3ra-1123/13 — Contestarea actului administartiv

prima instanţă: L. Popova dosarul nr. 3ra-1123/13 DECIZIE 07 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecător Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Ion Vîlcov Tamara Chişcă-Doneva examinând recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni ,,Transenergo- Reparaţie”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe Acţiuni ,,Transenergo-Reparaţie” împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Biroului Vamal Cahul, intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 16 mai 2012 SA „Transenergo-Reparaţie” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Biroului Vamal Cahul, intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a indicat, că în baza contractului de vânzare-cumpărare din 14 decembrie 2011, declaraţiilor vamale nr. 6600, 6601, 6599, 6598, 690 prin Postul Vamal Chişinău Intern a efectuat procedura de vămuire spre export a utilajului în valoare de 41000 dolari SUA, cu greutatea totală de 85 tone, marfa fiind achitată în totalitate de cumpărător. Susţine că la momentul efectuării procedurii de export marfa a fost supusă controlului fizic, fotografiată, sigilată şi respectiv direcţionată spre punctul vamal de trecere al frontierei Giurgiuleşti - Galaţi. Indică că la 29 februarie 2012, Vama Giurgiuleşti - Galaţi a reţinut marfa destinată exportului, în acest sens fiind invocată lipsa raportului de expertiză, care fiind un document consultativ, care atestă integritatea mărfii şi gradul de uzură al acesteia.

1 Consideră că reţinerea mărfii este neîntemeiată, or, aprecierea calităţii acesteia a fost urmărită la efectuarea procedurii de export la biroul intern de vămuire, prin care s-a constatat că este utilaj, nu are urme de dezmembrare forţată şi nu prezintă fier uzat. Menţionează reclamantul, că nejustificat Vama Giurgiuleşti - Galaţi a tergiversat, începând cu data de 29 februarie 2012 până la 05 martie 2012, eliberarea acceptului pentru efectuarea expertizei de către Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova. Mai invocă că Camera de Comerţ şi Industrie prin raportul de expertiză nr. 0297387 din 06 martie 2012 a constatat că starea tehnică a utilajului este condiţional satisfăcătoare şi constituie 65-70 %, procentul de uzură a utilajului cumulând 75-80 %. Deşi raportul a fost prezentat la Vama Giurgiuleşti – Galaţi, autoritatea vamală a interzis trecerea frontierei, fără a prezenta în acest sens vre-un act.

La 20 martie 2012 Biroul Vamal Cahul i-a comunicat că materialele destinate exportului au fost examinate de către specialiştii din cadrul Direcţiei Cercetare şi Expertiza mărfurilor al Serviciului Vamal, care au concluzionat că exportul mărfii se clasifică ca metal uzat, fiind exportat sub acoperire în calitate de utilaj uzat. Consideră ilegale şi neîntemeiate răspunsul Biroului Vamal Cahul nr.449-6 din 15 martie 12 şi răspunsul Serviciului Vamal nr. 28/10 -4020 din 05 aprilie 12, deoarece potrivit raportului de Expertiză al Camerei de Comerţ şi Industrie nr. 0297387 din 06 martie 2012 s-a constatat că starea tehnică a utilajului este condiţional satisfăcătoare şi constituie 65-70%, procentul de uzură cumulând 75-80 %. De asemenea invocă că agregatele prezentate spre vămuire după efectuarea unor reparaţii parţiale îşi pot păstra destinaţia iniţială definită de producător şi nu pot fi catalogate ca „deşeuri metalice”.

Afirmă că în urma reţinerii mărfii destinate exportului de către autoritatea vamală, suportă prejudicii materiale considerabile, staţionând în vamă până în prezent cinci unităţi de transport încărcate cu agregate. La fel şi destinatarul GelisimAluminiym, MakinaDocum SAN.VE TIC LTD STI Turcia, suportă prejudicii materiale, ca urmare a neinstalării agregatelor în procesul de producţie. Menţionează că întru soluţionarea litigiului pe cale amiabilă a expediat la 17 aprilie 2012 în adresa Serviciului Vamal cerere prealabilă, însă demersul a rămas fără examinare şi răspuns. Solicită anularea refuzului Biroului Vamal Cahul nr. 449-6 din 15 martie 2012 şi răspunsului Serviciului Vamal nr. 28/10-2765 din 07 martie 2012, încasarea din contul Ministerului Finanţelor în beneficiul său a prejudiciul cauzat.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2012, acţiunea a fost respinsă. La 09 ianuarie 2013, SA ,,Transenergo-Reparaţie” a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2012 cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărîrea primei instanţe, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că nu poate fi reţinută opinia primei instanţe precum că răspunsul Serviciului Vamal nr. 28/10-2765 din 07 martie 2012 nu constituie obiect al acţiunii în contencios administrativ, reţinând în acest sens prevederile art. 288 Cod Vamal al Republicii Moldova, potrivit căruia calea administrativă de atac sunt deciziile, acţiunile sau inacţiunile organelor vamale şi ale colaboratorilor vamali sunt atacate iniţial în Serviciul Vamal.

