2ra-1549/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: Gh. Gorun dosarul nr. 2ra-1549/13 instanţa de apel: L. Popova, A. Doga, A. Nogai DECIZIE 07 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca – Doneva, Valentina Clevadî Ion Corolevschi, Ion Vîlcov examinînd recursurile declarate de către Gaşper Tatiana şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Gaşper şi Valentinei Gucenco împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, intervenienţi accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2013 prin care au fost respinse apelurile declarate de către Tatiana Gaşper şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, şi menţinută hotărârea Judecătoriei Râşcani mun.

Chişinău din 16 noiembrie 2012, c o n s t a t ă La 10 februarie 2012 Gaşper Tatiana şi Gucenco Valentina au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, intervenienţi accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantele, fiica şi mama, au indicat că, la 17 ianuarie 2008, în urma efectuării percheziţiei la domiciliu, în prezenţa rudelor apropiate, Gaşper Tatiana a fost reţinută ca fiind bănuită în organizarea comiterii infracţiunii de însuşire a bunurilor altei persoane, Gucenco Valentina la rândul ei fiind îmbrâncită de către colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne care au efectuat reţinerea şi percheziţia, în rezultat fiindu-i cauzate leziuni corporale medii şi anume fractura închisă a genunchiului stâng, fapt confirmat prin raportul de examinare medico-legală nr. 152/D din 23 ianuarie 2008. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 ianuarie 2008 în privinţa bănuitei Tatiana Gaşper a fost stabilită măsura preventivă de arest pe un termen de zece zile.

Prin ordonanţa de punere sub învinuire din 01 februarie 2008, emisă de către Procurorul-interimar în Procuratura sect. Rîşcani mun. Chişinău Roman Eremciuc, Gaşper Tatiana a fost pusă sub învinuire în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 42 şi 195 alin. (2) Cod penal – însuşirea săvârşită prin participaţie în proporţii deosebit de mari a bunurilor, şi anume pe faptul că la 30 decembrie 2007, intrând în cârdăşie criminală cu cetăţeanul Vîlcov Iurie şi având scopul însuşirii bunurilor lui Serghei Bliznicenco, organizând şi dirijând săvârşirea faptei infracţionale, i-a dat lui Vîlcov Iurie cheia de la apartamentul nr. 307 situat pe adresa mun. Chişinău, str. Columna 104, îndrumându-l pe acesta să intre în locuinţă şi să sustragă bunuri materiale aparţinând chiriaşilor apartamentului, nemijlocit dat în locaţiune de către Tatiana Gaşper, în rezultatul comiterii faptei infracţionale fiind sustrase bunuri materiale în valoare totală de 43 150 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 01 februarie 2008 la demersul Procurorului interimar în Procuratura sect. Rîşcani mun. Chişinău Roman Eremciuc din 01 februarie 2008, Tatianei Gaşper i-a fost prelungit termenul de arest preventiv cu treizeci de zile. Menţionează reclamantele că Gaşper Tatiana s-a aflat în arest preventiv din 24 ianuarie 2008 până la 03 martie 2009, ulterior fiindu-i stabilită o altă măsură preventivă, şi anume obligaţia de a nu părăsi ţara. Prin ordonanţa de scoatere de sub urmărirea penală a Procurorului în Procuratura sect. Rîşcani mun. Chişinău Vitalie Călugăreanu din 14 octombrie 2010, Gaşper Tatiana a fost scoasă de sub urmărirea penală din motivul lipsei suportului probatoriu care ar confirma vinovăţia sa în comiterea infracţiunii incriminate.

Susţin reclamantele că de multiple ori s-au adresat organelor de resort în vederea scoaterii Tatianei Gaşper de sub urmărire penală, precum şi atragerea la răspundere a colaboratorilor forţelor de ordine care au efectuat reţinerea şi percheziţia la domiciliul acesteia şi i-au cauzat leziuni corporale medii Valentinei Gucenco, însă acestea au rămas fără careva răspuns şi examinare.

