2ra-654/17 — încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-654/17

Instanța de fond: Judecătoria Bălți – A. Roșca

Instanța de apel: CA Bălți – I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschii

Î N C H E I E R E

29 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Svetlana Filincova,

judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas,

examinând chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului, declarat de către

Primarul mun. Bălți în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către

Igor Gordaș împotriva Primarului mun. Bălți cu privire la încasarea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți 08 decembrie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 08 aprilie 2016 Igor Gordaș a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Primarului mun. Bălți cu privire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 10 000

lei (f.d.2).

În motivarea acțiunii reclamantul a menționat că la 25 noiembrie 2014 , s-a

adresat către Primarul mun. Bălți cu o petiție în care a solicitat expedierea în adresa sa

a copiilor autentificate ale deciziilor Consiliului mun. Bălți privind atribuirea

terenurilor pentru construirea tuturor obiectelor în scuarul amplasat între str. Ștefan

cel Mare, str. Dostoevschi și Piața Vasile Alecsandri cu toate actele anexate și copiile

autentificate a deciziilor Consiliului Municipal Bălți privind tăierea copacilor și

arbuștilor sub aceste obiecte. Nu a primit răspuns la informația solicitată în termenul

prevăzut de lege, din acest motiv a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva

Primarului mun. Bălți privind obligarea expedierii informației solicitate.

Prin hotărârea judecătoriei Bălți din 07 aprilie 2015, menținută prin decizia Curții

de Apel Bălți din 01 octombrie 2015 și încheierea Curții Supreme de Justiție din 31

octombrie 2016, acțiunea privind obligarea Primarului mun. Bălți să-i remită

informația de interes public a fost admisă.

1

Consideră că prin acțiunile de îngrădire a dreptului la acces la informație i s-a

cauzat prejudiciul moral,estimat la 10 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți din 01 septembrie 2016 a fost admisă parțial

cererea de chemare în judecată înaintată de către Igor Gordaș, s-a încasat de la

Primarul mun. Bălți în contul lui Igor Gordaș suma prejudiciului moral în mărime de 1

000 lei (f.d. 40-41).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Primarul mun. Bălți a declarat

apel, solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Bălți din 01 septembrie 2016, cu

remiterea cauzei spre rejudecare în alt complet de judecată (f.d. 51-53, 58).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2016 s-a respins apelul

declarat de Primăria mun. Bălți, cu menținerea hotărârii Judecătoriei Bălți din 01

septembrie 2016 (f.d. 62 – 64).

La 31 ianuarie 2017 Primarul mun. Bălți a declarat recurs împotriva deciziei

Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2016, solicitând casarea deciziei integral (f.d.

72-73).

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanțele de judecată au

interpretat în mod eronat legea, ori Primarul mun. Bălți nu a avut intenția să refuze

nejustificat în examinarea petiției, iar Igor Gordaș nu a prezentat nici o dovadă a

întinderii prejudiciului moral și suferințelor sale.

În conformitate cu art. 434 alin. 1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de

la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Recursul depus de către Primarul mun. Bălți la data de 31 ianuarie 2017 este

depus în termen.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele

pricinii civile, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia, că recursul declarat de către Primarul mun.

Bălți este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă, că recurentul

indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat

înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei

de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt

inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de

drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele de judecată

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal

invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia în fapt.

2

Astfel, Colegiul constată, că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei

de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art.

432, al. 2, 3 și 4 CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele 2 și 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar al. 4 stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la al.

3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de

recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă

în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 și

4.

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe când în recursul declarat

de către Primarul mun. Bălți asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate instanța de recurs ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Primarul mun. Bălți inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție

D I S P U N E :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Primarul mun. Bălți împotriva

deciziei Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2016 în pricina civilă la acțiunea lui

Igor Gordaș împotriva Primarului mun. Bălți cu privire la încasarea prejudiciului

moral.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Svetlana Filincova

judecători Iurie Bejenaru

Maria Ghervas

3