2rh-365/13 — Declararea nulităţii contractului de subarendă, încasarea datoriei şi compensarea prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2rh-365/13 prima instanţă: A. Ciobanu instanţa de apel: A. Ghiorghieş, N. Chircu, V. Harmaniuc instanţa de recurs: S. Filincova, Iu. Bejenaru, G. Stratulat, S. Novac şi T. Vieru ÎNCHEIERE 18 decembrie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Svetlana Novac , Tatiana Vieru examinând cererea de revizuire depusă de către Olga Postolachi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Postolachi împotriva Liliei Gîscă, intervenient accesoriu Primăria satului Corlăteni, cu privire la declararea nulităţii contractului de subarendă, încasarea datoriei şi compensarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 31 iulie 2013, prin care a fost admis recursul declarat de către Lilia Gîscă, cu casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 14 februarie 2013, c o n s t a t ă: La 22 februarie 2011, Olga Postolachi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liliei Gîscă, intervenient accesoriu Primăria satului Corlăteni, solicitînd declararea nulă a contractului de subarendă şi încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii, Olga Postolachi a invocat că în anul 2006, în temeiul unei publicaţii în ziarul „Makler”, la rubrica „se vinde”, reclamanta a constatat că se vinde un lot de pămînt cu suprafaţa de 5 ari pe sectorul Dacia din mun. Bălţi. Conform numărului de telefon indicat în anunţ, Olga Postolachi a contactat-o pe Lilia Gîscă, care i-a spus că are de vînzare un lot de pămînt, la preţul de 8000 dolari SUA. În urma discuţiei, reclamanta a convenit să procure terenul de pămînt la preţul de 7800 dolari SUA. La 01 septembrie 2006, părţile s-au întîlnit la notarul, Vasile Frecăuţanu, pentru perfectarea documentelor. Olga Postolachi a indicat că aflîndu-se în incintă la notar, pîrîta Lilia Gîscă i- a spus că documentele deja se perfectează, fapt pe care 1-a confirmat şi notarul, care i-a propus să-i achite vînzătoarei preţul stabilit.

1 Astfel, Olga Postolachi, neavînd contractul de vînzare-cumpărare la mînă, dar fiind încrezută în privinţa veridicităţii tranzacţiei, i-a achitat Liliei Gîscă suma de 7800 dolari SUA. După aceasta, reclamanta a primit dcumentele de la notar şi a observat că nu este încheiat un contract de vînzare-cumpărare a lotului de pămînt, dar este perfectat un contract de subarendă a tenului. În acel moment, Postolachi Olga a obiectat acest fapt, la ce Lilia Gîscă şi notarul au încredinţat-o că iniţial este necesar de a încheia un contract de subarendă, după care va fi posibil de a dobîndi dreptul de proprietate. Reclamanta avînd convingerea că intenţiile pîrîtei, Lilia Gîscă, sunt de a vinde terenul, precum şi ascultînd sfatul notarului, Vasile Frecăuţanu, a căzut de acord cu condiţiile şi cele relatate de vînzătoare şi notar.

Ulterior, Olga Postolachi a aflat că poate deveni proprietară a lotului de teren numai dacă îl va procura repetat la licitaţie. Pe faptul dat reclamanta a depus plîngeri la organele de urmărire penală din Bălţi, care au pornit dosar penal împotriva Liliei Gîscă, ulterior punînd-o sub învinuire, iar mai apoi a fost scoasă de sub învinuire, explicîndu-i-se Olgăi Postolachi că între dînsa şi pîrîtă sunt relaţii civile. Consideră reclamanta, că semnînd contractul de subarendă a fost dusă în eroare, înţelegînd că acest contract este unul premărgător contractului de vînzare- cumpărare a terenului. Solicită, Olga Postolachi, declararea nulă a contractului de subarendă a lotului de pămînt de 5 ari, proprietar al căreia este Primăria satului Corlăteni, raionul Rîşcani, şi încasarea în folosul ei a sumei de 7800 dolari SUA, achitate la încheierea contractului în contul procurării bunului imobil.

În şedinţa de judecată din 27 aprilie 2011, Olga Postolachi suplimentar a solicitat compensarea din contul pîrîtei în beneficiul său a pagubei materiale în mărime de 5000 lei şi a pagubei morale mărime de 5000 lei (f.d. 86). Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 17 mai 2011, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 01 noiembrie 2011, apelul depus de Olga Postolachi împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 17 mai 2011 a fost respins, iar hotărîrea a fost menţinută. Prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 13 iunie 2012, a fost admis recursul declarat de Olga Postolachi împotiva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 01 noiembrie 2011, fiind casată decizia instanţei de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeaşi instanţă.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 februarie 2013, a fost admis apelul declarat de către Olga Postolachi; a fost casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 17 mai 2011, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea a fost admisă parţial, a fost declarat nul contractul de subarendă a terenului de 0,05 ha din 01 septembrie 2006 încheiat între Lilia Gîscă şi Olga Postolachi, a fost încasat de la Lilia Gîscă în beneficiul Olgăi Postolachi suma de 7800 dolari SUA, echivalentul 2 în monedă naţională la data executării hotărîrii, suma de 1369 lei achitaţi cu titlu de taxă de stat. În rest, acţiunea a fost respinsă. Prin decizia suplimentară a Curţii de Apel Bălţi din 14 februarie 2013, a fost încasat suplimentar de la Lilia Gîscă în bugetul statului suma de 2920,70 lei cu titlu de taxă de stat.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 31 iulie 2013, a fost admis recursul declarat de către Lilia Gîscă, fiind casată decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 februarie 2013, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 17 mai 2011. La 01 noiembrie 2013, Olga Postolachi a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, fără a indica expres careva solicitări. Revizuenta, Olga Postolachi, în motivarea cererii de revizuire, fără indicarea vreunui aliniat al art. 449 CPC, a menţionat aceleaşi circumstanţe care au fost obiectul examinării în instanţele inferioare. De asemenea, la cererea de revizuire a anexat copiile hotărîrilor instanţelor care au examinat prezentul litigiu, precum şi copiile hotărîrilor în pricina civilă intentată la acţiunea Liliei Gîscă împotriva Primăriei şi Consiliului s. Corlăteni privind obligarea la prelungirea termenului contractului de arendă.