Consideră reclamanta Gaşper Tatiana că prin punerea sa sub învinuire, aplicarea măsurilor preventive de arest pentru o perioada de patru zeci de zile şi a obligaţiei de nepărăsire a ţării, i s-a cauzat un prejudiciu material esenţial, ea fiind în imposibilitatea să dea în chirie imobile, activitatea care reprezintă unica sursă de existenţă a dânsei, precum şi nevoită să suporte cheltuieli semnificative legate de agravarea stării firave de sănătate, ea suferind de mai multe maladii cronice, dar şi unul moral, fiindu-i atinse onoarea şi demnitatea, precum şi suferind de un stres şi frustrare continue. Consideră reclamanta Gucenco Valentina că prin acţiunile colaboratorilor Ministerului Afacerilor Interne care au efectuat reţinerea şi percheziţia la domiciliul fiicei sale Tatianei Gaşper, i s-a cauzat un prejudiciu material şi moral, fiindu-i pricinuite leziuni corporale de gravitate medie, suferinţe de stres şi nelinişte, fiind o pensionară în etate (a.n.

1934). 2 Solicită reclamantele încasarea în beneficiul Tatianei Gaşper din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor a sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu material şi moral, iar în beneficiul Valentinei Gucenco a sumei de 20 000 lei cu titlu de prejudiciu material şi moral. Pe parcursul examinării pricinii, reclamantele şi-au concretizat pretenţiile, solicitând suplimentar compensarea de către pârâtul Ministerul Finanţelor a tuturor cheltuielilor de judecată suportate. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 16 noiembrie 2012 acţiunea a fost admisă parţial, încasîndu-se din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul Tatianei Gaşper suma de 25 000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 5 000 lei cheltuieli pentru asistenţă juridică, în total suma de 30 000 lei, în rest pretenţiile Tatianei Gaşper şi a Valentinei Gucenco au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2013 au fost respinse apelurile declarate de către Tatiana Gaşper şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, şi menţinută hotărârea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 16 noiembrie 2012. La 12 martie 2013, în termenul prevăzut de lege, Tatiana Gaşper a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti, cu emiterea unei hotărâri noi de admiterea integrală a pretenţiilor sale şi suplimentar încasarea din contul Ministerului Finanţelor a cheltuielilor de asistenţă juridică suportate la declararea apelului în mărime de 5 000 lei.

Recurenta Tatiana Gaşper în motivarea recursului a indicat că suma încasată cu titlu de prejudiciu moral de către instanţele judecătoreşti în mărime de 25 000 lei este disproporţională în raport cu caracterul şi gravitatea reală a suferinţelor suportate de dînsa, precum şi cu gradul de vinovăţie al organului de urmărire penală la cazul pricinii. La 29 martie 2013, în termenul prevăzut de lege, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, solicitînd admiterea acestuia cu modificarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe prin diminuarea sumei încasate cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuieli pentru asistenţă juridică.

Recurentul Ministerul Finanţelor în motivarea recursului a indicat că cuantumul prejudiciului moral stabilit de către Curtea de Apel Chişinău şi Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău este unul exagerat în raport cu mărimea reală a daunei morale cauzate Tatianei Gaşper. De asemenea consideră recurentul Ministerul Finanţelor exagerată şi suma cheltuielilor pentru asistenţă juridică încasată de către prima instanţă şi menţinută de către instanţa de apel. La 02 aprilie 2013 în adresa Ministerului Finanţelor, Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Justiţiei a fost expediată copia 3 recursului declarat de către Gaşper Tatiana, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs.

La 08 aprilie 2013 în adresa Tatianei Gaşper, Procuraturii Generale, Ministerului Afacerilor Interne şi Ministerului Justiţiei a fost expediată copia recursului declarat de către Ministerul Finanţelor, de asemenea cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 15 aprilie 2013 Procuratura Generală a Republicii Moldova a depus referinţă, în care a cerut respingerea recursului declarat de către Tatiana Gaşper şi menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii instanţei de fond, menţionând că cuantumul daunelor morale cauzate recurentei-reclamante a fost stabilit corect de către instanţele judecătoreşti. La 17 aprilie 2013 şi Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a depus referinţă, în care a solicitat casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2013 şi a hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 16 noiembrie 2012 cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acţiunii ca fiind neîntemeiată. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către Gaşper Tatiana neîntemeiat şi care urmează a fi respins, iar recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova întemeiat şi care urmează a fi admis, din următoarele considerente. Conform art. 3 alin. (1) lit. d) Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală.

