3ra-653/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: V. Braşoveanu dosarul nr. 3ra-653/14 instanţa de apel: V. Pruteanu, Iu. Cimpoi, A. Minciuna ÎNCHEIERE 16 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Ghirila şi a Nataliei Ghirila împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale cu privire la contestarea actelor administrative şi obligarea achitării indemnizaţiei pentru concediul de maternitate, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru, municipiul Chişinău din 18 noiembrie 2013, c o n s t a t ă: La 27 mai 2013, Sergiu Ghirila şi Natalia Ghirila au depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale cu privire la contestarea actelor administrative şi obligarea achitării indemnizaţiei pentru concediul de maternitate.

În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că Sergiu Ghirila este angajat în funcţia de specialist principal al Centrului operativ de dispecerat republican, fiind colaborator al Ministerului Afacerilor Interne din 29 noiembrie 2010. La 09 mai 2003, Sergiu Ghirila a înregistrat căsătoria cu Natalia Borodachi (Ghirila). Din căsătorie, la 13 octombrie 2012, s-a născut copilul Daria Ghirila. Menţionează că în timpul sarcinii Natalia Ghirila nu a fost încadrată în câmpul muncii, precum şi la moment nu este încadrată în câmpul muncii, Sergiu Ghirila fiind unicul întreţinător.

Susţin că ei s-au adresat cu o cerere la locul de muncă al lui Sergiu Ghirila şi, anume, la Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, prin care au solicitat achitarea indemnizaţiei pentru concediul de maternitate prenatal şi postnatal la locul de muncă al lui Sergiu Ghirila, în mărimea stabilită de lege, însă prin răspunsul nr. 19/8-G26/13 din 09 aprilie 2013 Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a refuzat.

La 14 aprilie 2013, atât Ministerul Afacerilor Interne, cât şi Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale au recepţionat cererea lor prealabilă, prin care au solicitat recunoaşterea ilegalităţii răspunsului Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale nr. 19/8-G26/13 din 09 aprilie 2013 şi achitarea indemnizaţiei pentru concediul de maternitate prenatal şi postnatal la locul de muncă al lui Sergiu Ghirila, în mărimea stabilită de lege, însă prin răspunsul nr. 19/7-G32/13 din 07 mai 2013 Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a respins cererea.

Consideră răspunsurile Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale nr. 19/8-G26/13 din 09 aprilie 2013 şi nr. 19/7-G32/13 din 07 mai 2013 ca ilegale, deoarece prin prisma prevederilor art. 123 alin. (2) şi 124 alin. (1) din Codul muncii, ale art. 16 alin. (1) din Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, ale art. 34 din Legea cu privire la poliţie şi ale Legii nr. 87-XVI din 20 aprilie 2006 pentru ratificarea Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 183 privind revizuirea Convenţiei asupra protecţiei maternităţii din 1952, Natalia Ghirila beneficiază de indemnizaţie pentru concediul de maternitate prenatal şi postnatal.

De asemenea, consideră că prin acţiunile sale ilegale, pârâţii le-a încălcat dreptul stipulat în art. 47 alin. (1) din Constituţia RM. Prin urmare, solicită recunoaşterea ca fiind ilegale răspunsurile Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale nr. 19/8-G26/13 din 09 aprilie 2013 şi nr. 19/7-G32/13 din 07 mai 2013, obligarea pârâţilor de a calcula şi achita indemnizaţia pentru concediul de maternitate prenatal şi postnatal la locul de muncă al lui Sergiu Ghirila, în mărimea stabilită de lege şi încasarea în mod solidar de la pârâţi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 14 noiembrie 2013 acţiunea a fost admisă, au fost recunoscute ca fiind ilegale răspunsurile Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale nr. 19/8-G26/13 din 09 aprilie 2013 şi nr. 19/7-G32/13 din 07 mai 2013 privind stabilirea şi achitarea indemnizaţiei pentru concediul prenatal şi postnatal de la locul de muncă al lui Sergiu Ghirila, a fost obligat Ministerul Afacerilor Interne să calculeze şi să achite Nataliei Ghirila indemnizaţia pentru concediul medical prenatal şi postnatal de la locul de muncă al lui Sergiu Ghirila, în mărimea stabilită de lege şi au fost încasate de la Ministerul Afacerilor Interne în beneficiul lui Sergiu Ghirila şi a Nataliei Ghirila cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 1500 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2014 a fost respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 07 aprilie 2014, în termenul prevăzut de lege, Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe. Recurentul Ministerul Afacerilor Interne, în motivarea recursului, a indicat că atât decizia instanţei de apel cât şi hotărârea primei instanţe sunt ilegale, deoarece au fost încălcate normele de drept material şi procedural.

Menţionează că la emiterea hotărârilor judecătoreşti, instanţele judecătoreşti nu au ţinut cont de Hotărârea Guvernului RM nr. 1034 din 20 decembrie 2013 pentru aprobarea modificărilor şi completărilor, ce se operează în Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 108 din 03 februarie 2005, prin care a fost modificat pct. 6 din Regulament şi care prevede că stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiilor se efectuează de către entitatea în care îşi desfăşoară activitatea de bază angajatul prin contract individual de muncă cu excepţia indemnizaţiei de maternitate.

Indemnizaţia de maternitate, femeilor asigurate, soţiilor aflate la întreţinerea soţilor se stabileşte de către structurile teritoriale de asigurări sociale. Susţine că conform contractului individual de muncă nr. 1801 din 29 noiembrie 2010, şeful Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale l-a angajat pe Sergiu Ghirila în baza legislaţiei de domeniu. Astfel, asupra acestuia se răsfrânge Legea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi nicidecum nu cade sub incidenţa Legii cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului, aceasta având efecte juridice numai asupra colaboratorii poliţiei. Afirmă că conform art. 30 din Legea Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale, colaboratorii Serviciului sunt supuşi asigurării obligatorii de stat, dar nu şi asigurării sociale de stat.

Prin urmare, din salariile colaboratorilor Serviciului nu se reţin plăţile în bugetul asigurărilor sociale, respectiv, ei nu cad sub incidenţa Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale. Invocă că de indemnizaţia pentru concediul de maternitate pot beneficia angajatele sau soţii acestora în cazul în care au contribuit la fondul naţional de asigurări sociale. Totodată, indemnizaţia menţionată se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Mai invocă că conform pct. 21 din Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 108 din 03 februarie 2005, soţia se considerată aflată la întreţinerea soţului asigurat dacă, la apariţia dreptului la indemnizaţia de maternitate, nu este angajată în muncă şi nu are venit asigurat, fapt ce se confirmă prin carnetul de muncă sau prin declaraţia prezentată pe propria răspundere că nu este persoană asigurată. Consideră că instanţele judecătoreşti nu au constatat toate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, iar concluziile, expuse în hotărâri, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii.

Prin referinţa depusă la 05 mai 2014 Sergiu Ghirila şi Natalia Ghirila reprezentaţi de către avocatul Alexandru Savva au solicitat declararea recursului ca inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Ministerul Afacerilor Internenu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul Ministerului Afacerilor Interne ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi