2ra-2505/13 — Încasarea datoriei şi declararea contractului de arendă nul

Dosarul nr. 2ra-2505/13 prima instanţă: A. Ciobanu instanţa de apel: A. Ghiorghieş, N. Chircu, V. Harmaniuc DECIZIE 31 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinînd recursul declarat de către Lilia Gîscă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Postolachi împotriva Liliei Gîscă, intervenient accesoriu Primăria satului Corlăteni, cu privire la declararea nulităţii contractului de subarendă, încasarea datoriei şi compensarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 14 februarie 2013, prin care apelul declarat de către Olga Postolachi a fost admis, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 17 mai 2011, c o n s t a t ă : La 22 februarie 2011, Olga Postolachi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liliei Gîscă, intervenient accesoriu Primăria satului Corlăteni, solicitînd declararea nulă a contractului de subarendă şi încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii, Olga Postolachi a invocat că în anul 2006, în temeiul unei publicaţii în ziarul „Makler”, la rubrica „se vinde”, reclamanta a constatat că se vinde un lot de pămînt cu suprafaţa de 5 ari pe sectorul Dacia din mun. Bălţi. Conform numărului de telefon indicat în anunţ, Olga Postolachi a contactat-o pe Lilia Gîscă, care i-a spus că are de vînzare un lot de pămînt, la preţul de 8000 dolari SUA. În urma discuţiei, reclamanta a convenit să procure terenul de pămînt la preţul de 7800 dolari SUA. La 01 septembrie 2006, părţile s-au întîlnit la notarul, Vasile Frecăuţanu, pentru perfectarea documentelor. Olga Postolachi a indicat că aflîndu-se în incintă la notar, pîrîta Lilia Gîscă i- a spus că documentele deja se perfectează, fapt pe care 1-a confirmat şi notarul, care i-a propus să-i achite vînzătoarei preţul stabilit.

Astfel, Olga Postolachi, neavînd contractul de vînzare-cumpărare la mînă, dar fiind încrezută în privinţa veridicităţii tranzacţiei, i-a achitat Liliei Gîscă suma de 7800 dolari SUA. 1 După aceasta, reclamanta a primit dcumentele de la notar şi a observat că nu este încheiat un contract de vînzare-cumpărare a lotului de pămînt, dar este perfectat un contract de subarendă a tenului. În acel moment, Postolachi Olga a obiectat acest fapt, la ce Lilia Gîscă şi notarul au încredinţat-o că iniţial este necesar de a încheia un contract de subarendă, după care va fi posibil de a dobîndi dreptul de proprietate. Reclamanta avînd convingerea că intenţiile pîrîtei, Lilia Gîscă, sunt de a vinde terenul, precum şi ascultînd sfatul notarului, Vasile Frecăuţanu, a căzut de acord cu condiţiile şi cele relatate de vînzătoare şi notar.

Ulterior, Olga Postolachi a aflat că poate deveni proprietară a lotului de teren numai dacă îl va procura repetat la licitaţie. Pe faptul dat reclamanta a depus plîngeri la organele de urmărire penală din Bălţi, care au pornit dosar penal împotriva Liliei Gîscă, ulterior punînd-o sub învinuire, iar mai apoi a fost scoasă de sub învinuire, explicîndu-i-se Olgăi Postolachi că între dînsa şi pîrîtă sunt relaţii civile. Consideră reclamanta, că semnînd contractul de subarendă a fost dusă în eroare, înţelegînd că acest contract este unul premărgător contractului de vînzare- cumpărare a terenului. Solicită, Olga Postolachi, declararea nulă a contractului de subarendă a lotului de pămînt de 5 ari, proprietar al căreia este Primăria satului Corlăteni, raionul Rîşcani, şi încasarea în folosul ei a sumei de 7800 dolari SUA, achitate la încheierea contractului în contul procurării bunului imobil.

În şedinţa de judecată din 27 aprilie 2011, Olga Postolachi suplimentar a solicitat compensarea din contul pîrîtei în beneficiul său a pagubei materiale în mărime de 5000 lei şi a pagubei morale mărime de 5000 lei (f.d. 86). Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 17 mai 2011, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 01 noiembrie 2011, apelul depus de Olga Postolachi împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 17 mai 2011 a fost respins, iar hotărîrea a fost menţinută. Prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 13 iunie 2012, a fost admis recursul declarat de Olga Postolachi împotiva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 01 noiembrie 2011, fiind casată decizia instanţei de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeaşi instanţă.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 februarie 2013, a fost admis apelul declarat de către Olga Postolachi; a fost casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 17 mai 2011, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea a fost admisă parţial, a fost declarat nul contractul de subarendă a terenului de 0,05 ha din 01 septembrie 2006 încheiat între Lilia Gîscă şi Olga Postolachi, a fost încasat de la Lilia Gîscă în beneficiul Olgăi Postolachi suma de 7800 dolari SUA, echivalentul în monedă naţională la data executării hotărîrii, suma de 1369 lei achitaţi cu titlu de taxă de stat. În rest, acţiunea a fost respinsă. 2 Prin decizia suplimentară a Curţii de Apel Bălţi din 14 februarie 2013, a fost încasat suplimentar de la Lilia Gîscă în bugetul statului suma de 2920,70 lei cu titlu de taxă de stat.

