombrie 2015 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 31 octombrie 2016, acțiunea privind obligarea Primarului mun. Bălți să-i remită informația de interes public a fost admisă. 1 Consideră că prin acțiunile de îngrădire a dreptului la acces la informație i s-a cauzat prejudiciul moral,estimat la 10 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 01 septembrie 2016 a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată înaintată de către Igor Gordaș, s-a încasat de la Primarul mun. Bălți în contul lui Igor Gordaș suma prejudiciului moral în mărime de 1 000 lei (f.d.

40-41). Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Primarul mun. Bălți a declarat apel, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Bălți din 01 septembrie 2016, cu remiterea cauzei spre rejudecare în alt complet de judecată (f.d. 51-53, 58). Prin decizia Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2016 s-a respins apelul declarat de Primăria mun. Bălți, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Bălți din 01 septembrie 2016 (f.d. 62 – 64). La 31 ianuarie 2017 Primarul mun. Bălți a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2016, solicitând casarea deciziei integral (f.d. 72-73). În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat legea, ori Primarul mun.

Bălți nu a avut intenția să refuze nejustificat în examinarea petiției, iar Igor Gordaș nu a prezentat nici o dovadă a întinderii prejudiciului moral și suferințelor sale. În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Recursul depus de către Primarul mun. Bălți la data de 31 ianuarie 2017 este depus în termen. Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Primarul mun. Bălți este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speță, Colegiul menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele de judecată primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. 2 Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al.

2, 3 și 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar al. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la al. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și 4. Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de către Primarul mun. Bălți asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Primarul mun. Bălți inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție D I S P U N E : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Primarul mun.

Bălți împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2016 în pricina civilă la acțiunea lui Igor Gordaș împotriva Primarului mun. Bălți cu privire la încasarea prejudiciului moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului Svetlana Filincova judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas 3