Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Casat
Dosarul nr.
2ra-1889/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
31 iulie 2013
Părțile
Chiţanu Mihail vs Ministerul Finanţelor
Pe scurt
Reparaţia echitabilă

2ra-1889/13 — Repararea prejudiciului cauzat

Prima instanţă: I. Potînga dosar nr.2ra-1889/2013 Instanţa de apel : N. Vascan, E. Clim, I. Cotruţă DECIZIE 31 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil,comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă : Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor şi Mihail Chiţanu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Chiţanu împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Ministerul Finanţelor, admis apelul declarat de către Mihail Chiţanu, casată parţial hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.Chişinău din 11 iulie 2012 şi pronunţată în parte o nouă hotărîre c o n s t a t ă La 23 septembrie 2011 Mihail Chiţanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii a indicat că, la 16 iunie 1998 a fost angajat în calitate de jurist la SA „Apă-Canal Chişinău”. Pe parcurs a fost avansat şi numit în funcţia de şef al serviciului juridic al SA „Apă-Canal Chişinău”. La 12 martie 2004, pe semnele infracţiunii prevăzute de art.327 alin.(2) CP, a fost intentată o cauză penală legată de încheierea contractului de asistenţă juridică cu Biroul Asociat de Avocaţi „Tuhari şi Pavalachi”. Ulterior, în cadrul efectuării urmăririi penale, la 12 mai 2004 a fost pornită o altă cauză penală în baza art.1231 CP şi art.189 alin.(2) CP. Menţionează reclamantul ca pe parcursul urmării penale a fost ilegal învinuit în comiterea acestor infracţiuni. Prin sentinţa instanţei de fond din 29 noiembrie 2010, după 6 ani şi 3 luni, a fost achitat pe motive că faptele sale nu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor incriminate.

Consideră că, organul de urmărire penală sub conducerea grupului de procurori i- au încălcat drepturile constituţionale prin intentarea ilegală a două dosare penale şi lipsa probelor şi a temeiurilor nefondate, invocate de procurori la aplicarea interdicţiilor de părăsire a localităţii şi a ţării, cît şi a deciziilor de respingere a demersurilor la aceste acţiuni, tergiversarea examinării cauzelor în termeni rezonabili din vina procurorilor care nejustificat nu se prezentau la proces, nu prezentau la timp probele acuzării, martorii acuzării, schimbul interminabil al acuzatorilor de stat în şedinţele de judecată. Solicită reclamantul încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor a prejudiciului moral în sumă de 900 000 lei şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 182 600 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Riscani mun.Chisinau din 11 iulie 2012 acţiunea a fost parţial admisa, fiind dispusă încasarea din bugetul de stat în beneficiul lui Mihail Chiţanu a prejudiciului moral în sumă de 30 000 lei şi a prejudiciului material exprimat prin suportarea cheltuielilor pentru asistenţa juridică acordată în sumă de 18 260 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 martie 2013 a fost respinsă cererea de apel declarată de Ministerul Finanţelor.

Admis apelul declarat de către Mihail Chiţanu, casată parţial hotarîrea Judecătoriei Rîscani mun.Chisinau din 11 iulie 2012, în partea încasării prejudiciului material exprimat prin suportarea cheltuielilor pentru asistenta juridica fiind emisă în aceasta parte o noua hotarîre prin care s-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Mihail Chiţanu prejudiciul material exprimat prin suportarea cheltuielilor pentru asistenta juridica acordata în mărime de 182 600 lei. S-a încasat cu titlu de cheltuieli de asistenta juridica din contul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Mihail Chiţanu suma de 3 000,00 lei. În rest fiind menţinută hotarîrea primei instanţe se menţine.

La 04 aprilie 2013 Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea acesteia cu emiterea unei hotărîri noi în vederea diminuării sumei despăgubirii băneşti pentru prejudiciul moral şi material în limite rezonabile. În motivarea recursului a indicat că consideră incorect şi nefondat faptul punerii în sarcina bugetului de stat a obligaţiei de a compensa intimatului prejudiciul material rezultat din achitarea unor sume exagerate avocatului. Simplul fapt al achitării de către intimat a unor sume cu titlu de remunerare în beneficiul apărătorului său, nu putea servi drept temei pentru instanţa de judecată la stabilirea recuperării acestei sume în mod integral din contul bugetului de stat.

Costurile şi cheltuielile de asistenţă juridică ca să fie rambursate, ele trebuie să fie necesare, real suportate şi rezonabile ca cuantum. La 16 mai 2013 Mihail Chiţanu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea acesteia în parte, cu emiterea unei hotărîri noi în partea ce ţine de încasarea prejudiciului moral, considerînd raţională încasarea sumei de 900 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În motivarea recursului a indicat că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească de fond şi de apel a fost arbitrară şi erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale sale, ocrotite de Constituţia Republicii Moldova şi art. 6 CEDO, la care RM a aderat.