2 Mai mult că prin scrisoarea nr. 28/11-5794 din 18 mai 2012, Serviciul Vamal i-a comunicat că în conformitate cu art. 289 Cod Vamal, deciziile, acţiunile, sau inacţiunile organelor vamale, ale colaboratorilor vamali pot fi atacate în termen de 10 zile de la data comunicării deciziei sau efectuării acţiunii. De asemenea invocă că şi prin scrisoarea nr. 28/11-5794 din 18 mai 2012, Serviciul Vamal i-a adus spre cunoştinţă că cererea sa constituie obiect al acţiunii în contencios administrativ.

Consideră că nu poate fi reţinută concluzia primei instanţe precum că datele declarate de către el privind valoarea mărfii exportate este neveridică, deoarece Camera de Comerţ şi Industrie la 06 martie 2012 prin raportul de expertiză nr. 0297387 a constatat că starea tehnică a utilajului este condiţional satisfăcătoare şi constituie 65- 70%, iar procentul de uzură constituie 75-80%, pe când Serviciul Vamal nu a prezentat nici o expertiză care ar confirma că marfa destinată exportului reprezintă deşeuri de metale feroase. Conform art. 30 al Legii contenciosului administrativ (prevederi aplicabile la data adoptării hotărârii contestate) hotărârea instanţei de contencios administrativ asupra acţiunii judecate în fond poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de la data comunicării hotărârii integrale, în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii, dacă legea nu dispune altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia hotărârii contestate din 05 noiembrie 2012 a fost expediată în adresa recurentului la 18 decembrie 2012, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 115), care după cum insistă recurentul a fost recepţionată la 25 decembrie 2012. Instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 09 ianuarie 2013 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii primei instanţe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Înaintând acţiunea împotriva Serviciului Vamal al RM, SA ,,Transenergo- Reparaţie” a solicitat anularea scrisorii Serviciului Vamal adresat Biroului Vamal Cahul nr. 28/10-2765 din 07 martie 2012, prin care Serviciul Vamal comunică că metalul uzat se exportă de către SA ,,Transenergo-Reparaţie” sub acoperire în calitate de utilaje uzate, anularea scrisorii nr. 449-6 din 15 martie 2012 prin care Biroul Vamal Cahul comunică SA ,,Transenergo-Reparaţie” despre necesitatea prezentarea licenţei eliberată de către Camera de Licenţiere, pentru prelungirea operaţiei de export şi încasarea din contul Ministerului Finanţelor în beneficiul său a prejudiciul cauzat.

Fiind investită cu judecarea pricinii, prima instanţă cu o motivare amplu argumentată, cu pronunţarea asupra tuturor aspectelor juridice şi trimitere, atât la probele administrate, cât şi dispoziţiile legale aplicabile la caz, temeinic a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii şi admiterii acesteia. 3 În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine că SA ,,Transenergo- Reparţie” întru executarea contractului de vânzare-cumpărare din 14 decembrie 2011 şi potrivit declaraţiilor vamale nr. 6600, 6601, 6599, 6598, 690 a intenţionat să exporte către Gelisim Aluminiym, Makina Docum SAN.VE TIC LTD STI Turcia utilaj tehnic uzat: două strunguri, o presă şi o linie tehnologică. Tot actele cauzei atestă că la trecerea frontierei, autotransportul a fost reţinut de către autoritatea vamală fiind invocată lipsa raportului de expertiză prin care să constate integritatea mărfii şi gradul de uzură.

Drept urmare, în acest sens a fost întocmit Raportul de expertiză nr. 0297387 din 06 martie 2012 eliberat de Camera de Comerţ şi Industrie, prin care s-a constatat că utilajul respectiv ar putea fi utilizat după destinaţie, uzura funcţională fiind 75-80% (f.d. 25-26). De asemenea actele cauzei atestă că, prin scrisoarea nr. 28/10-2765 din 07 martie 2012, Serviciul Vamal RM a comunicat Biroului Vamal Cahul că metalul uzat se exportă de către SA ,,Transenergo-Reparaţie” sub acoperire în calitate de utilaje uzate. Iar prin scrisoarea nr.449-6 din 15 martie 12, Biroul Vamal Cahul i-a comunicat SA ,,Transenergo-Reparaţie” că pentru prelungirea operaţiei de export, este necesară prezentarea licenţei eliberată de către Camera de Licenţiere Nefiind de acord cu scrisorile nominalizate, SA ,,Transenergo-Reparaţie” a adresat la 17 aprilie 2012 Serviciului Vamal cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea acestora.

