2r-575/12 — Incasarea remuneraţii de autor

prima instanţă: V. Pruteanu dosarul nr. 2r-575/12 DECIZIE 26 septembrie 2012 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Eugenia Fistican Tamara Chişca-Doneva examinând în şedinţă publică recursurile declarate de către Societatea cu Răspunderea Limitată „Valigon-Impex”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei „Drepturi de Autor şi Conexe” din Republica Moldova împotriva Societăţii cu Răspunderea Limitată „Valigon-Impex” cu privire la încasarea remuneraţiei de autor, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 30 iulie 2009, Asociaţia „Drepturi de Autor şi Conexe” din Republica Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Valigon-Impex” cu privire la încasarea remuneraţiei de autor.

În motivarea acţiunii a indicat că SRL „Valigon-Impex”, în calitate de utilizator de creaţii protejabile prin retransmisie prin cablu, a obţinut licenţa neexclusivă de tip RTV nr. 100-Re din 28 iulie 2005. Susţine că pîrîtul s-a obligat, o dată în trimestru, până la data de 15 a lunii care urmează după trimestrul raportat, să achite remuneraţia de autor în cuantum de 1 200 lei şi să prezinte darea de seamă privind creaţiile valorificate.

Insă, nu şi- a executat obligaţiile începând cu trimestrul I anul 2007, a refuzat să achite benevol dreptul de autor la propunerea prin pretenţia nr.1-07/0043 din 18 mai 2010, iar în temeiul acestui fapt pîrîtul, datorează 12 000 lei, remuneraţia de autor; 2 424 lei penalitatea de întârziere de 2% din suma datorată pentru fiecare zi de întîrziere cu plată şi 1818 lei, penalitatea contractuală în mărime de un salariu minim pentru fiecare zi de întîrziere a prezentării dării de seamă privind creaţiile valorificate, iar în total suma de 16242 lei. Menţionează că pîrîtul a valorificat prin retransmisie opere din repertoriul asociaţiei, iar ca urmare întemeiat s-a refuzat beneficiarului rezilierea Licenţei în cazul continuării retransmisiei creaţiilor din repertoriul Asociaţiei „Drepturi de Autor şi Conexe”.

Solicită, încasarea din contul SRL „Valigon-Impex” a remuneraţiei de autor în sumă de 12 000 lei, penalităţii de întârziere în sumă de 2 424 lei şi penalităţii contractuale în sumă de 1818 lei şi obligarea prezentării dărilor de seamă privind creaţiile valorificate în perioada trimestrul I anul 2007 - trimestrul II anul 2009. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2010 acţiunea a fost admisă şi încasat din contul SRL „Valigon-Impex” în beneficiulAsociaţiei „Drepturi de Autor şi Conexe” datoria în sumă de 16242 lei şi obligată SRL „Valigon-Impex” să prezinte Asociaţiei „Drepturi de Autor şi Conexe”, în temeiul art. 36 alin.(2) din Legea nr. 293/1994 şi conform Licenţei, dări de seamă corespunzătoare privind creaţiile valorificate pentru perioada trimestru I-IV anul 2007; trimestru I-IV anul 2008; trimestru I-II anul 2009. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 decembrie 2010 a fost admis recursul declarat de SRL „Valigon-Impex”, casată hotărîrea primei instanţe şi restituită pricina spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2012 acţiunea a fost admisă şi încasat de la SRL „Valigon-Impex” în beneficiul Asociaţiei „Drepturi de Autor şi Conexe” din Republica Moldova 12 000 lei remuneraţia de autor pentru trimestrul I anul 2007-trimestrul II anul 2009, 2424 lei penalitatea de întîrziere de 2% din suma datorată pentru fiecare zi de întîrziere cu plata şi 1818 lei penalitatea contractuală de un salariu minim pentru fiecare zi de întîrziere a prezentării dării de seamă privind creaţiile valorificate, iar în total suma de 16242 lei. Totodată, s-a obligat SRL „Valigon-Impex” să prezinte dările de seamă pentru perioada trimestrul I anul 2007 – trimestrul II anul 2009. La 11 iunie 2012 SRL „Valigon-Impex” a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea primei instanţe, susţinând că instanţa a examinat cauza în lipsa recurentului, încălcînd astfel prevederile art. 100-105 CPC. Mai mult, susţine că prima instanţă şi-a întemeiat hotărîrea doar pe probele expuse de către intimat în cererea de chemare în judecată, iar examinarea cauzei în lipsa părţii reclamate, care nu a fost citată în mod legal, a avut drept consecinţă adoptarea unei hotărîri bazate numai pe probele prezentate de partea intimată, or instanţa nu a respectat modul de citare şi de asigurare a prezenţei în şedinţa judiciară a reprezentantului părţii reclamate.

