2ra-1075/13 — Încasarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice

dosarul nr.2ra-1075/13 prima instanţă: S. Bleşceaga instanţa de apel: M. Ciugureanu M. Moraru, G. Zubati DECIZIE 07 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî Ion Vîlcov, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Nicolae Domenti, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Domenti împotriva Ministerului Finanţelor şi Consiliului raional Orhei cu privire la încasarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de către Nicolae Domenti, admis apelul declarat de către Consiliul raional Orhei, casată hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 03 iulie 2012 şi emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii, c o n s t a t ă La 18 iunie 2010, Nicolae Domenti a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor şi Consiliului raional Orhei cu privire la încasarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice.

În motivarea acţiunii reclamantul Nicolae Domenti a indicat că la 28 mai 1949, familia sa şi, anume, tatăl Andrei Dominte, mama Maria Dominte şi sora Elisaveta Dominte, a fost deportată peste hotarele Republicii Moldova în baza hotărârii Consiliului de Miniştri al RSSM nr. 509 din 28 iunie 1949 şi s-a aflat în deportare pînă la 25 noiembrie 1955, în regiunea Tiumeni.

Conform hotărârii Consiliului de Miniştri al RSSM nr. 115 din 10 aprilie 1989, familia sa a fost reabilitată, fapt confirmat prin adeverinţa de reabilitare din 24 iulie 2007. Menţionează că el este unicul moştenitor al părinţilor săi, Andrei Dominte şi Maria Dominte, deoarece fratele său Vasile Dominte a decedat în anul 1976 şi sora sa, Elisaveta Dominte a decedat în anul 1980. La 27 septembrie 2007, el a depus la Comisia specială pentru compensarea averii victimelor represiunilor politice de pe lîngă Consiliul raional Orhei o cerere, prin care a solicitat recuperarea valorii bunurilor confiscate ilegal în sumă de 833527 lei, anexând toate actele confirmatoare şi justificative impuse de lege.

Susţine că valoarea bunurilor confiscate a fost determinată la situaţia anului 2007 prin actul de evaluare întocmit de către Centrul de evaluare independentă şi expertiză a patrimoniului, reieşind din informaţia privind bunurile aflate în proprietatea familiei sale la data deportării prezentată atît de Primăria s. Peresecina, cît şi de Serviciul raional de arhivă Orhei. Afirmă că pînă la data depunerii prezentei cereri, careva sume băneşti nu au fost recuperate, inclusiv şi din motivul lipsei mijloacelor financiare în bugetul raional. Prin urmare, solicită încasarea din bugetul de stat a sumei de 833527 lei în contul recuperării valorii bunurilor confiscate ilegal. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 03 iulie 2012 acţiunea a fost admisă parţial şi a fost încasat din contul Consiliului raional Orhei în beneficiul lui Nicolae Domenti valoarea bunurilor naţionalizate în sumă de 168277 lei. În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 a fost respins apelul declarat de către Nicolae Domenti, admis apelul declarat de către Ministerul Finanţelor, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 30 ianuarie 2013, în termenul prevăzut de lege, Nicolae Domenti a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea integrală a acţiunii.

Recurentul Nicolae Domenti, în motivarea recursului, a indicat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, iar hotărârea primei instanţe este parţial ilegală, deoarece instanţele judecătoreşti nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, au interpretat în mod eronat legea, precum şi au soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces. Menţionează că calitatea sa de unic succesor al părinţilor săi a fost recunoscută de către prima instanţă şi este confirmată prin certificatele de deces ale fraţilor şi ale părinţilor săi, prin certificatul său de naştere, precum şi prin certificatele eliberate de către primărie, conform cărora el a acceptat moştenirea prin intrarea în posesiunea unor bunuri.

