3ra-993/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: M. Guzun dosarul nr. 3ra-993/13 DECIZIE 31 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd recursul declarat de către Natalia Dubneac-Chioru reprezentată de către Adrian Lebedinschi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Dubneac-Chioru împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Casa Naţională de Asigurări Sociale cu privire la achitarea îndemnizaţiei pentru creşterea copilului şi încasarea prejudiciului moral, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 13 iulie 2012, Natalia Dubneac-Chioru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Casa Naţională de Asigurări Sociale cu privire la achitarea îndemnizaţiei pentru creşterea copilului şi încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii, Natalia Dubneac-Chioru a indicat că este angajată în organele afacerilor interne din 11 noiembrie 2005, actualmente deţine funcţia de inspector principal al Secţiei analiză, planificare şi supraveghere a Direcţiei Generale Pază de Stat a Departamentului Poliţie. La 29 august 2008, a înregistrat căsătoria cu Victor Gorca. La 13 iunie 2009 s-a născut copilul Daniel-Sebastian Gorca, iar la 29 ianuarie 2011 s-a născut copilul Alexei- Teodor Gorca. În perioada 17 august 2009 pînă la 20 septembrie 2010 prin ordinul MAI nr. 355 ef. din 21 august 2009 i s-a acordat concediu pentru îngrijirea copilului Daniel-Sebastian Gorca, iar prin ordinul MAI nr. 106 ef. din 25 martie 2011 i s-a acordat concediu pentru îngrijirea copilului Alexei-Teodor Gorca pentru perioada 28 martie 2011 pînă la 29 ianuarie 2014. După naşterea copilului Daniel-Sebastian Gorca a fost luată la evidenţă la Casa Teritorială de Asigurări Sociale s. Ciocana mun.

Chişinău, unde avea viza de reşedinţă, fiindu-i stabilită o indemnizaţie pentru creşterea copilului în sumă de 150 lei lunar pentru anul 2009 şi de la 01 ianuarie 2010 pînă la împlinirea vîrstei de un an şi 6 luni în sumă de 250 lei, fiind echivalentă cu indemnizaţia acordată şomerilor, motivînd prin faptul că MAI nu achită contribuţia de asigurări sociale. Iar după naşterea copilului Alexei-Teodor Gorca i s-a stabilit o indemnizaţie pentru creşterea copilului în sumă de 300 lei lunar pînă la împlinirea vîrstei de un an şi 6 luni, fiind iarăşi echivalentă cu indemnizaţia acordată şomerilor, din acelaşi motiv, că MAI nu achită contribuţia de asigurări sociale.

1 Recent, de pe siteul CSJ al RM s-a informat, că prin derogare de la prevederile legislaţiei în vigoare, indemnizaţia pentru concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani i s-a plătit incorect, de către CNAS din contul bugetului de asigurări sociale de stat, în cuantum fix, ca pentru persoanele neangajate, în loc să se achite din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Afacerilor Interne, în cuantum procentual din venitul mediu lunar pe care l-a avut în ultimele 6 luni de zile, pînă la naşterea copilului, stabilit de legislaţia în vigoare. La 27 iunie 2012, Şeful Direcţiei Generale Economie şi Finanţe a MAI, prin răspunsul sub nr. 15/4-D-255/12, a respins cererea pe motiv că este depusă tardiv.

Consideră reclamanta, că refuzul MAI de a satisface cerinţele înaintate îi încalcă dreptul de a primi indemnizaţia pentru creşterea copilului. Invocă reclamanta, că în contractul individual de muncă, încheiat cu MAI, în Titlul I în p. 6 este prevăzut că „colaboratorul se bucură de drepturile şi libertăţile social- economice, politice, personale ale cetăţenilor Republicii Moldova...”, la fel şi în p. 7 se menţionează că „în perioada acţiunii prezentului contract colaboratorii poliţiei sunt supuşi asigurării personale obligatorii de stat în corespundere cu legislaţia în vigoare”. Dat fiind faptul că Ministerul Afacerilor Interne al RM face parte din autorităţile executive, situaţia ei cade şi sub incidenţa art. 4 alin. (1) pct. 2) Legea privind sistemul public de asigurări sociale, conform căruia în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care sunt numite la nivelul autorităţii executive.

