2rac-335/13 — Repararea prejudiciului material

prima instanţă: I. Stepanov dosarul nr. 2rac-335/13 instanţa de apel: A. Panov, T. Pelin, S. Arnaut ÎNCHEIERE 07 august 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea Individuală „Ponomari”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Serviciului Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice împotriva Întreprinderii Individuale „Ponomari” cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, casată hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie mun.

Chişinău din 07 decembrie 2011 şi emisă o nouă hotărîre de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă La 13 octombrie 2009 Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎI „Ponomari” cu privire la repararea prejudiciului material. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 22 august 2008 Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice a încheiat cu ÎI „Ponomari” un contract de antrepriză, obiectul căruia fiind executarea lucrărilor de reparaţie a acoperişurilor la majoritatea încăperilor din unităţile speciale ale Serviciului Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice.

Conform contractului menţionat, lucrările necesitau a fi executate la nivel calitativ, în corespundere cu normele tehnice. Menţionează reclamantul că, în procesul efectuării reparaţiei acoperişului depozitului rachetar din Unitatea Specială Ceadîr-Lunga, pîrîtul n-a îndeplinit lucrările planificate calitativ, din care cauză în luna martie 2009 s-a constatat că din suprafaţa de 440 m.p. de acoperiş reparat, 140 m.p. s-a dărîmat şi necesită a fi reparat din nou. Nenumăratele adresări, convorbiri, pretenţii expediate faţă de ÎI „Ponomari” n-au contribuit la îndeplinirea condiţiilor contractuale în vederea reparării acoperişului deteriorat. Solicită reclamantul încasarea de la pîrît în beneficiul său a sumei de 10 600 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat în urma efectuării lucrărilor necalitative la acoperişul depozitului rachetar din Unitatea Specială Ceadîr-Lunga şi compensarea tuturor cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie mun. Chişinău din 07 decembrie 2011 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2013 apelul declarat de către Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice a fost admis, casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost admisă, încasîndu-se de la ÎI „Ponomari” în beneficiul Serviciului Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice suma de 10 600 lei cu titlu de prejudiciu material, cauzat în urma deteriorării acoperişului depozitului Unităţii Speciale Ceadîr-Lunga şi suma de 1800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

La 08 mai 2013, în termenul prevăzut de lege, ÎI „Ponomari” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. Recurentul în motivarea recursului a indicat că la emiterea deciziei, instanţa de apel a apreciat arbitrar circumstanţele pricinii şi a aplicat eronat normele de drept material. La 23 mai 2013 în adresa Serviciului Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice a fost expediată copia recursului declarat de către ÎI „Ponomari”, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. La 11 iunie 2013 Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice a depus referinţă, în care a cerut respingerea recursului declarat de către ÎI „Ponomari” şi menţinerea deciziei instanţei de apel ca fiind legală şi întemeiată.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

2 Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că recursul declarat de către ÎI „Ponomari” nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 al.

(2), (3) şi (4) CPC. Prin prezenta cerere de chemare în judecată intimatul-reclamant Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice a solicitat încasarea de la recurentul-pîrît ÎI „Ponomari” a prejudiciului material cauzat în urma efectuării lucrărilor necalitative la acoperişul depozitului rachetar din Unitatea Specială Ceadîr-Lunga în mărime de 10 600 lei. Conform art. 960 al. (1) Cod civil, dacă lucrarea are vicii, clientul poate cere remedierea lor. Conform art. 958 al. (2) Cod civil, viciile şi abaterile sînt înlăturate pe contul antreprenorului.

În asemenea circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră justă concluzia instanţei de apel privind admiterea acţiunii şi dispunerea reparării de către recurentul-pîrît ÎI „Ponomari” a prejudiciului material cauzat intimatului-reclamant Serviciul Special pentru Influenţe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice în urma efectuării lucrărilor necalitative la acoperişul depozitului rachetar din Unitatea Specială Ceadîr-Lunga în mărime de 10 600 lei.

Nu pot fi reţinute argumentele recurentului precum că pretenţiile intimatului- reclamant privind repararea prejudiciului material sînt neînteneiate în condiţiile în care lucrările la acoperişul depozitului Unităţii Speciale Ceadîr-Lunga au fost 3 efectuate calitativ, fiind recepţionate de intimat fără careva vicii, deoarece potrivit art. 959 Cod civil, reclamaţiile referitoare la viciile ascunse sau la abaterile de la condiţiile contractului care nu au putut fi descoperite în momentul recepţionării lucrării urmează a fi prezentate antreprenorului imediat după constatarea lor.

Nu pot fi reţinute nici argumentele recurentului precum că acoperişul depozitului Unităţii Speciale Ceadîr-Lunga a fost deteriorat în rezultatul vîntului puternic produs în luna martie a anului 2009, acest fapt fiind considerat ca o forţă majoră, şi nicidecum în rezultatul executării necalitative a lucrărilor, deoarece potrivit raportului de expertiză nr. 2556 din 20 decembrie 2012, întocmit de către Centrul Naţional de Expertize Judiciare, aderenţa dintre învelitoare şi acoperiş este afectată, fapt ce a favorizat desprinderea şi deteriorarea învelitorii acoperişului din membrana bituminoasă în urma unui vînt puternic. Astfel, deteriorarea acoperişului în aşa scurt timp după repararea acestuia, a avut loc doar din cauza lucrărilor efectuate de slabă calitate.

Nu pot fi reţinute nici argumentele recurentului precum că instanţa de apel a apreciat arbitrar circumstanţele pricinii, deoarece Curtea de Apel Chişinău a examinat pricina sub toate aspectele şi a dat o apreciere corectă probelor prezentate în raport cu normele juridice aplicate, invocarea de către recurent a motivelor respective fiind lipsită de oricare temei factologic şi necorespunzătoare la cazul speţei. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4), fără a examina temeinicia acestora.

Alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate, şi urmează a fi respinse. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, hotărârea din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către ÎI „Ponomari” ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 4 d i s p u n e: Recursul declarat de către Întreprinderea Individuală „Ponomari” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca - Doneva Valentina Clevadî 5