La 19 aprilie 2013, Lilia Gîscă a contestat cu recurs decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 februarie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei contestate, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 17 mai 2011. Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 februarie 2013 a fost expediată în adresa părţilor la 26 februarie 2013 (f.d. 210), fiind recepţionată de către recurentă la 01 martie 2013 potrivit avizului de recepţie (f.d. 211), Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen.

În argumentarea recursului recurenta a invocat că, concluziile instanţei expuse în decizie sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Totodată, recurenta a indicat că acţiunea a fost depusă cu încălcarea termenului de prescripţie. De asemenea a indicat că, contractul din 01 septembrie 2006, a fost reziliat la iniţiativa recurentului, iar intimata nu a înaintat solicitarea de a-l declara nul, astfel, instanţa de apel nu a fost în drept să declare contractul nul, or acesta deja era reziliat. Instanţa de apel eronat a conchis că recurenta a primit de la intimat 7800 de dolari SUA, deoarece nu au fost prezentate probe în acest sens. Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. f) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Din actele pricinii s-a constatat că la 26 ianuarie 2006, între Primăria satului Corlăteni, raionul Rîşcani, pe de o parte, şi Lilia Gîscă, de cealaltă parte a fost încheiat contractul de arendă a terenului agricol înregistrat cu nr. cadastral 7121303301, cu suprafaţa de 0,05 ha, pe un termen de 5 ani (f.d. 166-167). La 01 septembrie 2006, Lilia Gîscă a încheiat cu Olga Postolachi contractul de subarendă, înregistrat la oficiul cadastral teritorial Rîşcani la 04 septembrie 2006 cu nr. 10791-1/06, avînd ca obiect darea în subarendă a aceluiaşi teren anterior menţionat (f.d.

36-37). Prin declaraţia Liliei Gîscă din 28 aprilie 2009, ultima a refuzat la dreptul de arendă asupra terenului de pămînt cu destinaţie agricolă în folosul Olgăi Postolachi (f.d. 43). Prin pretenţia înaintată la 01 ianuarie 2010, Lilia Gîscă a solicitat achitarea de către Olga Postolachi a preţului stabilit conform contractului încheiat, oferindu-i termen limită pînă la 25 ianuarie 2010 (f.d. 38). De asemenea, colegiul reţine că Lilia Gîscă s-a adresat cu acţiune împotriva Olgăi Postolachi cu privire la rezilierea contractului de subarendă a terenului de pămînt, iar prin hotărîrea judecătoriei Bălţi din 26 mai 2010 (f.d. 6-7), menţinută prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 05 octombrie 2010 (f.d.

45-48) şi prin decizia 3 Curţii Supreme de Justiţie din 20 ianuarie 2011 (f.d. 49-51), a fost reziliat contractul respectiv. La 22 februarie 2011, Olga Postolachi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liliei Gîscă, intervenient accesoriu Primăria satului Corlăteni, solicitînd declararea nulă a contractului de subarendă, încasarea datoriei şi repararea prejudiciului moral. Fiind investită cu examinarea pricinii, prima instanţă prin hotărîrea din 17 mai 2011, a respins acţiunea Olgăi Postolachi ca neîntemeiată (f.d. 96-97). Instanţa de apel prin decizia din 14 februarie 2013, a admis apelul declarat de către Olga Postolachi, a casat hotărârea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre prin care a fost declarat nul contractul de subarendă a terenului de 0,05 ha din 01 septembrie 2006, a fost încasat din contul Liliei Gîscă în beneficiul Olgăi Postolachi suma de 7800 dolari SUA, precum şi suma de 1369 lei achitaţi cu titlu de taxă de stat.

În rest acţiunea a fost respinsă (f.d. 201-207). Prin decizia suplimentară a Curţii de Apel Bălţi din 14 februarie 2013, a fost încasat suplimentar de la Lilia Gîscă în bugetul statului suma de 2920,70 lei cu titlu de taxă de stat (f.d. 209). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră concluziile instanţei de apel neîntemeiate, rezultate din aprecierea incorectă a circumstanţelor pricinii, fapt care constituie temei de casare a deciziei pronunţate. În conformitate cu art. 8 alin. (2) Cod Civil, drepturile şi obligaţiile civile apar din contracte şi din alte acte juridice. Pornind de la prevederile pct. 2.3 al contractului de arendă a terenului agricol din 26 ianuarie 2006, încheiat între proprietarul, Primăria satului Corlăteni, şi arendaşul, Lilia Gîscă, a fost admisă atribuirea în subarendă a terenului arendat (f.d.

