3ra-1074/13 — Contestarea actului administartiv

prima instanţă: A. Cazacliu dosarul nr. 3ra-1074/13 instanţa de apel: S. Arnăut, T. Pelin, E. Clim DECIZIE 07 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecător Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Criuleni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală ,,Pavlina Cauia” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012, prin care a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Criuleni şi menţinută hotărârea Judecătoriei Criuleni din 20 iulie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă La 11 august 2011 ÎI „Pavlina Cauia” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că prin Decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007 a fost dispusă încasarea din contul Întreprinderii la buget a sumelor impozitelor, taxelor, primelor medicale, majorărilor de întârziere calculate pe actul de control, precum şi sancţiuni fiscale pentru încălcarea legislaţiei fiscale. Menţionează că prin pct. 1.2 a Deciziei menţionate s-a decis încasarea la buget a taxei pe valoare adăugată în mărime de 19793 lei şi majorarea de întârziere calculată în sumă de 3073 lei, iar conform pct. 2.6 al aceleiaşi Decizii i-au fost aplicate sancţiuni fiscale pentru încălcarea dată, în conformitate cu art. 261 alin. (5) Cod Fiscal pentru eschivare de la calcul şi de la plata taxei pe valoare adăugată în sumă de 19793 lei, fiindu-i aplicată amendă în mărimea taxei nedeclarate în sumă de 19793 lei.

Susţine că decizia organului fiscal a contestat-o în instanţa de judecată, iar prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 29 mai 2007, concretizată prin Hotărârea suplimentară din 22 februarie 2008, acţiunea a fost admisă, fiind anulate pct. 1.1., 1.2, 2.4, şi 2.5 din Decizia Inspectoratului Fiscal pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 1 2007, soluţie menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2009 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 03 martie 2010. Afirmă că conform pct. 1.2 a Deciziei menţionate, urma a fi încasată taxa pe valoare adăugată în mărime de 19793 lei şi majorarea de întârziere calculată în sumă de 3073 lei, însă punctul dat al Deciziei a fost anulat prin hotărârile judecătoreşti nominalizate mai sus.

De asemenea invocă că în conformitate cu pct. 2.6 a Deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007, i-a fost aplicată sancţiune fiscală pentru eschivarea de la calculul şi de la plata taxei pe valoare adăugată în sumă de 19793 lei, mărimea amenzii fiind de 19793 lei, consideră că pct. 2.6 al deciziei decurge din pct. 1.2 al deciziei, iar anularea pct. 1.2. a Deciziei, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, confirmă lipsa încălcării fiscale, motiv pentru care nu-i poate fi imputată amenda prevăzută la pct. 2.6. a Deciziei.

Drept urmare, la data de 17 mai 2010 s-a adresat Procuraturii raionului Criuleni cu demersul, prin care a invocat incorectitudinea acţiunilor Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni, însă, prin răspunsul din 18 iunie 2010 a fost informat, că Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Criuleni, în legătură cu faptul neconstatării de către instanţa de judecată a încălcării de necalculare şi achitare a taxei pe valoare adăugata în suma de 19793 lei prin formularul nr. 115 din 24 iunie 2009, a exclus şi sancţiunea sub formă de amenda în suma de 19793 lei, indicată în pct. 2.6 a Deciziei nominalizate. Menţionează, însă că la 04 mai 2010 Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni, a inclus pentru încasare amenda indicată în pct. 2.6 a deciziei, care pînă la moment se consideră după întreprindere.

Pentru a fi repus în drepturi, la data de 19 iulie 2010 s-a adresat Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni cu plîngere prin care a solicitat anularea deciziei în partea în care a fost inclusă pentru încasare suma de 29793 lei, însă prin răspunsul din 30 iulie 2010 nr. 48-1/2456, cerinţele înaintate au fost respinse integral.

Indică că la 19 august 2010, în temeiul art. 16 al Legii contenciosului administrativ a depus cerere de chemare în judecată prin care a solicitat anularea pct. 2.6 al Deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007, iar prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 22 septembrie 2010 cererea sa de chemare în judecată a fost admisă parţial, fiind anulat pct. 2.6 şi pct. 6 din Decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007, prin care pentru eschivarea de la calcul şi de la plata taxei pe valoare adăugată în sumă de 19793 lei, ÎI „Cauia Pavlina” a fost sancţionată cu amendă în mărimea taxei nedeclarate în mărime de 19793 lei şi s-a anulat parţial, în sumă de 19793 lei, circularul nr. 48118700 din 04 mai 2010. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 februarie 2011 a fost admis apelul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Criuleni, casată integral hotărârea Judecătoriei Criuleni din 22 septembrie 2011 şi emisă o nouă hotărâre prin care au fost respinse pretenţiile ce ţin de anularea hotărârii Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni din 04 mai 2010 în care a fost inclusă suma de 19793 lei pentru a fi încasată şi restituită,