Totodată, invocă că instanţa a ecxaminat pricina superficial, fără a da o apreciere cuvenită cazului, deoarece instanţei au fost prezentate contractele, încheiate cu posturile de televiziune - difuzorii în perioada de refer: SRL „Euro- TV Chişinău” contract f/n din 04 octombrie 2007 - postul de televiziune „Euro-TV Chişinău”, SRL „Naţional Media” contract nr. 85 din 10 februarie 2005 - postul de televiziune „Naţional TV”, SRL „Naţional Media” contract nr. 86 din 10 februarie 2005 - postul de televiziune „Favorit TV”, SRL „Naţional Media” contract nr. 87 din 10 februarie 2005 - postul de televiziune „N 24”, SRL „Minimax România” contract f/n din 03 mai 2004 - postul de televiziune „Minimax”, „Discovery Communication Europe” contract f/n din 01 ianuarie 2005 - postul de televiziune „Discovery Channel”, SAS „Socemie” contract f/n din 01 august 2004 - postul de televiziune „Euronews”, SA „Eurosport” contract nr. RV270 din 01 august 2004 - postul de televiziune „Eurosportnews”, reţinînd în acest sens, că recurentul a încheiat direct contracte cu posturile de televiziune pe toată perioada şi a achitat regulat plăţile pentru difuzarea acestora, iar captând şi distribuind acest serviciu de programe recurentul valorifică drepturile exclusive conexe ale radiodifuzorului în ceea ce priveşte retransmisia programelor sale.

Menţionează că, retransmisia reprezintă un drept conex al organizaţiei de radiodifuziune, care acordă în sarcina radiodifuzorului o serie de drepturi conexe, printre care şi dreptul exclusiv de retransmisie a emisiunilor sale. In acest sens invocă, că organizaţiei de difuziune pe cale radioelectronică sau distribuţie prin cablu îi aparţine dreptul exclusiv de a-şi valorifica emisiunile sub orice formă, translarea simultană sau prin cablu a emisiunii sale. In felul acesta, anume dreptul de retransmisie al serviciilor de programe posturilor de televiziune indicate este valorificat de către recurent şi nu careva alte drepturi de autor sau conexe, la care pretinde intimatul.

Concomitent menţionează, că recurentul a obţinut prin contractele cu radiodifuzorii permisiunea de a distribui emisiunile acestora prin cablu fără schimbări şi modificări în conformitate cu difuzare grila, fără dreptul de a întrerupe difuzarea de programe pentru a face înlocuirea lor parţială sau totală. Astfel recurentul doar a retransmis simultan, integral şi nemodificat serviciile de programe difuzate iniţial de către radiodifuzorii.

Consideră argumentele intimatului precum că, recurentul a valorificat careva drepturi de autor sunt neîntemeiate, deoarece, prin valorificarea drepturilor de autor asupra operelor, ar fi relevantă situaţia de copiere a notelor muzicale, de adaptare a acestora sau de publicare a compoziţiilor, care reprezintă o serie de note muzicale aranjate după voinţa şi creativitatea autorului, fără consimţământul autorului, pe când obiectul de activitate al recurentului reprezintă recepţionarea şi distribuirea simultană, integrala şi nemodificată a serviciilor de programe ale unor radiodifuzori.

Mai indică că la 16 martie 2007 recurentul a depus în adresa intimatului o cerere, prin care a solicitat rezilierea acordului începând cu data de 16 aprilie 2007. De asemenea, menţionînd şi menţionat faptul că în continuare î-şi va desfăşura activitatea conform schimbărilor în Hotărârea Guvernului publicată în Monitorul Oficial nr. nr. 51-54 din 31 martie 2006 numai în baza contractelor directe cu radiodifuzorii, ce dau dreptul de retransmitere a programelor prin cablu. Insistă că în felul acesta, licenţa în cauză este considerată reziliată începând cu 16 aprilie 2007 şi părţile în asemenea circumstanţe sunt eliberate de obligaţiunile contractuale.