Acest fapt este prevăzut expres în Legea cu privire la poliţie. Astfel, conform art.34 alin. (1) din Legea cu privire la poliţie, toţi colaboratorii poliţiei sînt supuşi asigurării de stat obligatorii pe o sumă egală cu suma mijloacelor băneşti de întreţinere pe zece ani din contul mijloacelor bugetelor respective, precum şi din contul mijloacelor încasate pe bază de contract de la ministere, departamente, întreprinderi, instituţii şi organizaţii. Prin urmare, colaboratorii poliţiei sunt persoane asigurate de stat şi se bucură de dreptul la indemnizaţii din fondurile de asigurări. Susţine reclamanta, că Ministerul Afacerilor Interne eronat a interpretat normele de drept material.

La stabilirea şi achitarea indemnizaţiei, CNAS tratează incorect statutul ei considerind-o nu ca femeie salariată, dar ca persoană neasigurată, după ce i-a stabilit această indemnizaţie, achitînd-o într-o plată fixă, ceea ce contravine normelor de drept Internaţional şi anume Convenţiei OIM, precum şi normelor de drept naţional. Ca rezultat al acţiunilor ilegale ale pîrîtului nu-şi poate satisface normal necesităţile sale şi ale familiei. Evident nu poate fi acceptată atitudinea pîrîtului privind refuzul de a-i acorda remunerarea, care i se cuvine conform legislaţiei în vigoare. Această situaţie îi afectează grav comportamentul, devenind mai neîncrezătoare într-un viitor mai bun.

Pe lîngă suferinţele fizice şi psihice care le-a suportat şi urmează să le suporte, are şi multe cheltuieli, iar pentru a acoperi minimul cheltuielilor, a fost nevoită să se adreseze către pîrît, cu o cerere cu privire la achitarea indemnizaţiilor, care î-i este garantată prin legislaţia în vigoare, iar pîrîtul nu a dat curs cererii, astfel fiind încălcată legislaţia R. Moldova, prin acţiunile sale pîrîtul, i-a cauzat un prejudiciu moral, care urmează a fi încasat în temeiul art. 1422 alin.(1) Cod Civil.

Solicită reclamanta repunerea în termenul de prescripţie şi a recunoaşte ilegal răspunsul MAI din 27.06.2012 nr. 15/4-D-255/12; a obliga Ministerul Afacerilor Interne la plata diferenţei neplătite de CNAS din indemnizaţia pentru creşterea copilului Daniel- Sebastian Gorca, lunar a cîte 25% reieşind din salariul mediu de 4716,25 lei, pentru perioada 13 iunie 2009 pînă la 31 decembrie 2009 şi cîte 30% din această sumă pentru 2 perioada 01 ianuarie 2010 pînă la 20 septembrie 2010; a obliga Ministerul Afacerilor Interne la plata diferenţei neplătite de CNAS din indemnizaţia pentru creşterea copilului Alexei Teodor Gorca, lunar a cîte 30% din salariul mediu de 4716,25 lei, pentru perioada 29 ianuarie 2011 pînă la 28 ianuarie 2014; încasarea prejudiciului moral în valoare de 1000 lei şi cheltuielile de judecată (serviciilor avocatului) în mărime de 3000 lei.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2012 acţiunea Nataliei Dubneac-Chioru a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 20 februarie 2013, Natalia Dubneac-Chioru reprezentată de către Adrian Lebedinschi a depus recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri prin care să fie dispusă repunerea în termenul de prescripţie, recunoaşterea ca fiind ilegal răspunsul Ministerului Afacerilor Interne din 27 iunie 2012 nr.15/4-D-255/12, obligarea Ministerului Afacerilor Interne la plata în beneficiul Nataliei Dubneac-Chioru a diferenţei neplătite de CNAS din indemnizaţia pentru creşterea copilului Daniel-Sebastian Gorca, lunar a cîte 25% reieşind din salariul mediu de 4716,25 lei, pentru perioada 13 iunie 2009 pînă la 31 decembrie 2009 şi cîte 30% din această sumă pentru perioada 01 ianuarie 2010 pînă la 20 septembrie 2010; a diferenţei neplătite de CNAS din indemnizaţia pentru creşterea copilului Alexei-Teodor Gorca, lunar a cîte 30% din salariul mediu de 4716,25 lei, pentru perioada 29 ianuarie 2011 pînă la 28 ianuarie 2014; obligarea Ministerul Afacerilor Interne la plata în beneficial său a prejudiciului moral în valoare de 1000 lei; obligarea Ministerul Afacerilor Interne la plata în beneficial său a cheltuielilor de judecată în mărime de 3000 lei.