iar pe capătul de cerere cu privire la anularea pct. 2.6 şi pct. 6 al deciziei contestate a fost emisă o încheiere prin care a fost dispusă scoaterea cererii de pe rol, fiindu-i explicat reclamantului că urmează să solicite pârâtului printr-o cerere prealabilă anularea pct. 2.6 şi pct. 6 al deciziei contestate, iar în cazul în care nu va fi 2 mulţumit de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu va primi un răspuns, în termen de 30 zile va fi în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ. Susţine că având în vederea decizia instanţei de apel, a adresat pârâtului o cerere prealabilă la 05 iulie 2011, prin care a solicitat anularea pct. 2.6 şi pct. 6 din Decizia nr. 56 din 20 februarie 2007 şi cu o cerere analogică s-a adresat la 07 iulie 2011 organului ierarhic superior - Inspectoratului Fiscal Principal de Stat.

Prin răspunsul din 15 iulie 2011, Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Criuleni i- a refuzat în satisfacerea cererii, drept motiv fiind invocat prevederile art. 268 alin. (1) Cod Fiscal, iar cererea prealabilă adresată organului ierarhic superior a fost remisă fără examinare, ca urmare a nerespectării procedurii de contestare.

Consideră incorecte acţiunile pârâtului de respingere a cererii prealabile, cu invocarea în acest sens omiterea termenului de contestare, deoarece în prima cerere prealabilă din 05 martie 2007, decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007 a fost contestată în termenul stabilit, totodată, acţiunile organului fiscal şi efectele deciziei nr. 56 din 20 februarie 2007 prin care ÎI „Pavlina Cauia” a fost lezată în drepturi, au fost examinate în cadrul şedinţelor instanţelor judecătoreşti pe parcursul anilor 2007-2011, fapte care atestă că termenul de adresare conform Legii contenciosului administrativ nu a fost omis, argumente invocate şi în decizia Curţii de apel Chişinău din 02 februarie 2011, care poartă un caracter consultativ şi indică la necesitatea adresării conform contenciosului administrativ.

Solicită repunerea în termen de adresare în instanţa de judecată în ordinea contenciosului administrativ şi anularea pct. 2.6 din Decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007 ca ilegal cu efectuarea modificărilor respective în baza de date a Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni. Prin hotărârea judecătoriei Criuleni din data de 20 iulie 2012 a fost repusă ÎI „Pavlina Cauia” în termenul de contestare a Deciziei Inspectoratului Fiscal de stat Criuleni nr. 56 din data de 20 februarie 2007, a fost admisă acţiunea şi anulat pct. 2.6 din Decizia Inspectoratului Fiscal de stat Criuleni nr. 56 din data de 20 februarie 2007. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 2012 a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Criuleni şi menţinută hotărârea primei instanţe.

La 22 martie 2013, Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Criuleni a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de scoatere a cererii de pe rol. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărîrile judecătoreşti emise pe marginea pricinii în cauză, susţinînd că acestea au fost emise cu încălcarea şi interpretarea eronată a normelor de drept material. Susţine că prin răspunsul din 30 iulie 2010 nr. 48-1/2456 a fost respinsă cererea prealabilă din 07 iulie 2011 cu privire la anularea pct. 2.6 din decizie, drept motiv fiind invocat că chestiunea dată a fost soluţionată printr-o hotărâre judecătorească.

Afirmă că instanţa de apel a ignorat demersul său înaintat în şedinţa de judecată prin care a solicitat scoaterea cererii de pe rol, invocând prevederile art. 265 lit. b) CPC, potrivit cărora instanţa judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care litigiul între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă. 3 Materialele cauzei nu atestă data recepţionării de către recurent a copiei deciziei Curţii de apel Chişinău din 06 decembrie 2012, însă ultimul insistă că decizia a fost comunicată organului fiscal la data de 25 februarie 2013. Alte date cu privire la recepţionarea de către recurent a deciziei recurate la materialele cauzei lipsesc.

Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul, la 22 martie 2013, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. d) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art. art. 265 şi 267. Din materialele dosarului rezultă că prin decizia emisă de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007, au fost aplicate sancţiuni fiscale faţă de ÎI „Pavlina Cauia” cu încasare de la ultima la bugetul a sumelor impozitelor taxelor, primelor medicale şi majorărilor de întîrziere calculate pe actul de control. La 05 mai 2007, ÎI „Pavlina Cauia”, printr-o cerere prealabilă a solicitat anularea deciziei nr. 56 din 20 februarie 2007, însă prin răspunsul Yinspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni cerere prealabilă a fost respinsă.

Drept urmare, ÎI „Pavlina Cauia” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni cu privire la anularea deciziei nr. 56 din 20 februarie 2007 şi dezblocarea contului bancar a ÎI „Pavlina Cauia” din BC „Agroinbanc” SA Criuleni. Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 29 mai 2007, acţiunea a fost admisă şi anulată integral decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007 şi dezblocat contul bancar a ÎI „Pavlina Cauia” din BC „Agroinbanc” SA Criuleni (f.d 10-11). Prin Hotărîrea suplimentară a Judecătioriei Criule din 22 februarie 2008, a fost admisă cererea ÎI „Pavlina Cauia” şi anulate punctele 1.1, 1.2, 2.4, 2.5 din decizia inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007 şi dezblocat contul bancar a ÎI „Pavlina Cauia” din BC „Agroinbanc” SA Criuleni (f.d.

12-15) Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2009 a fost respins recurrsul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Criuleni şi menţinută hotărîrea judecătoriei Criuleni din 29 mai 2007 şi hotărîrea suplimebtară din 22 februarie 2008 (f.d. 16-20). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2009, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Criuleni împotriva deciziei instanţei de apel din 21 mai 2009 şi explicat că prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 29 mai 2007, concretizată prin hotărîrea suplimentară din 22 februarie 2008, menţinute prin decizia instanţei de apel din 21 mai 2009 au fost anulate p.p.

1.1, 1.2, 2.4, 2.5 din decizia nr. 56 a inspectoratului Fiscal din 20 februarie 2007 cu deblocarea contului bancar (f.d. 78-79). 4 Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 03 martie 2010, a fost respins recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Criuleni şi menţinută încheierea Curţii de Apel chişinău din 03 decembrie 2009 (f.d 21-23).

Tot actele cauzei atestă că, Procuratura raionului Criuleni, în urma examinării demersului a ÎI „Pavlina Cauia” cu privire la legalitatea acţiunilor Inspectoratului Fiscal de stat pe raionul Criuleni la neexecutarea prevederilor hotărîrii Judecătoriei Criuleni din 22 februarie 2008, în ce priveşte anularea punctelor 1.1, 1.2, 2.4, şi 2.5 din decizia nr. 56 din 20 februarie 2007, i-a comunicat petiţionarului că în baza hotărîrii Judecătoriei Criuleni din 22 februarie 2008, inspectoratul Fiscal de stat pe raionul Criuleni prin Formularul nr. 115 din 24 iunie 2009 a exclus amenzile ÎI „Pavlina Cauia” indicate în punctele 1.1, 1.2, 2.4 şi 2.5 din decizia nr. 56 din 20 februarie 2007. Prin acelaşi formular, în legătură cu faptul neconstatării de către instanţă de judecată a încălcării de necalculare şi achitare a taxei pe valoarea adăugată în sumă de 19793 lei indicată în pct. 2.6 a deciziei nr. 56 din 20 februarie 2007, aplicată în temeiul art. 261 alin.(5) Cod Fiscal.

Totodată, ÎI „Pavlina Cauia” i s-a comunicat că ulterior, la data de 04 mai 2010 şeful-interimar al Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni, constatînd că pct. 2.6 din decizia nr. 56 din 20 februarie 2007 nu a fost anulat şi nu a fost contestat, prin formularul nr. 115 a inclus pentru încasarea amenda indicată în acest punct, atenţionînd că în caz de dezacord cu decizia Ibspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni, în conformitate cu art. art. 267 alin.(1), 269 alin.(1) şi (2) Cod fiscal, este în drept să o conteste la organul emitent, la Inspectoratul Fiscal Principal de stat sau în instanţă de judecată (f.d.

33). Drept urmare, în adresa Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Creuleni au fost înaintate cereri în repetate rînduri, inclusiv şi plîngerea din 19 iulie 2010, prin care ÎI „Pavlina Cauia” a solicitat organului fisacl excluderea pentru încasarea a amenzuii indicate în pct. 2.6 din decizia nr. 56 din 20 februarie 2007 şi anularea pct. 6 din aceiaşi decizie, şi anume anularea statutului de plătitor de TVA , însă prin răpunsul nr. 48- 1/2456 din 30 iulie 2010, i-a fost refuzat în admiterea cererii (f.d. 34-36). Nefiind de acor cu răspunsul primit, ÎI „Pavlina Cauia” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni, prin care a solicitat anularea pct. 2.6 şi pct.6 a deciziei nr. 56 din20 februarie 2007, anularea hotărîrii din 04 mai 2010 a şefului interimar al Inspectoratului Fiscal de stat pe raionul Criuleni prin care a fost inclusă suma de 19793 lei pentru încasare, cît şi restituirea sumei de 19793 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 22 septembrie 2010, acţiunea a fost admisă parţial şi anulat pct. 2.6 al deciziei nr.56 din 20 februarie 2007 emisă de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Criuleni prin care pentru eschivarea de la calcul şi de la plata taxei pe valoare adăugată în sumă de 19793 lei sa sancţionat ÎI „Pavlina Cauia” cu amenda în mărimea taxei nedeclarate în sumă de 19793 lei. Totodată s-a anulat parţial, în sumă de 19793 lei, circularul nr. 48118700 din 04 mai 2010, emis de către şeful interimar al Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni,prin care ÎI „Pavlina Cauia” a fost restabilită ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în sumă de 20407 lei. În rest acţiunea a fost respinsă (f.d.

24-26). Prin decizia Curţii de Apel chişinău din 02 februarie 2011, a fost admis recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Criuleni, casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre prin care au fost respinse ca fiind neîntemeiate 5 pretenţiile ÎI „Pavlina Cauia” ce ţin de anularea hotărîrii din 04 mai 2010, semnată de şeful-interimar al Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni, în care a fost inclusă suma de 19793 lei pentru încasarea de la ÎI „Pavlina Cauia” şi restituirea acestei sume.

Iar pe capătul de cerere privind anularea pct. 2.6 şi pct.6 fin decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007 a fost emisă o înceheiere prin care s-a dispus scoaterea cererii de pe rol şi explicat ÎI „Pavlina Cauia” că urmează să solicite Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni printr-o cerere prealabilă anularea pct. 2.6 şi pct.5 din decizia nr. 56 din 20 febraurie 2007 şi dacă nu va fi mulţumit de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu va primi nici un răspuns, conform art. 17 al Legii contenciosului administrativ, în termen de 30 de zile va fi în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea în parte a acesteia şi repararea pagubei cauzate (f.d.

29-31). De asemenea actele cauzei atestă că prin cererea prealabilă din 05 iulie 2011, înaitată în baza art. 14 al Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2002, către Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Criuleni, ÎI „Pavlina Cauia” a contestat şi a cerut anularea pct. 2.6 şi pct. 6 din decizia nr. 56 din 20 febraurie 2007. Cu cererea analogică, la data de 07 iulie 2011, ÎI „Pavlina Cauia” s-a adresat şi către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat al RM. Conform răspunsului Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 48- 1/2940 din 15 iulie 2011, contestaţia depusă de ÎI „Pavlina Cauia” a fost lăsată fără examinare în temeiul art. 268 alin.(2) Cod fiscal şi anume din motivul expirării termenului de prescripţie (f.d.

39). Cererea pre a labilă adresată Inspectoratului Fiscal Principal de Stat a fost remisă ÎI „Pavlina Cauia” fără examinare în legătură cu faptul că nu a fost respectată procedura de contestare (f.d. 41). Nefiind de acord cu răspunsul primit la cererea prealabilă, la data de 11 august 2011, ÎI „Pavlina Cauia” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni, prin care a soliciatat repunerea în termen de adresare în instanţa de judecată şi anularea pct. 2.6 din decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007, cu efectuarea modificărilor respective în baza de date a Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză şi având ca obiect al litigiului anularea pct. 2.6 din decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007, prima instanţă a considerat motivele invocate de către ÎI „Pavlina Cauia” întemeiate şi a admis acţiunea, repunînd ÎI „Pavlina Cauia” în termen de contestare a decizei Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007 şi anulând pct. 2.6 din Decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007, soluţia fiind menţinută şi prin decizia instanţei de apel. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră concluziile instanţelor judecătoreşti neîntemeiate, rezultate din aplicarea eronată a normelor de drept procedural, fapt care constituie temei de casare a hotărârii judecătoreşti.

Astfel, instanţa de recurs reţine că acţiunea în pricina dată a fost înaintată de ÎI „Pavlina Cauia” în baza aceluiaşi temei şi are aceleiaşi pretenţii, care au fost examinate prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 29 mai 2007 şi hotărîrea suplimentară a 6 Judecătorie Criuleni din 22 februarie 2008, care au fost menţinute prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2009 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 03 martie 2010, astfel, devenind irevocabilă.

