3rh-112/13 — Contestarea actului administrativ şi achitarea îndemnizaţiei pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani

dosarul nr. 3rh-112/13 prima instanţă: E. Clim instanţa de recurs: S. Filincova, Iu. Bejenaru, Iu. Diaconu, S. Novac , T. Vieru. ÎNCHEIERE 17 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Svetlana Novac , Tatiana Vieru examinând cererea de revizuire depusă de către Ministerul Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Carolina Laşcu împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ şi achitarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29 mai 2013, prin care a fost admis recursul declarat de către Carolina Laşcu, cu casarea hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012, c o n s t a t ă: La 18 iulie 2012, Carolina Laşcu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ şi achitarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani.

În motivarea acţiunii, Carolina Laşcu a indicat că la 10 octombrie 2010 a încheiat căsătoria cu Ion Laşcu, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie, numărul CS-IV 0064741, eliberat de Primăria comunei Mălăieşti. Din căsătorie, la 28 ianuarie 2012, s-a născut fiica, Mădălina Laşcu, fapt confirmat prin certificatul de naştere seria şi numărul NA-VI 0859705. Totodată, reclamanta a menţionat că nu este şi nici nu a fost angajată în câmpul muncii, aflându-se la întreţinerea soţului. 1 Reclamanta a mai invocat că soţul său, Ion Laşcu, activează în cadrul organelor afacerilor interne din 2005. Susţine, Carolina Laşcu, că la 03 iulie 2012 a depus cerere prealabilă în adresa Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat să-i fie calculată şi achitată îndemnizaţia pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani.

Prin răspunsul nr. 15/4-L-278/12 din 10 iulie 2012, Ministerul Afacerilor Interne a comunicat că problema abordată nu ţine de competenţa acestuia, precum şi faptul că asemenea cereri se depun la Casa Teritorială de Asigurări Sociale de către unul dintre părinţi.

Astfel, reclamanta a indicat că conform prevederilor art. 124 alin. (1) Codul Muncii, femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice şi concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii – 70 de zile calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizaţii în modul prevăzut la art.123 alin.(2). Astfel, conform alin.(2) al aceluiaşi articol, în baza unei cereri scrise, persoanelor indicate la alin.(1), după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani.

Consideră, Carolina Laşcu, ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne de a-i achita îndemnizaţia pentru creşterea copilului până la vîrsta de 3 ani, deoarece acesta vine în contradicţie cu prevederile legislaţiei în vigoare. Cere reclamanta, Carolina Laşcu, a obliga Ministerul Afacerilor Interne la plata în folosul ei a îndemnizaţiei pentru creşterea copilului până la vîrsta de 3 ani. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012 acţiunea depusă de Carolina Laşcu a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 29 mai 2013, a fost admis recursul declarat de către Carolina Laşcu, fiind casată hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012, emiţîndu-se o nouă hotărîre prin care acţiunea depusă de Carolina Laşcu împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ şi achitarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani, a fost admisă.

La 17 iunie 2013, Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, cerând admiterea cererii de revizuire şi casarea deciziei instanţei de recurs. Revizuentul, Ministerul Afacerilor Interne, în motivarea cererii de revizuire, a indicat prevederile art. 449 lit. b) CPC, menţionînd că Ion Laşcu, soţul Carolinei Laşcu, prin ordinul nr. 173 ef din 11 martie 2013, a încetat serviciul în poliţie, fapt care a fost omis de către instanţă. În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei.

Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. 2 Articolul 452 alin.(3) Codul de procedură civilă care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, dăţii şi orei şedinţei de judecată nu a fost modificat. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coraborînd prevederile art. 452 alin.(1) Codul de procedură civilă cu art.444 din acelaşi cod, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor, potrivit regulilor de examinare a recursului. Studiind materialele dosarului, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 al.

(1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că temeiurile de declarare a revizuirii sunt prevăzute expres la art. 449 CPC, astfel cererea de revizuire urmează a fi admisă numai atunci, când este invocat unul din motivele prevăzute de norma menţionată. Revizuentul, Ministerul Afacerilor Interne, a menţionat că nu este de acord cu decizia instanţei de recurs, deoarece este contrară legislaţiei in vigoare, pentru că Ion Laşcu, soţul Carolinei Laşcu, prin ordinul nr. 173 ef din 11 martie 2013, a încetat serviciul în poliţie, fapt care a fost omis de către instanţă.

Prin urmare, afirmaţiile recurentului pe marginea legalităţii ordinului enunţat nu constituie circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior. Acestea au fost cunoscute de toţi participanţii la proces, inclusiv de către revizuent, iar la examinarea cererii de recurs, instanţa le-a supus examinării în ansamblu cu probele anexate la materialele pricinii. În opinia instanţei de judecată, circumstanţele expuse, nu reprezintă fapte esenţiale ale pricinii sau probe justificative şi admisibile prin prisma dispoziţiilor art. 449 CPC, care ar permite redeschiderea procesului şi casarea deciziei instanţei de recurs. În acest context, instanţa reţine că situaţia invocată de revizuent nu este relevantă deoarece un asemenea temei de revizuire a hotărârii judecătoreşti irevocabile nu este prevăzut de art. 449 CPC.

În consecinţă, instanţa reţine că, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi 3 temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului. Prin urmare, nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigenţele legii. În astfel de circumstanţe, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că cererea de revizuire înaintată de Ministerul Afacerilor Interne nu întruneşte condiţiile cerute de lege pentru a fi admisă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449 – 453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor în drept şi omisiunilor justiţiei, care urmează a fi aplicată într-o manieră compatibilă cu art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice. În temeiul prevederilor citate, în cazul descoperirii unui fapt care, prin natura sa, ar fi putut exercita o influenţă decisivă asupra soluţiei date de instanţă şi care, la pronunţarea hotărârii, nu era cunoscut şi nu putea, în mod rezonabil, să fie cunoscut de parte, aceasta din urmă poate să sesizeze instanţa cu o cerere de revizuire a acelei hotărâri.

Însă urmează a sublinia faptul că actele şi probele prezentate trebuie să conţină informaţii care nu ar fi putut fi obţinute mai devreme de către revizuent, însă acestea existau la momentul examinării litigiului. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art. 6 paragraful 1 al Convenţiei, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată.

Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. În această ordine de idei, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine, că admiterea cererii de revizuire depuse de Ministerul Afacerilor Interne ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de prevederile art. 6 paragraful 1 al Convenţiei. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 06 decembrie 2005 în cazul Popov 2 împotriva Moldovei.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, temeiurile invocate în cererea de revizuire nu sunt prevăzute de art. 449 CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, 4 d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Ministerul Afacerilor Interne împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 29 mai 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Carolina Laşcu împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ şi achitarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru 5