Prin articolul I Legea nr.155 din 5 iulie 2012 Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003 s-a modificat şi completat cu excluderea din Cod a articolelor 397-422. Conform art. II alin.(6) Legea nr.155 din 5 iulie 2012, în vigoare de la 01 decembrie 2012, recursurile depuse împotriva hotărîrilor pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel vor fi examinate de Curtea Supremă de Justiţie conform prevederilor prezentei legi. În conformitate cu art.3 alin.(1) Codul de procedură civilă, instanţele judecătoreşti aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile.

Astfel, recursul declarat de Natalia Dubneac-Chioru reprezentată de către Adrian Lebedinschi împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2012 urmează a fi examinat conform modificărilor şi completărilor operate în Codul de procedură civilă prin Legea nr.155 din 05 iulie 2012. Prin prisma normei citate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, deoarece conform scrisorii de însoţire, hotărîrea primei instanţe a fost expediată în adresa recurentei la 28 ianuarie 2013 (f.d.58). Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărîrii primei instanţe şi pronunţarea unei noi hotărîri de admitere parţială a acţiunii, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. 3 Materialele cauzei denotă că Natalia Dubneac-Chioru este angajată la serviciu în cadrul organelor afacerilor interne în funcţia de inspector principal al secţiei analiză, planificare şi supraveghere a direcţiei generale pază de stat a departamentului poliţiei, fapt confirmat prin informaţia nr. 151 din 16 mai 2012 (f.d. 13). Conform certificatului de căsătorie cu seria şi numărul CS-V 0692816, eliberat de Oficiul Stare Civilă Chişinău, la 29 august 2008, Natalia Dubneac-Chioru a încheiat căsătoria cu Victor Gorca (f.d.

10). Din căsătorie, conform certificatelor de naştere au doi copii : Daniel-Sebastian Gorca născut la 13 iunie 2009 şi Alexei-Teodor Gorca născut la 29 ianuarie 2011 (f.d. 11-12). Prin răspunsul din 27 iunie 2012, Direcţia generală economie şi finanţe din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a comunicat că cererea privind stabilirea, recalcularea şi achitarea diferenţei la plata indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani poate fi solicitată, în baza de acte justificative, în termen de 12 luni de la data îndeplinirii condiţiilor de stabilire a acesteia şi luînd în consideraţiei că copiii sunt născuţi la 13 august 2008 şi 29 ianuarie 2011 respectiv, cererea înaintată este depusă tardiv (f.d.17).