Potrivit art. 6 lit. b) aceeaşi lege, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: a) devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare; b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare; c) adoptării de către instanţa judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului administrativ în legătură cu reabilitarea persoanei fizice; d) adoptării, de către judecătorul de instrucţie, în condiţiile art.313 alin.(5) din Codul de procedură penală, în privinţa persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind înfăptuirea, în timpul procesului penal, a măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei.

Conform art. 10 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea şi în modul stabilite de prezenta lege apare în cazurile specificate la art. 6. Potrivit art. 11 din aceeaşi Lege, mărimea concretă a compensaţiei se determină luîndu-se în considerare: a) gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire a 4 fost învinuită persoana respectivă; b) caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; c) rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; d) durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; e) natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; f) suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice; g) măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate; h) durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

Conform art. 1422 alin. (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc. Potrivit art. 1423 Cod civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate.

Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate. Materialele dosarului atestă faptul că, prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 ianuarie 2008 în privinţa Tatiana Gaşper a fost stabilită măsura preventivă de arest pe un termen de zece zile. Prin ordonanţa de punere sub învinuire din 01 februarie 2008, emisă de către Procurorul-interimar în Procuratura sect. Rîşcani mun. Chişinău Roman Eremciuc, Gaşper Tatiana a fost pusă sub învinuire în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 42 şi 195 alin. (2) Cod penal – însuşirea săvârşită prin participaţie în proporţii deosebit de mari a bunurilor.

Prin încheierea Judecătoriei Râşcani mun. Chişinău din 01 februarie 2008 la demersul Procurorului interimar în Procuratura sect. Rîşcani mun. Chişinău Roman Eremciuc din 01 februarie 2008, Tatianei Gaşper i-a fost prelungit termenul de arest preventiv cu încă treizeci de zile, astfel ea efectiv aflându-se stare de arest preventiv 40 de zile, şi anume n perioada 24 ianuarie 2008–03 martie 2009, ulterior fiindu-i stabilită o altă măsură preventivă mai puţin aspră – obligaţia de a nu părăsi ţara. Prin ordonanţa de scoatere de sub urmărirea penală a Procurorului în Procuratura sect. Rîşcani mun. Chişinău Vitalie Călugăreanu din 14 octombrie 2010, Gaşper Tatiana a fost scoasă de sub urmărirea penală din motivul lipsei suportului probatoriu care ar confirma vinovăţia sa în comiterea infracţiunii incriminate.

În circumstanţele relevate şi în contextul normelor de drept citate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de 5 Justiţie consideră că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel just au concluzionat că sunt întrunite şi aplicabile la caz prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti privind repararea prejudiciului moral cauzat Tatianei Gaşper.

De asemenea, ţinînd cont de durata urmăririi penale de mai mult de 2 ani şi 9 luni, faptul privării Tatianei Gaşper de dreptul la libera circulaţie fiindu-i aplicată măsura de reprimare – arest pe un termen de 40 de zile şi obligaţiunea de a nu părăsi ţara, caracterul şi gravitatea suferinţelor fizice şi psihice cauzate pe parcursul ţinerii sub urmărire penală, ea suferind de multiple maladii cronice, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră suma de 25 000 lei în măsură de a atenua suferinţele psihice şi fizice cauzate Tatianei Gaşper, fiind echitabilă şi suficientă pentru prejudiciul suferit, iar suma solicitată în acest sens de către ultima - 100 000 lei este una excesivă.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că la cazul litigiului suma de 25 000 lei încasată cu titlu de prejudiciu moral este una corectă şi proporţională, corespunzătoare situaţiei de fapt în care s-a aflat Gaşper Tatiana, fiind pusă neîntemeiat sub învinuire şi fiindu-i aplicată măsura preventivă de arest pentru 40 de zile şi obligaţiunea de a nu părăsi ţara.