Susţine că conform certificatelor eliberate de către Serviciul raional arhivă Orhei şi Primăria s. Peresecina, lui Andrei Dominte şi Mariei Dominte le-au aparţinut bunuri ce au fost naţionalizate şi nu au fost restituite şi, anume, construcţii (case, serai, grajd, beci) evaluate la suma totală de 665837 lei, animale şi păsări domestice, evaluate la suma de 33290 lei şi inventar şi producţie agricolă, evaluate la suma de 21000 lei. Afirmă că instanţele judecătoreşti, la examinarea pricinii, au ignorat prevederile art. 12 alin. (6) din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, deoarece suma solicitată nu va putea fi compensată din bugetul Consiliului raional Orhei şi, prin urmare, este necesară compensarea valorii bunurilor din contul bugetului de stat.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Conform art. 12 alin. (1) al Legii nr.1225-XII din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor.

Din materialele pricinii rezultă incontestabil faptul că Andrei Dominte, decedat la 05 iulie 1994, Maria Dominte, decedată la 16 iunie 1986 şi Elisaveta Dominte, decedată la 19 iulie 1999, au fost deportaţi la 28 mai 1949 peste hotarele Republicii Moldova în baza Hotărârii Consiliului de Miniştri al RSSM nr. 509 din 28 iunie 1949 şi s-au aflat în deportare de la 28 mai 1949 pînă la 25 noiembrie 1955 în regiunea Tiumeni, fapt ce se atestă prin adeverinţa de reabilitare, eliberată de către Direcţia informaţii şi evidenţe operative a Ministerului Afacerilor Interne nr. 8/4-D-31 din 24 iulie 2007 (f. d. 4). Din aceeaşi adeverinţă se oglindeşte şi faptul că în baza Hotărârii Consiliului de Miniştri al RSSM nr. 115 din 10 aprilie 1989 Andrei Dominte, Maria Dominte şi Elisaveta Dominte au fost reabilitaţi.

De asemenea, din materialele pricinii rezultă şi faptul că Nicolae Domenti este fiul lui Andrei Dominte şi al Mariei Dominte. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Nicolae Domenti a solicitat încasarea din bugetul de stat a sumei de 833527 lei în contul recuperării valorii bunurilor confiscate ilegal. Prima instanţă, fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii, încasând din contul Consiliului raional Orhei în beneficiul lui Nicolae Domenti valoarea bunurilor naţionalizate în sumă de 168277 lei, în rest respingând acţiunea ca neîntemeiată. Ulterior, instanţa de apel, judecând apelurile declarate de către Ministerul Finanţelor şi Nicolae Domenti, a ajuns la concluzia netemeiniciei apelului declarat de către Nicolae Domenti şi temeiniciei apelului declarat de către Ministerul Finanţelor, casând hotărârea primei instanţe şi pronunţând o nouă hotărâre, prin care a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Conform art. 12 alin. (1) şi (3) al Legii nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor. În cazul în care bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie în legătură cu represiunile politice nu pot fi restituite, valoarea acestora se recuperează prin achitarea de compensaţii, în baza cererii depuse de persoanele reabilitate sau de moştenitorii acestora.

Actele pricinii denotă faptul că recurentul Nicolae Dominte, care este moştenitor al părinţilor săi, a avut dreptul să solicite încasarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice, însă după cum atestă înscrisurile din dosar, după deportare, el s-a întors în gospodăria părinţilor săi, adică averea imobiliară i-a fost de fapt restituită. Însă, ce ţine de averea mobiliară, valoarea ei a fost compensată fratelui recurentului, Vasile Dominte prin plata sumei de 1500 ruble prin hotărârea Comitetului executiv Orhei din 20 iulie 1989 (f. d. 117). În conexiunea celor descrise, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că instanţa de apel în principiu justificat s-a pronunţat asupra respingerii acţiunii, iar argumentele invocate de către recurent în acest sens sunt neîntemeiate şi de aceea nu pot fi reţinute.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Nicolae Domenti. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Domenti împotriva Ministerului Finanţelor şi Consiliului raional Orhei cu privire la încasarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî Ion Vîlcov Ion Corolevschi