Necătînd la faptul că, în cererea de apel au fost invonvocate motivele prin care, concluzia instanţei de fond pe capătul acţiunii vizînd încasarea prejudiciului moral o consideră neîntemeiată, diminuarea cuantumului nu corespunde materialelor prezentate instanţei de judecată, probelor administrate în dosar, caracterului suferinţelor sufleteşti provocate şi cheltuielilor reale suportate, din care motiv necesită a fi casată, fiind acceptată suma indicată în cererea de chemare în judecată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră întemeiat recursul declarat de către Ministerul Finanţelor şi care urmează a fi admis, cu casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi pronunţarea unei noi hotărîri în parte, în ceea ce priveşte recursul declarat de către Mihail Chiţanu Colegiul îl consideră neîntemeiat şi care urmează a fi respins, cu menţinerea deciziei instanţei de apel în partea ce ţine de încasarea prejudiciului moral, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Materialele cauzei denotă că la 16 iunie 1998, Mihail Chiţanu a fost angajat în calitate de jurist la SA “Apă-Canal Chişinău”, fiind ulterior avansat şi numit în funcţia de şef al serviciului juridic a SA “Apă-Canal Chişinău”. La 12 martie 2004, în privinţa lui Mihail Chiţanu a fost intentată o cauză penală legată de încheierea contractului de asistenţă juridică cu Biroul Asociat de Avocaţi “Tuhari şi Pavalachi”, iar ulterior în cadrul efectuării urmăririi penale la 12 mai 2004 a fost pornită o altă cauză penală în baza art.123/1 CP şi art.189 alin.(2) CP (în redacţia anului 1961). Prin sentinţa judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 29 noiembrie 2010, Mihail Chiţanu a fost achitat din motivul că fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii.

Prin urmare se constată cu certitudine că în privinţa lui Mihail Chiţanu au fost pornite ilegal două cauze penale, fiind aplicată măsură de reprimare cu obligaţiunea de a nu părăsi ţara, ulterior fiind achitat pe motivul că fapta nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii. Referitor la recursul declarat de către Ministerul Finanţelor, Colegiul reţine că prin prisma art. 41 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, pentru ca cheltuielile de asistenţă juridică să fie incluse în suma acordată trebuie să fie reale şi necesare şi să aibă un cuantum rezonabil, cu anexarea orelor lucrătoare de reprezentant conform contractului încheiat.

Pornind de la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru ca costurile şi cheltuielile să fie incluse în suma acordată, urmează să se stabilească dacă costurile şi cheltuielile au fost necesare, realmente angajate şi rezonabile ca mărime (Nilsen and Johnsen contra Norvegiei). În această privinţă Curtea se bazează pe elemente precum numărul de ore lucrate de avocat şi tariful perceput de acesta pentru o oră de lucru (Amihalachioaie contra Moldovei). Astfel, Colegiul consideră că suma de 182 600 lei încasată de către instanţa de apel cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică este una neîntemeiată şi exagerată în coraport cu lucru efectuat de avocat pe această cauză. Prin urmare, instanţa de recurs consideră rezonabilă încasarea sumei de 16 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţa juridică.

În ceea ce priveşte recursul declarat de către Mihail Chiţanu, Colegiul reţine că, conform art.art.1405, 1422, 1423 Cod Civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice în urma reţinerii egale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală se repară de către stat integral, iar în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.

Mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. După cum s-a menţionat şi mai sus, Mihail Chiţanu a fost atras ilegal la răspundere penală, fapte confirmate prin hotărîrile judecătoreşti devenite irevocabile, avînd puterea unui lucru judecat. Colegiul menţionează că pe parcursul petrecerii urmării şi a cercetării judecătoreşti recurentul a suportat evident stări de stres şi frustrări, circumstanţe ce se califică ca suferinţe morale, atît psihice cît şi fizice.

Instanţa de recurs constată că recurentului într-adevăr i-a fost cauzat prejudiciu moral, însă suma solicitată de către acesta este una exagerată, instanţele inferioare dispunînd încasarea sumei de 30 000 lei, Colegiul consideră această sumă ca fiind una rezonabilă, fiind proporţională prejudiciului cauzat.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost stabilite, însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Ministerul Finanţelor, de a casa decizia instanţei de apel în această parte, şi de a emite o nouă hotărîre în partea ce ţine de încasarea prejudiciului material exprimat prin suportarea cheltuielilor pentru asistenţa juridică, prin încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor a sumei de 16 000 lei.

Avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel în partea ce ţine de încasarea prejudiciului moral, este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de către recurentul Mihail Chiţanu sînt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel în această parte. În conformitate cu art. 444, art. 445 alin.(1) lit. b) CPC, art.445 alin.(3), Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.

Se casează în parte decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 martie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Chiţanu împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi se emite o nouă hotărîre prin care : Se încasează din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Mihail Chiţanu, prejudiciul material exprimat prin suportarea cheltuielilor pentru asistenţa juridică în sumă de 16 000 (şaisprezece mii) lei. Se respinge recursul declarat de către Mihail Chiţanu. În rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 martie 2013 se menţine. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Iurie Bejenaru Galina Stratulat

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.