Reieşind din conţinutul referinţei Casei Naţionale de Asigurări Sociale a RM, Nataliei Dubneac-Chioru i s-a stabilit, în baza deciziei CTAS sec. Ciocana, indemnizaţie unică la naşterea copilului Daniel - Sebastian Gorca în mărime de 1400 lei şi indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 1,5 ani în mărime de 150 lei lunar în perioada de la 13 iunie 2009 pînă la 31 decembrie 2009, iar de la 01 ianuarie 2010 pînă la împlinirea vîrstei de un an şi 6 luni în mărime de 250 lei. Respectiv, copilului Alexei - Teodor Gorca - indemnizaţie unică în mărime de 2000 lei şi indemnizaţie lunară pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 1,5 ani în mărime de 250 lei. Fiind investită cu examinarea prezentei pricini, prima instanţă prin hotărîrea din 04 decembrie 2012 a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Colegiul consideră concluziile primei instanţe neîntemeiate, rezultate din aplicarea eronată a normelor de drept material, fapt care constituie temei de casare a hotărîrii judecătoreşti. Conform art. 124 Codul muncii, în baza unei cereri scrise, femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor li se acordă un concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani. Conform art. 4 alin.(1) Legea privind sistemul public de asigurări sociale, în sistemul public este asigurată obligatoriu prin efectul legii persoana numită la nivelul autorităţii executive. Prin prisma art. 107 Constituţia Republicii Moldova, Legii cu privire la Guvern, ministerele sunt autorităţile executive care traduc în viaţă politica Guvernului şi astfel, Ministerul Afacerilor Interne este autoritate executivă.

Astfel, luînd în consideraţie că Ministerul Afacerilor Interne este autoritate executivă, angajaţii acestuia sunt asiguraţi în sistemul public obligatoriu prin efectul legii. Conform art. 18 alin. (1) din Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, asiguratul care se află în concediu pentru îngrijirea copilului are dreptul la indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului de la data naşterii şi pînă la vîrsta lui de 3 ani. 4 În scopul realizării prevederilor Legii nr.289 din 22 iulie 2004, Guvernul Republicii Moldova prin Hotărârea nr.108, din 3 februarie 2005, a aprobat Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a îndemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale.

Conform punctului 6 al Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a îndemnizaţiei pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005, stabilirea, calcularea şi plata îndemnizaţiei se efectuează de către unitatea economică în care îşi desfăşoară activitatea de bază angajatul (unde se păstrează carnetul de muncă) prin contract individual de muncă şi de către casele teritoriale de asigurări sociale pentru celelalte categorii de asiguraţi. Conform art. 61 alin. (1) din Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, în vigoare din 05 martie 2013, viaţa, sănătatea şi capacitatea de muncă a poliţistului sînt supuse asigurării de stat obligatorii din bugetul de stat.

În conformitate cu art. 37 alin. (4) al aceleiaşi Legi, concediul de maternitate şi concediul pentru îngrijirea copilului se acordă poliţistului conform dispoziţiilor generale. Baza de calcul al îndemnizaţiei de maternitate, al indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi al indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav o constituie venitul mediu lunar realizat de către poliţist în ultimele 6 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs evenimentul.

Conform modificărilor recente operate în cadrul legal naţional, şi anume adoptării şi intrării în vigoare a Legii cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, în vigoare din 05 martie 2013, care a succedat după abrogarea Lege cu privire la poliţie nr. 416 din 18 decembrie 1990, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie subliniază intenţia expresă a legislatorului naţional de a reglementa plata îndemnizaţiei de maternitate din bugetul de stat la locul de serviciu.

Prin urmare, nu pot fi reţinute argumentele pîrîtului precum că obligaţia de a stabili, calcula şi achita Nataliei Dubneac-Chioru, indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 3 ani îi revine Casei Naţionale de Asigurări Sociale, deoarece ţinînd cont de modificările operate în legislaţia internă, anume angajatorului îi revine obligaţiunea de a achita indemnizaţiile de îngrijire a copilului minor. Or, conform art. 6 alin. (2) din Codul civil, legea nouă este aplicabilă situaţiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare. De asemenea nu poate fi luat în consideraţie nici argumentul Ministerului Afacerilor Interne precum că acţiunea este depusă cu omiterea termenului de prescripţie.

