2ra-2285/13 — Anularea contractelor de vînzare-cumpărare

Instanţa de fond: Judecătoria Rîscani, or. Rîşcani Dosar nr. 2ra-2285/13 Judecător: I. Rabei Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi Judecători: V. Harmaniuc, N. Chircu, G. Scutelnic

Î NC HEIERE

17 iulie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Ion Vîlcov şi Vera Macinskaia examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mogîlda Anatol, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Moara Balatina” în proces de lichidare împotriva lui Mogîlda Anatol cu privire la anularea contractelor de vânzare-cumpărare, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 28 martie 2013 prin care a fost respins apelul declarat de Mogîlda Anatol şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 18 septembrie 2012 constată La 21 ianuarie 2008 SRL „Moara Balatina” în proces de lichidare în persoana lichidatorului Văleanu Alexandru, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mogîlda Anatol cu privire la anularea contractelor de vânzare-cumpărare.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 05 martie 2001 prin hotărârea Camerei Înregistrării de Stat, SRL „Moara Balatina” a fost lichidată şi radiată din Registrul de Stat al Întreprinderilor, fapt despre care pârâtul cunoştea. Afirmă reclamantul că, anunţul de încetare a activităţii întreprinderii a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 147-148 din 23 noiembrie 2000. Necătând la acest fapt, la 03 mai 2001, între SRL „Moara Balatina” în calitate de vânzător, în persoana reprezentantului în baza procurii Certan Aftenie şi Mogîlda Anatol în calitate de cumpărător, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare a construcţiilor comerciale şi a terenului aferent al SRL „Moara Balatina”.

1 Consideră reclamantul că, la momentul încheierii contractului de vânzare- cumpărare, una dintre părţi nu exista, iar procura eliberată pe numele lui Certan Aftenie este nevalabilă din momentul radierii SRL „Moara Balatina”. La 20 mai 2010 SRL „Moara Balatina” în proces de lichidare în persoana lichidatorului Văleanu Alexandru a depus cerere de chemare în judecată suplimentară în care indică, că deşi exista sechestru asupra bunurilor SRL „Moara Balatina”, la data de 11 februarie 2008, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare nr. 1594, Mogîlda Anatol a înstrăinat bunurile imobile ale SRL „Moara Balatina” lui Derevenscaia Olga, care ulterior a fost atrasă în proces ca copârâtă. Consideră reclamantul că, tranzacţiile sunt ilegale şi solicită să fie anulate, deoarece primul contract este încheiat cu o persoană inexistentă, iar al doilea s-a încheiat pe când erau puse grevări şi interdicţii de către instanţele judecătoreşti.

Dosarul respectiv a fost examinat de mai multe ori în instanţele judecătoreşti naţionale, inclusiv a fost trimis la rejudecare în primă instanţă. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 18 septembrie 2012 acţiunea înaintată de către reclamant a fost admisă integral. A fost anulat contractul de vânzare-cumpărare nr. 701 din 03 mai 2001, încheiat între SRL „Moara Balatina” şi Mogîlda Anatol. De asemenea a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare nr. 1594 din 11 februarie 2008, încheiat între Mogîlda Anatol şi Derevenscaia Olga. Prin dispoziţia instanţei s-a dispus revenirea părţilor în poziţia iniţilă şi introducerea informaţiei respective în registrul bunurilor imobile după rămânerea hotărârii irevocabile.

S-a dispus încasarea din contul lui Mogîlda Anatol în beneficiul statului a sumei de 100 lei cu titlu de taxă de stat. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 28 martie 2013 apelul declarat de către Mogîlda Anatol a fost respins. S-a menţinut fără modificări hotărârea primei instanţe. Invocând ilegalitatea acestei decizii, la 29 aprilie 2013 Mogîlda Anatol a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată depusă de lichidatorul Văleanu Alexandru. În motivarea recursului, recurentul Mogîlda Anatol susţine că instanţa nu a dat apreciere faptului că el deţine 90% din acţiunile SRL „Moara Balatina”.

De asemenea consideră recurentul că, contractul de vânzare-cumpărare a SRL „Moara Balatina” este unul legal deoarece a fost autentificat notarial. Afirmă recurentul că, instanţele judecătoreşti au dat o apreciere eronată a normelor de drept material şi procedural. Din materialele cauzei rezultă că, copia motivată a deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 11 aprilie 2013. Totodată din avizele de recepţie anexate la dosar, este evident că copia deciziei a fost recepţionată de către recurent la 16 aprilie 2013. Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul a fost depus în termen. 2 În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Conform art. 432 CPC (temeiurile declarării recursului): (1) Părţile şi alţi participanţi la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Mogîlda Anatol nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

3 La studierea materialelor cauzei s-a constatat cu certitudine că SRL „Moara Balatina” prin hotărârea Camerei Înregistrării de Stat a fost lichidată şi radiată din Registrul de Stat al Întreprinderilor şi Organizaţiilor la 05 martie 2001. Totodată la 03 mai 2011 a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare din numele SRL „Moara Balatina” cu Mogîlda Anatol. Instanţa de recurs consideră că instanţele judecătoreşti în mod justificat au declarat nulă această tranzacţie.

În susţinerea acestor afirmaţii, instanţa de recurs reiterează prevederile art. 23 al Codului Civil în redacţia an.1964, care era în vigoare la încheierea contractului de vânzare-cumpărare respectiv - sânt recunoscute ca persoane juridice organizaţiile, care dispun de un patrimoniu distinct, pot dobândi în numele propriu drepturi patrimoniale şi drepturi personale nepatrimoniale şi pot să-şi asume obligaţii, să figureze ca reclamanţi şi pârâţi în instanţă judecătorească competentă şi în faţa arbitrilor aleşi. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, instanţa de fond corect a anulat şi contractul de vânzare-cumpărare din 11 februarie 2008 al aceloraşi bunuri, deoarece la momentul tranzacţiei asupra bunurilor SRL „Moara Balatina” erau puse interdicţii şi grevări.

Or, conform art. 50 al Codului Civil din 1964, convenţia care nu corespunde prevederilor legii este nulă. Reieşind din circumstanţele elucidate, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ ajunge la concluzia că instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Mogîlda Anatol, în esenţa lor, sânt similare argumentelor invocate atât în prima instanţă cât şi în instanţa de apel, cărora instanţele judecătoreşti le-au dat o apreciere corectă, având la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC RM. În acelaşi timp, completul relevă că, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, Colegiul civil, 4 comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Mogîlda Anatol ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin.1 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de către Mogîlda Anatol se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii IonVîlcov Vera Macinskaia 5