Drept răspuns la cererea prealabilă, prin scrisoarea nr. 28/11-5794 din 18 mai 2012, Serviciul Vamal al RM a comunicat SA ,,Transenergo-Reparaţie” că cererea prealabilă în partea ce ţine de anularea refuzului Biroului Vamal Cahul nr. 449.6 din 15 martie 20012 cererea a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie iar în partea răspunsului Serviciului Vamal al RM către Biroul Vamal Cahul nr. 28/10-2765 din 07 martie 2012, Serviciul Vamal şi-a menţinut poziţia expusă în scrisoarea contestată. La acest capitol, instanţa de recurs relevă că potrivit art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Iar, potrivit art. 289 alin. (1) Cod Vamal, deciziile, acţiunile sau inacţiunea organelor vamale, ale colaboratorilor vamali pot fi atacate în termen de 10 zile de la data comunicării deciziei sau efectuării acţiunii. Cu referire la dispoziţiile citate, se constată cu certitudine că scrisoarea Biroului Vamal Cahul nr. 449-6, anularea căreia se solicită a fost emisă la 15 martie 2012 şi recepţionată de SA ,,Transenergo-Reparaţie” la 20 martie 2012, fapt ce se confirmă prin sigiliul de intrare (f.d. 32), cu toate acestea cererea prealabilă a fost înaintată la data de 17 aprilie 2012 (f.d. 6), astfel fiind omis termenul de prescripţie prevăzut de norma specială şi anume art. 289 al Codului Vamal pentru depunerea cererii prealabile.

Drept urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă corect a respins capătul de cererea cu privire la anularea scrisorii Biroului Vamal Cahul nr. 449-6 din 15 martie 2012. 4 Totodată, instanţa de recurs consideră temeinică şi respingerea cerinţei cu privire la anularea scrisorii Serviciului Vamal nr. 28/10-2765 din 07 martie 2012 Serviciul Vamal. Or, potrivit art. 3 alin. (1) lit. b) al Legii contenciosului administrativ, obiect al acţiunii în contencios administrativ constituie actele administrative, cu caracter normativ şi individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane emise de subdiviziunile autorităţilor publice.

Din sensul normei citate rezultă că răspunsul unei autorităţi publice care cuprinde opinia cu privire la interpretarea unei legi sau a unui act administrativ sau normativ normativ nu poate fi considerat drept un act administrativ, or, răspunsul anularea căruia se solicită nu produce nici un efect juridic faţă de persoana care a solicitat anulareat. Conform art. 26 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ, instanţa de contencios administrativ nu este competentă să se pronunţe asupra oportunităţii actului administrativ şi a operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii acestuia.

În contextul dat şi prin prisma normei enunţate, instanţa de recurs reţine că răspunsul Serviciului Vamal adresat Biroului Vamal Cahul nr. 28/10-2765 din 07 martie 2012 nu reprezintă o deciziei, ordin, indicaţie sau un oricare alt act administrativ ce lezează un drept al unei persoane, ci a fost emis de un organ competent în îndeplinirea atribuţiilor sale, cu respectarea procedurii legale, pe când temeiurile invocate în susţinerea dezacordului a SA „Transenergo-Reparaţie” cu răspunsul contestat ţin de oportunitatea actului administrativ, asupra cărui instanţa nu este în drept să se pronunţe. Or, scrisoarea nominalizată este o adresare a Serviciului Vamal către Biroului Vamal Cahul în uz de serviciu, ce relevă o opinie asupra calificării unor utilaje ca fier uzat.

Sub acest aspect se atestă corectitudinea concluziei primei instanţe cu privire la respingerea pretenţiei SA „Transenergo-Reparaţie” cu privire la anularea răspunsului Serviciului Vamal al RM 28/10-2765 din 07 martie 2012. Mai mult ca atât, răspunsul oferit de către Serviciul Vamal al RM Biroului Vamal Cahul nu constituie obiect al acţiunii în sensul Legii contenciosului administrativ, or, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorităţii publice competente, respectiv, instanţa de judecată nu poate discuta conţinutul unui răspuns la o petiţie (cerere) adresată unei autorităţi publice.

În consecinţă, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Comisia a menţionat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu- se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recurs, mai mult că acestea nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată la caz a normelor de drept material sau procedural de către instanţe.

Distinct de cele relatate şi având în vedere faptul că hotărârea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar criticele formulate în recurs sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a hotărârea primei instanţe. 5 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni ,,Transenergo- Reparaţie”. Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe Acţiuni ,,Transenergo-Reparaţie” împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Biroului Vamal Cahul, intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva 6