Suplimentar a invocat şi faptul că prin ordinul de plată nr. 2 din 13 aprilie 2007 recurentul a achitat remuneraţia conform licenţei pentru perioada 01 ianuarie 2007 – 15 aprilie 2007, şi anume pentru perioada până la rezilierea licenţei, pe cînd prima nstanţă prin hotărârea contestată a dispus încasarea pentru perioada deja achitată. În conformitate cu art. 402 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 20 zile de la data comunicării hotărîrii motivate. Iar, reieşind din prevederile art. 30 al. (1) al Legii contenciosului administrative, recursul se declară în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de la data comunicării hotărîrii integrale, în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii, dacă legea nu dispune altfel.

Din înscrisurile cauzei rezultă că cu hotărîrea motivată a primei instanţe din 05 martie 2012, reprezentantul recurentului SRL „Valigon-Impex” a făcut cunoştinţă la data de 07 iunie 2012, fapt confirmat prin semnătura ultimului (f.d. 224 verso), din care considerente, instanţa de recurs reţine, că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul se consideră depus în termen. Reprezentantul recurentului SRL „Valigon-Impex” – Airapetean Artur, în şedinţa instanţei de recurs, a susţinut recursul, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii. Reprezentantul recurentului Asociaţia „Drepturi de Autor şi Conexe” din RM – Andrei Mămăligă, în şedinţa instanţei de recurs, a solicitat respingerea recursului cu menţinerea hotărîrii primei instanţe pe care o consideră legală şi întemeiată.

Audiind reprezentanţii părţile, studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiate şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 417 alin. (1) lit. (d) CPC, instanţa de recurs după ce judecă recursul, este în drept, să admită recursul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei instanţe, restituind pricina spre rejudecare în primă instanţă în cazul în care eroarea judiciară a primei instanţe nu poate fi corectată de instanţa de recurs. În conformitate cu art. 240 alin. (3) CPC, instanţa judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant.

Instanţa de recurs reţine că Asociaţia „Drepturi de Autor şi Conexe” din RM înaintând acţiunea în judecată împotriva SRL „Valigon-Impex” a solicitatîncasarea din contul SRL „Valigon-Impex” a remuneraţiei de autor în sumă de 12 000 lei, penalităţii de întârziere în sumă de 2 424 lei şi penalităţii contractuale în sumă de 1818 lei şi obligarea prezentării dărilor de seamă privind creaţiile valorificate în perioada trimestrul I anul 2007 - trimestrul II anul 2009. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii şi admiterii acesteia, dispunînd încasarea de la SRL „Valigon-Impex” în beneficiul Asociaţiei „Drepturi de Autor şi Conexe” din Republica Moldova 12 000 lei remuneraţia de autor pentru trimestrul I anul 2007- trimestrul II anul 2009, 2424 lei penalitatea de întîrziere de 2% din suma datorată pentru fiecare zi de întîrziere cu plata şi 1818 lei penalitatea contractuală de un salariu minim pentru fiecare zi de întîrziere a prezentării dării de seamă privind creaţiile valorificate, iar în total suma de 16242 lei, cu obligarea SRL „Valigon- Impex” să prezinte dările de seamă pentru perioada trimestrul I anul 2007 – trimestrul II anul 2009 Este de menţionat că după cum rezultă din procesul-verbal al şedinţei de judecată a primei instanţe din 08 decembrie 2011,

după verificarea probelor din dosar şi celor prezentate suplimentar, instanţa a dispus amînarea examinării cauzei pentru 01 martie 2012 orele 11.00 cu acordarea părţilor termenului pentru pregătirea susţinerilor verbale în forma scrisă. Iar la data de 01 martie 2012, după verificarea prezenţei, a fost pusă în discuţie posibilitatea finisării anchetei judecătoreşti, reprezentantul reclamantului a considerat posibilă finisarea anchetei judecătoreşti, de asemenea solicitînd şi anexarea la materialele cauzei a unor înscrisuri (f.d. 217). În conformitate cu art. 235 al. (1) CPC, participanţii la susţinerile orale nu au dreptul să apeleze în luările lor de cuvînt la circumstanţe neexaminate de instanţă şi nici la probe neelucidate în şedinţă de judecată dacă nu s-au referit la astfel de circumstanţe şi probe în declaraţiile lor de pînă la finalizarea examinării pricinii în fond.