Or, din conţinutul actelor de dispoziţie menţionate rezultă că ÎI „Pavlina Cauia” prin acţiunea înainată la data de 29 martie 2007 împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni de rînd cu alte cerinţe a solicitat şi anularea pct. 2.6 a Deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 febrauraie 2007, prin care aceasta a fost sancţionată cu amendă în mărimea taxei nedeterminate în sumă de 19793 lei, şi anume, pentru eschivarea de la calcul şi de la plata taxei pe valoare adăugată în sumă de 19793 lei, iar prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 29 mai 2007, pretenţiile înaintate de ÎI „Pavlina Cauia” au fost admise şi anulată integral decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007 cu dezblocarea contului bancar a ÎI „Pavlina Cauia” din BC „Agroinbanc” SA Criuleni, pe cînd prin hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Criuleni din 22 februarie 2008, au fost anulate inclusiv şi punctele 1.1, 1.2, 2.4 şi 2.5 a deciziei menţionate.

Aici este de remarcat că deşi potrivit art. 250 alin.(1) lit.(a) CPC, instanţa care a pronunţat hotărîrea poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită o hotărîre suplimentară, dacă nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au prezentat probe şi au dat explicaţii, însă în sensul prevederilor enunţate este de înţeles că prin emiterea a unei hotărîri suplimentare reclamantului nu i se poate crea o situaţie mai dificilă decît acea din hotărîre de bază.

În asemenea împrejurări, este neîntemeiată soluţia instanţelor de judecată în sensul admiterii acţiunii înaintate de ÎI „Pavlina Cauia” şi anulării pct. 2.6 din decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007, or circumstanţele enunţate mai sus denotă cu certitudine că, prin hotărârea Judecătoriei Criuleni din 29 mai 2007 a fost anulată integral decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007, soluţia data în acest sens fiind menţinută şi prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2009. Conform art. 254 alin. (3) CPC după ce hotărârea rămâne irevocabilă, părţile şi ceilalţi participanţi la proces, precum şi succesorii lor în drepturi, nu pot înainta o nouă cerere de chemare în judecată cu aceleaşi pretenţii şi în acelaşi temei, nici să conteste în alt proces faptele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea judecătorească irevocabilă.

Contrar normei citate, la 20 iulie 2012, Judecătoria Criuleni, judecînd cererea de chemare în judecată a ÎI „Pavlina Cauia” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni cu privire la anularea pct. 2.6 din decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007, a admis acţiunea reclamantului, iar instanţa de apel prin decizia din 06 decembrie 2012 a menţinut soluţia primei instanţe. De altfel, se reţine că instanţele ierarhic inferioare au dispus anularea pct. 2.6 din decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007, fiind invocate aceleaşi motive ca şi în cadrul examinării acţiunii ÎI „Pavlina Cauia” din 29 martie 2007, pretenţiile cărei prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 29 mai 2007 au fost admise şi anulată integral decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007, a cărei parte face şi punctul 2.6.

Iar, în cazul în care într-un litigiu între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă instanţa de judecată urmează a înceta procesul. 7 Conform prevederilor art. 265 lit. b) Cod de procedură civilă, instanţa judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care într-un litigiu între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri s-a emis o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă sau o încheiere de încetare a procesului în legătură cu renunţarea reclamantului la acţiune sau cu confirmarea tranzacţiei dintre părţi.

Prin prisma normei citate, raportate la circumstanţele stabilite, instanţa de recurs menţionează că decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 29012 şi hotărârea Judecătoriei Criuleni din 20 iulie 2012, urmează a fi casate cu încetarea procesului în partea anulării pct. 2.6 din decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni nr. 56 din 20 februarie 2007, deoarece există hotărârea irevocabilă Judecătoriei Criuleni din 29 mai 2007 între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că există o hotărâre judecătorească irevocabilă între aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 decembrie 29012 şi hotărârea Judecătoriei Criuleni din 20 iulie 2012 cu emiterea a unei noi hotărîri sub formă de încheiere privind încetarea procesului. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. d), art. 265 lit. b) CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Criuleni.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din06 decembrie 29012 şi hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 20 iulie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Individuale ,,Pavlina Cauia” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ şi se emite o nouă hotărîre sub formă de încheiere prin care: Se încetează procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Individuale ,,Pavlina Cauia” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Criuleni cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul, Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva 8