Or potrivit pct.7 alin. (1) lit. b) indemnizaţia unică la naşterea copilului se stabileşte: cu condiţia că a fost solicitată în termen de 12 luni de la naşterea copilului. In cazul în care indemnizaţia respectivă a fost solicitată mai tîrziu de termenul indicat, aceasta se stabileşte retroactiv, dar nu mai mult decît pentru 12 luni premărgătoare datei adresării cu condiţia că a fost solicitată în termen de 3 ani – în cazul persoanelor asigurate şi în termen de 1,5 ani – în cazul persoanelor neasigurate, de la data naşterii copilului. Instanţa de recurs consideră întemeiată cerinţa recurentei cu privire la obligarea Ministerul Afacerilor Interne să achite diferenţa neachitată a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copiilor minori Daniel-Sebastian Gorca născut la 13 iunie 2009 şi Alexei- Teodor Gorca născut la 29 ianuarie 2011, pînă la atingerea vîrstei de 3 ani.

5 Din certificatul eliberat de către Ministerul Afacerilor Interne la 03 mai 2012 (f.d. 14), se constată că mărimea venitului mediu lunar a recurentei realizat în ultimele 6 luni calendaristice constituie suma de 4716,25 lei, motiv pentru care indemnizaţiile solicitate de către aceasta urmează a fi calculare ţinîndu-se cont de suma dată. Totodată instanţa de recurs consideră întemeiată cerinţa recurentei cu privire la încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică în suma de 3000 lei. În cadrul examinării cauzei, Natalia Dubneac-Chioru a fost asistată şi reprezentată pe parcursul examinării pricinii de către avocatul Adrian Lebedinschi, fapt confirmat prin mandatul din 05 octombrie 2012 (f.d.

23). Conform bonului de plată din 05 octombrie 2012, Natalia Dubneac-Chioru a achitat avocatului Adrian Lebedinschi cheltuielile pentru asistenţă juridică în sumă de 3000 lei (f.d. 40). Conform art. 96 alin. (1) CPC instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile.

Colegiul consideră că cerinţa recurentei Natalia Dubneac-Chioru cu privire la repararea prejudiciului moral este neîntemeiată, deoarece aceste prevederi nu se încadrează în temeiurile prevăzute de Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, în vigoare din 05 martie 2013. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că prima instanţă a aplicat eronat a normele de drept material, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere parţială a acţiunii.

În conformitate cu art.444, art.445 alin. (1) lit. b), şi alin.(3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie decide : Se admite recursul declarat de Natalia Dubneac-Chioru reprezentată de către Adrian Lebedinschi Se casează hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 04 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Dubneac-Chioru împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Casa Naţională de Asigurări Sociale cu privire la achitarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi încasarea prejudiciului moral şi se pronunţată o nouă hotărîre prin care: Se admite parţial acţiunea depusă de Natalia Dubneac-Chioru împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenient accesoriu Casa Naţională de Asigurări Sociale cu privire la achitarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi încasarea prejudiciului moral.

Se recunoaşte ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne nr. 15/4-D-255/12 din 27 iunie 2012 de a-i stabili, calcula, achita Nataliei Dubneac-Chioru indemnizaţia pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de trei ani de la locul de muncă.

Se obligă Ministerul Afacerilor Interne la plata în beneficiul Nataliei Dubneac- Chioru a diferenţei neplătite de CNAS din indemnizaţia pentru creşterea copilului Daniel-Sebastian Gorca, născut la 13 iunie 2009, lunar a cîte 25% reieşind din salariul mediu de 4716,25 lei, pentru perioada 13 iunie 2009 pînă la 31 decembrie 2009 şi cîte 6 30% din această sumă pentru perioada 01 ianuarie 2010 pînă la 20 septembrie 2010; a diferenţei neplătite de CNAS din indemnizaţia pentru creşterea copilului Alexei-Teodor Gorca, născut la 29 ianuarie 2011, lunar a cîte 30% din salariul mediu de 4716,25 lei, pentru perioada 29 ianuarie 2011 pînă la 28 ianuarie 2014. Se încasează din contul Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul Nataliei Dubneac-Chioru cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 3000 (trei mii)lei.

În rest, pretenţia Nataliei Dubneac-Chioru cu privire la repararea prejudiciului moral se respinge ca neîntemeiată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Iurie Bejenaru Galina Stratulat 7