2ra-85/20 — incasarea datoriei, repararea prejudiciului material si moral

Dosarul nr.2ra-85/2020

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani (I. Rabei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A.Garbuz, A. Rotaru, Iu. Grosu)

Î N C H E I E R E

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Olga Postolachi,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Olga Postolachi

împotriva Liliei Gîscă, intervenient accesoriu Petru Postolachi privind încasarea

datoriei, repararea prejudiciul material și moral,

împotriva deciziei din 08 august 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 19 iulie 2017 Olga Postolachi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Liliei Gîscă privind încasarea sumei de 7800 dolari SUA, cât și încasarea

prejudiciului material și moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în urma adresării cu plângere la

procuratură pe numele pârâtei, ultima la 25 octombrie 2009, a înaintat o acțiune civilă

împotriva sa la Judecătoria mun.Bălți privind rezilierea contractului de subarendă cu

încasarea sumei arendei pentru anul 2009 în mărime de 1800 dolari SUA. Aceasta a

indicat în cerere că deoarece s-a îmbolnăvit a fost nevoită să transmită terenul în

subarendă, concomitent comunicând că nu i s-a achitat plata pentru anul 2009. Aceste

argumente a pârâtei nu corespund realității, iar la baza acțiunii civile au stat probe

false.

În urma examinării plângerilor depuse de către ea, în cadrul Inspectoratului de

poliție Bălți, iar ulterior la Procuratura mun.Bălți, Lilia Gîscă a dat explicații false și

contradictorii privind relațiile contractuale dintre ele.

Astfel, la 01 septembrie 2006 la notarul Vasile Frecăuțanu urma să fie perfectat

contractul de vânzare-cumpărare a terenului. Dânsa neavând la mâină contractul de

vânzare-cumpărare, a transmis pârâtei suma de 7800 dolari SUA, ceea ce constituia

prețul terenului negociat. Ulterior însă a primit de la notar contract de subarendă a

terenului și nu contract de vânzare-cumpărare, astfel pârâta dobândind prin

escrocherie suma de 7800 dolari SUA.

1

La 22 februarie 2011 a depus acțiune civilă la Judecătoria Rîșcani împotriva

Liliei Gîscă cu privire la declararea nulității contractului de subarendă, încasarea

datoriei și compensarea prejudiciului material și moral. Ulterior, a primit titlul

executoriu din 15 februarie 2013 pe marginea cauzei menționate, însă Lilia Gîscă prin

diferite mijloace false a încetat procedura de executare a titlului executoriu.

Astfel, reclamanta solicită încasarea din contul Liliei Gîscă a sumei obținute prin

escrocherie în mărime de 7800 dolari SUA, prețul terenului achitat de către ea.

Prin încheierea din 10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din

10 ianuarie 2018 a fost atras în calitate de intervenient accesoriu de partea reclamantă

Petru Postolachi (f.d.67, vol.I).

Prin încheierea din 21 martie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani a fost

încetat procesul pornit la cererea de chemare în judecată înaintată de Olga Postolachi

împotriva Liliei Gîscă, intervenient accesoriu Petru Postolachi privind restituirea

sumei în mărime de 7800 dolari SUA, încasarea prejudiciului material și moral, din

motiv că într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași

temeiuri s-a emis hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă (f.d.181, 182-185).

Prin decizia din 19 iunie 2018 a Curții de Apel Bălți s-a admis recursul declarat

de Olga Postolachi, s-a casat încheierea din 21 martie 2018 a Judecătoriei Drochia,

sediul Rîșcani prin care s-a încetat procesul civil, s-a restituit pricina spre rejudecare

în prima instanță, în alt complet de judecată (f.d. 206-210, 217-218, vol.I).

Prin hotărârea din 22 noiembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani s-a

respins acțiunea înaintată de către Olga Postolachi împotriva Liliei Gîscă cu privire

la încasarea sumei de 7800 dolari SUA, a prejudiciului material și moral, ca fiind

neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de fond examinând probele prezentate de către

reclamantă, a ajuns la concluzia că afirmația acesteia precum că în momentul

încheierii contractului de subarendă a transmis pârâtei suma de 7800 dolari SUA,

poartă un caracter declarativ și nu este confirmat prin nici o probă pertinentă, deși

reieșind din prevederile art. 210 alin. (1) Cod civil, trebuie să fie încheiate în scris

actele juridice dintre persoanele juridice, dintre persoanele juridice și persoanele

fizice și dintre persoanele fizice dacă valoarea obiectului actului juridic depășește

1000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege indiferent de valoarea obiectului.

Instanța a menționat că la aceeași concluzie a ajuns și Curtea Supremă de Justiție

prin decizia din 31 iulie 2013 în care s-a soluționat litigiul dintre Olga Postolachi

împotriva Liliei Gîscă privind declararea nulității contractului de subarendă și

încasarea aceleași sume de 7800 dolari SUA în care Curtea a respins ca fiind

neîntemeiată acțiunea Olgăi Postolachi.

Instanța a constatat că afirmația reclamantei precum că pârâta a dobândit această

sumă prin escrocherie este neîntemeiată, or potrivit ordonanței de încetare a urmăririi

penale emisă la 18 octombrie 2010 de către procurorul în Procuratura Bălți, Oxana

Munteanu, Lilia Gîscă a fost scoasă de sub urmărirea penală din lipsa în acțiunile ei a

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, pe faptul cauzării

Olgăi Postolachi a unui prejudiciu material prin înșelăciune și abuz de încredere.

Prin încheierea din 21 martie 2019 a Curții de Apel Bălți apelul declarat de Petru

Postolachi împotriva hotărârii Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din 22 noiembrie

2018 a fost restituit ca tardiv (f.d.54).

2

Prin decizia din 08 august 2019 a Curții de Apel Bălți s-a respins apelul declarat

de Olga Postolachi și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani din

22 noiembrie 2018, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Olga Postolachi împotriva Liliei Gîscă, intervenient accesoriu Petru Postolachi

privind încasarea sumei dobândite prin escrocherie, prejudiciul material și moral.

La 01 noiembrie 2019 Olga Postolachi a declarat recurs completat prin cererea

din 21 ianuarie 2020, solicitând casarea deciziei din 08 august 2019 a Curții de Apel

Bălți și a hotărârii din 22 noiembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Rîșcani, cu

pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a pretențiilor din acțiune.

În motivarea recursului a indicat dezacordul cu soluțiile instanțelor ierarhic

inferioare și a redat circumstanțele de fapt indicate pe parcursul examinării cauzei,

menționând că instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor expuse în cererea sa

de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 08 august 2019 a Curții de

Apel Bălți a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 04

septembrie 2019 (f.d. 102, vol.II), fiind recepționată de Olga Postolachi la 10

septembrie 2019 (f.d. 103, vol.II). Prin urmare, Olga Postolachi a declarat la 01

noiembrie 2019 recurs împotriva deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de

lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

În conformitate cu art. 439 alin. (3) Cod de procedură civilă, judecătorul raportor

verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un

raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Olga Postolachi este inadmisibil

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

3

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Olga Postolachi, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins.

Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege,

condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicînd determinarea greșelilor

imputate instanțelor inferioare, o minimă argumentare a criticii în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea

faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432

alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

4

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă din

recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cât privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6

motiva o hotărâre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a

se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Hansen vs

Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74).

De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale

specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a

constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Kukkonen vs Finlanda (nr.2),

13 ianuarie 2009, parag.24; Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Olga Postolachi.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Olga Postolachi.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5