Nu poate fi reţinut argumentul recurentei Tatianei Gaşper precum că suma încasată cu titlu de prejudiciu moral de către instanţele judecătoreşti în mărime de 25 000 lei este disproporţională în raport cu caracterul şi gravitatea reală a suferinţelor suportate de dînsa, dar şi cu gradul de vinovăţie al organului de urmărire penală la cazul pricinii, deoarece la determinarea cuantumului prejudiciului moral urmează să se respecte criteriul echităţii, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raţionale şi echitabile, şi nicidecum exagerate, adică trebuie stabilite în aşa fel încît să asigure efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral cauzat, astfel să fie menţinut echilibrul între daunele efectiv pricinuite şi suma acordată.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentului Ministerul Finanţelor precum că echivalentul prejudiciului moral stabilit de instanțele de judecată este exagerat în raport cu mărimea reală a daunei morale, deoarece este unul abuziv, la cazul litigiului instanţele ierarhic inferioare în mod întemeiat şi proporţional stabilind suma compensaţiei daunei morale cauzate Tatianei Gaşper de către organele de urmărire penală şi organele procuraturii ca fiind 25 000 lei. În acelaşi timp, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că suma de 5 000 lei încasată cu titlu de cheltuieli pentru asistenţă juridică acordată de către avocatul Vitalie Tăbîrţă în prima instanţă este exagerată.

Or, în conformitate cu art. 96 CPC alin. (1), instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză 6 cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile, iar potrivit art. 94 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată, dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. Din materialele dosarului rezultă că avocatul Vitalie Tăbîrţă a participat în trei şedinţe de judecată, dintre care două au fost amînate din cauza neprezentării unora din părţi, pricina fiind examinată într-o singură şedinţă cu pronunţarea hotărârii din 16 noiembrie 2012 (f.d.

55, 56, 57, 58). Mai mult ca atât, acţiunea Tatianei Gaşper a fost admisă în parte, iar acţiunea Valentinei Gucenco respinsă integral. Astfel, instanţa de recurs consideră la cazul speţei rezonabilă încasarea în beneficiul Tatianei Gaşper a sumei de 2 500 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţă juridică. Referitor la compensarea cheltuielilor de asistenţă juridică suportate în instanţa de apel de către recurenta-apelantă Tatiana Gaşper, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că în conformitate cu prevederile citate supra ale art. art. 94, 96 CPC, acestea urmează a fi compensate la cererea părţii care a avut câştig de cauză. Însă recurenta Tatiana Gaşper, deşi a prezentat instanţei de apel bonul de plată nr. ES 382876 din 13 decembrie 2012, nu a solicitat Curţii de Apel Chişinău încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică suportate în apel, neavând nici câştig de cauză în această instanţă.

Astfel, pretenţiile respective, înaintate în faţa instanţei de recurs, urmează a fi respinse. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 16 noiembrie 2012 în partea reparării prejudiciului moral sunt legale şi întemeiate, însă în partea încasării cheltuielilor de asistenţă juridică stabilesc un cuantum disproporţional excesiv al acestora, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Gaşper Tatiana, de a admite recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi de a modifica decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe în partea ce ţine de încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică, micşorând suma încasată până la 2 500 lei.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Gaşper Tatiana. 7 Se admite recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Se modifică decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 16 noiembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Gaşper şi Valentinei Gucenco împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, intervenienţi accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, prin micşorarea cuantumului cheltuielilor de asistenţă juridică încasate în beneficiul Tatianei Gaşper de la 5 000 (cinci mii) lei până la 2 500 (două mii cinci sute) lei, în rest decizia Curţii de Apel Chişinău şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău se menţin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî Ion Corolevschi Ion Vîlcov 8