166). Potrivit pct. 1.1 a contractului de subarendă încheiat la 01 septembrie 2006, arendaşul, în persoana Liliei Gîscă, a dat în arendă subarendaşului, Olgăi Postolachi, lotul de pămînt de 0,05 ha, cu nr. cadastral 7121303301 (f.d. 4-5). În această ordine de idei, nu pot fi reţinute argumentele Olgăi Postolachi cu privire la faptul încheierii unui contract de vînzare - cumpărare a terenului, din mai multe considerente. Un prim argument constă în aceea că, titlul contractului încheiat între părţi este ”Contract de subarendă”, acesta direct reflectînd specificul relaţiilor rezultate din actul ce urma a fi încheiat. Mai mult decît atît, prezentul contract a fost întocmit în limba rusă, dat fiind faptul că Olga Postolachi este vorbitoare de limbă rusă, astfel la semnarea actului dat, ultima prin semnătura depusă, şi-a dat acordul la încheierea contractului de subarendă, înţelegînd efectele juridice ale semnării actului juridic.

Un al doilea argument se referă la faptul că proprietar al terenului în cauză este Primăria satului Corlăteni, raionul Rîşcani. Prin urmare, pîrîta Lilia Gîscă, era doar arendaş al sectorului de pămînt de 5 ari cu nr. cadastral 7121303301, neavînd niciun drept să vîndă lotul de teren menţionat. Un alt argument constă în aceea că respectivul contract a fost legal perfectat la notarul, Vasile Frecăuţanu, atribuindu-i-se număr de înregistrare. 4 Din materialele dosarului rezultă că lotul de teren menţionat are destinaţie agricolă, prin aceasta accentuîndu-se faptul că lotul de teren poate fi oferit în arendă pentru a fi folosit în conformitate cu destinaţia sa, avînd un grad de bonitate de 77% (f.d.

4). Din considerentele menţionate, instanţa de recurs, contrar concluziei instanţei de apel, consideră că nu există temei de a considera vicierea consimţămîntului Olgăi Postolachi. Referitor la suma de 7800 dolari SUA, pretinsă de către Postolachi Olga de la Lilia Gîscă, colegiul consideră că aceastză sumă nu a fost confirmată la judecarea pricinii. Or, art. 118 alin. (1) Cod Procedură Civilă prevede că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Conform art. 210 alin. (1) Cod Civil, trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice şi persoanele fizice şi dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depăşeşte 1000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege, indiferent de valoarea obiectului.

Art. 211 alin. (1) Cod Civil prevede că nerespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă părţile din dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului juridic. În conformitate cu art. 122 alin. (1) CPC, circumstanţele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probaţiune nu pot fi dovedite cu niciun fel de alte mijloace probante. În această ordine de idei, în afară de propriile declaraţii ale Olgăi Postolachi referitor la oferirea sumei în mărime de 7800 dolari SUA Liliei Gîscă la încheierea contractului, nu au fost confirmate prin alte probe admisibile şi concludente.

Totodată, prima instanţa temeinic şi legal a apreciat probele prezentate de către părţi, în consecinţă respingînd cerinţele reclamantei privind declararea nulă a contractului de subarendă, cerinţele de încasare a datoriei în mărime de 7800 dolari, a pagubei materiale în sumă de 5000 lei şi a celei morale în sumă de 5000 lei, ca fiind neîntemeiate. Astfel, instanţa de recurs reţine ca greşită şi contrară prevederilor normelor de drept material enunţate concluzia instanţei de apel de casare a hotărîrii judecătoriei Rîşcani din 17 mai 2011. În conformitate cu art. 94 alin. (1), instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată.

Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului - proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului. Prin urmare, dat fiind faptul că recurenta nu a solicitat compensarea cheltuielilor de judecată suportate, instanţa de recurs nu se va expune asupra acestei chestiuni. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost corect constatate de prima instanţă, însă normele de drept material au fost aplicate eronat de către instanţa de apel şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios 5 administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Lilia Gîscă, de a casa integral decizia instanţei de apel şi de a menţine hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Lilia Gîscă. Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 februarie 2013 şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 17 mai 2011, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Postolachi împotriva Liliei Gîscă, intervenient accesoriu Primăria satului Corlăteni, cu privire la declararea nulităţii contractului de subarendă, încasarea datoriei şi compensarea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru 6