De asemenea, revizuenta a anexat copia anunţului în ziar, copia declaraţiei din 28 aprilie 2009 a Liliei Gîscă cu privire la refuzul de la dreptul de arendă asupra terenului de pămînt, copia titlului executoriu, copia încheierii de asigurare a executării, copia încheierii privind anunţarea licitaţiei, copia anunţului executorului judecătoresc. În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin.(3) Codul de procedură civilă care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată nu a fost modificat.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior. Coraborînd prevederile art. 452 alin.(1) Codul de procedură civilă cu art.444 acelaşi Cod, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor potrivit regulilor de examinare a recursului.

Studiind materialele dosarului, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. 3 În conformitate cu art. 453 al. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că temeiurile de declarare a revizuirii sunt prevăzute expres la art. 449 CPC, astfel cererea de revizuire urmează a fi admisă numai atunci, când este invocat unul din motivele prevăzute de norma menţionată.

La caz, revizuenta, Olga Postolachi a anexat la cererea de revizuire toate înscrisurile anterior menţionate. Instanţa de recurs menţionează că, copiile hotărîrilor instanţelor care au examinat prezentul litigiu, decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14 noiembrie 2012 (f.d. 193-195, Vol. I) în pricina civilă intentată la acţiunea Liliei Gîscă împotriva Primăriei şi Consiliului s. Corlăteni privind obligarea la prelungirea termenului contractului de arendă, copia anunţului în ziar (f.d. 32), copia declaraţiei din 28 aprilie 2009 a Liliei Gîscă cu privire la refuzul de la dreptul de arendă asupra terenului de pămînt (f.d. 43, Vol. I) nu constituie circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentei anterior sau înscrisuri probatoare care au fost reţinute de un participant la proces.

Acestea au fost cunoscute de toţi participanţii la proces, inclusiv de către revizuentă, deoarece sunt anexate la materialele pricinii. La examinarea cererii de recurs, instanţa le-a supus examinării în ansamblu cu probele anexate la materialele pricinii. Cu referire la prezentarea restului înscrisurilor (copiile hotărîrilor în pricina civilă intentată la acţiunea Liliei Gîscă împotriva Primăriei şi Consiliului s. Corlăteni privind obligarea la prelungirea termenului contractului de arendă, copia titlului executoriu, copia încheierii de asigurare a executării, copia încheierii privind anunţarea licitaţiei, copia anunţului executorului judecătoresc), instanţa de judecată menţionează că acestea, de asemenea, nu constituie temei de revizuire în sensul art. 449 CPC.

Mai mult decît atît, Olga Postolachi, în motivarea cererii de revizuire nu a făcut trimitere la nicio dispoziţie legală prevăzută de Codul de Procedură Civilă, pentru admiterea cererii de revizuire. Revizuirea hotărârii pronunţate, invocată de revizuentă poate fi admisă numai dacă, după emiterea hotărârii, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarei anterior. Astfel de circumstanţe în cererea de revizuire nu au fost prezentate şi nici nu s-a făcut dovada existenţei unui înscris probator suplimentar, revizuenta efectuând doar o relatare a examinării pricinii civile.

În rest, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, menţionează că revizuenta a făcut referire la aceleaşi circumstanţe, care au constituit obiect de examinare în instanţele de judecată ierarhic inferioare şi la Curtea Supremă de Justiţie, invocând aceleaşi motive. 4 În consecinţă instanţa reţine că, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului. Prin urmare, nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigenţele legii.

În astfel de circumstanţe, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că cererea de revizuire înaintată de Olga Postolachi nu întruneşte condiţiile cerute de lege pentru a fi admisă. Totodată, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449 – 453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor în drept şi omisiunilor justiţiei, care urmează a fi aplicată într-o manieră compatibilă cu art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice.

În temeiul prevederilor citate, în cazul descoperirii unui fapt care, prin natura sa, ar fi putut exercita o influenţă decisivă asupra soluţiei date de instanţă şi care, la pronunţarea hotărârii, nu era cunoscut şi nu putea, în mod rezonabil, să fie cunoscut de parte, aceasta din urmă poate să sesizeze instanţa cu o cerere de revizuire a acelei hotărâri. Însă urmează a sublinia faptul că actele şi probele prezentate trebuie să conţină informaţii care nu ar fi putut fi obţinute mai devreme de către revizuent, însă acestea existau la momentul examinării litigiului. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art. 6 paragraful 1 al Convenţiei, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. În această ordine de idei, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine, că admiterea cererii de revizuire depuse de Olga Postolachi ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de prevederile art. 6 paragraful 1 al Convenţiei.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 06 decembrie 2005 în cazul Popov 2 împotriva Moldovei. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, temeiurile invocate în cererea de revizuire nu sunt prevăzute de art. 449 CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

5 În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga Postolachi împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 31 iulie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Postolachi împotriva Liliei Gîscă, intervenient accesoriu Primăria satului Corlăteni, cu privire la declararea nulităţii contractului de subarendă, încasarea datoriei şi compensarea prejudiciului material şi moral. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru 6