Instanţa de recurs reţine că odată cu primirea propunerii de recuzare, prima instanţă, în sensul art. 235 alin. (2) CPC, care reglementează reluarea examinării pricinii în fond, după primirea a unor înscrisuri noi, urma să reia examinarea pricinii în fond şi să judece cauza în fond, conform regulilor generale. În reiterare se vor remarca şi prevederile art. 138 alin.(6) CPC, care stipulează că copiile de pe documentele prezentate în judecată de către participantul la proces, precum şi de pe cele reclamate din oficiu de instanţă, se înmînează participanţilor la proces care nu dispun de ele. În speţă, însă, se constată că prima instanţă a primit înscrisuri noi de la reclamant, însă care nu au fost înmînate reprezentantului pîrîtului din motivul neprezentării acestuia în şedinţă de judecată, după care, fără a relua examinarea cauzei în fond, a declarat finalizarea examinării cauzei în fond, fapt ce contravine normelor de drept procedural.

Prin urmare, la acest capitol este re reţinut şi faptul că cauza a fost judecată în lipsa reprezentantului SRL „Valigon-Impex”, care avea calitate de pîrît în proces, fapt oglindit în procesul-verbal al şedinţei de judecată (f. d. 217) din 05 martie 2012. În conformitate cu art. 102 alin. (3) şi (4) CPC, comunicarea citaţiei se realizează prin înmânarea ei participanţilor la proces, martorilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor astfel încât aceştia să se poată pregăti de proces şi să se prezinte la timp în faţa instanţei. Citaţia se înmânează părţii cu cel puţin 3 zile înainte de data judecării. Iar, în conformitate cu art. 105 alin. (1) CPC, citaţia şi înştiinţarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată.

Data înmânării citaţiei sau înştiinţării se înscrie pe citaţie sau înştiinţare în partea care se înmânează destinatarului, precum şi pe cotor, care se restituie instanţei. Or, după cum denotă actele cauzei, la materialele dosarului este anexată copia înştiinţării reprezentantului reclamantului SRL „Valigon-Impex” despre examinarea pricinii pentru 01 martie 2012 (f. d. 202), pe cînd careva date, referitor la înmânarea înştiinţării despre şedinţa de judecată pentru 05 martie 2012 lipsesc, fapt ce contravine prevederilor enunţate.

Aici este de remarcat şi faptul, că deşi din procesul-verbal al şedinţei de judecată din 01 martie 2012 rezultă că, reprezentantul pîrîtului, fiind citat legal în şedinţa de judecată nu s-a prezentat, totodată deliberarea şi pronunţarea hotărîrii a fost amînată pentru data de 05 martie 2012 ora 12.00, însă nici SRL „Valigon- Impex” şi nici reprezentantul acesteia nu au fost citaţi în mod legal despre locul, data şi ora şedinţei instanţei de judecată, or, astfel de date la materialele cauzei lipsesc. În conformitate cu art. 205 alin. (2) CPC, în cazul neprezentării în şedinţă de judecată a unui participant la proces despre a cărui citare legală nu există date, procesul se amână. Contrar dispoziţiei citate, prima instanţă, fără a soluţiona posibilitatea finalizării examinării pricinii în lipsa reprezentantului pîrîtului a examinat pricina în lipsa ultimului precum.

Astfel, reieşind din prevederile art. 27 alin. (1) din CPC, prima instanţă nu a asigurat disponibilitatea în drepturi a participantului la proces, ce se afirmă prin posibilitatea, în primul rând a părţilor, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii, precum şi de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare, ce direct indică că instanţa a admis încălcarea normelor de drept procedural ce impun casarea hotărârii primei instanţe. Prin urmare, în circumstanţele sus-vizate, recurentul a fost privat de dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 al. (1) al Convenţiei Europene pentru Protecţia Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi de a restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă. În conformitate cu art. 417 alin. (1) lit. d), art. 419 CPC, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursurile declarate de către Societatea cu Răspunderea Limitată „Valigon-Impex”, Se casează integral hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Asociaţiei „Drepturi de Autor şi Conexe” din Republica Moldova împotriva Societăţii cu Răspunderea Limitată „Valigon-Impex” cu privire la încasarea remuneraţiei de autor, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecătă.

Decizia nu este supusă nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Eugenia Fistican Tamara Chişca-Doneva