3ra-917/13 — Încasarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani

dosarul nr. 3ra-917/13 prima instanţă: E. Clim DECIZIE 29 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iurie Diaconu, Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de Carolina Laşcu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Carolina Laşcu împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ şi achitarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 18 iulie 2012, Carolina Laşcu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ şi achitarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani.

În motivarea acţiunii, Carolina Laşcu a indicat că la 10 octombrie 2010 a încheiat căsătoria cu Ion Laşcu, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie, numărul CS-IV 0064741, eliberat de Primăria comunei Mălăieşti. Din căsătorie la 28 ianuarie 2012 s-a născut fiica Mădălina Laşcu, fapt confirmat prin certificatul de naştere seria şi numărul NA-VI 0859705. Totodată reclamanta a menţionat că nu este şi nici nu a fost angajată în câmpul muncii, aflându-se la întreţinerea soţului. Reclamanta a mai invocat că soţul său, Ion Laşcu, activează în cadrul organelor afacerilor interne din 2005. Susţine, Carolina Laşcu, că la 03 iulie 2012 a depus cerere prealabilă în adresa Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat să-i fie calculată şi achitată îndemnizaţia pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani.

Prin răspunsul nr. 15/4-L-278/12 din 10 iulie 2012, Ministerul Afacerilor Interne a comunicat că problema abordată nu ţine de competenţa acestuia, precum şi faptul că asemenea cereri se depun la Casa Teritorială de Asigurări Sociale de către unul dintre părinţi.

1 Astfel, reclamanta a indicat că conform prevederilor art. 124 alin. (1) Codul Muncii, femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice şi concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii – 70 de zile calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizaţii în modul prevăzut la art.123 alin.(2). Astfel, conform alin.(2) al aceluiaşi articol, în baza unei cereri scrise, persoanelor indicate la alin.(1), după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani.

Consideră, Carolina Laşcu, ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne de a-i achita îndemnizaţia pentru creşterea copilului până la vîrsta de 3 ani, deoarece acesta vine în contradicţie cu prevederile legislaţiei în vigoare. Cere reclamanta, Carolina Laşcu, a obliga Ministerul Afacerilor Interne la plata în folosul ei a îndemnizaţiei pentru creşterea copilului până la vîrsta de 3 ani. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012 acţiunea depusă de Carolina Laşcu a fost respinsă ca neîntemeiată. La 22 februarie 2013, Carolina Laşcu a depus recurs împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii.

Prin articolul I Legea nr.155 din 5 iulie 2012 Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003 s-a modificat şi completat cu excluderea din Cod a articolelor 397-422. Conform art. II alin.(6) Legea nr.155 din 5 iulie 2012, în vigoare de la 1 decembrie 2012, recursurile depuse împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel vor fi examinate de Curtea Supremă de Justiţie conform prevederilor prezentei legi. În conformitate cu art.3 alin.(1) Codul de procedură civilă, instanţele judecătoreşti aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile.

Aşadar, recursul declarat de Carolina Laşcu împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012 urmează a fi examinat conform modificărilor şi completărilor operate în Codul de procedură civilă prin Legea nr.155 din 5 iulie 2012. Prin prisma normei citate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, deoarece scrisoarea de însoţire care confirmă expedierea hotărârii primei instanţe în adresa recurentei nu este datată (f.d. 30). La 17 aprilie 2013, Ministerul Afacerilor Interne a depus referinţă la cererea de recurs şi a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

Studiind materialele dosarului, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea hotărârii primei instanţe şi pronunţarea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. 2 Din actele cauzei s-a constatat că Ion Laşcu este încadrat la serviciu în cadrul organelor afacerilor interne din 2005, fapt confirmat prin certificatul nr. 248 din 17 iulie 2012 (f.d.8).

Conform certificatului de căsătorie cu seria şi numărul CS-V 6769481, eliberat de Primăria comunei Mălăieşti, raionul Orhei, la 10 octombrie 2010, Carolina Laşcu a încheiat căsătoria cu Ion Laşcu (f.d. 10). Din această căsătorie, conform certificatul de naştere seria şi numărul NA- VI 1462908, la 28 ianuarie 2012 s-a născut fiica Mădălina Laşcu (f.d. 12). Carolina Laşcu nu este şi nici nu a fost încadrată în câmpul muncii. Carolina Laşcu s-a adresat Ministerului Afacerilor Interne cu cerere prin care a solicitat să-i fie achitate plăţile prevăzute de art.124 Codul muncii (f.d.

6) Prin răspunsul nr. 15/4-L-278/12 din 10 iulie 2012, Şeful Direcţiei Generale Economie şi Finanţe a Ministerului Afacerilor Interne, a respins cererea prealabilă, motivând că, conform legislaţiei în vigoare, cererea pentru stabilirea indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani, se depune la casa teritorială de asigurări sociale de către unul dintre părinţi (f.d 7). Nefiind de acord cu răspunsul enunţat, Carolina Laşcu a depus cerere de chemare în judecată prin care a solicitat, obligarea Ministerului Afacerilor Interne să-i achite indemnizaţia pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani Fiind investită cu examinarea prezentei pricini, prima instanţă prin hotărârea din 11 decembrie 2012 a respins acţiunea, motivându-şi soluţia că cererea pentru stabilirea indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului urmează a fi depusă la Casa Naţională de Asigurări Sociale.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră concluziile primei instanţe neîntemeiate, rezultate din aplicarea eronată a normelor de drept material, fapt care constituie temei de casare a hotărârii judecătoreşti. Potrivit prevederilor art. 124 Codul muncii, în baza unei cereri scrise, femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor li se acordă un concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani. Conform art. 4 alin.(1) Legea privind sistemul public de asigurări sociale, în sistemul public este asigurată obligatoriu prin efectul legii persoana numită la nivelul autorităţii executive.

Prin prisma art. 107 Constituţia Republicii Moldova, Legii cu privire la Guvern, ministerele sunt autorităţile executive care traduc în viaţă politica Guvernului şi astfel, Ministerul Afacerilor Interne este autoritate executivă. Prin urmare, ţinând cont că Ministerul Afacerilor Interne este autoritate executivă, angajaţii acestuia sunt asiguraţi în sistemul public obligatoriu prin efectul legii. Conform art. 18 alin. (1) din Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, asiguratul care se află în concediu pentru îngrijirea copilului are dreptul la indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului de la data naşterii şi pînă la vîrsta lui de 3 ani.

În scopul realizării prevederilor Legii nr.289 din 22 iulie 2004, Guvernul Republicii Moldova prin Hotărârea nr.108, din 3 februarie 2005, a aprobat 3 Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale. Conform punctului 6 al Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitatea temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005, stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiilor se efectuează de către unitatea economică în care îşi desfăşoară activitatea de bază angajatul (unde se păstrează carnetul de muncă) prin contract individual de muncă şi de către casele teritoriale de asigurări sociale pentru celelalte categorii de asiguraţi.

Potrivit art. 61 alin. (1) din Legea cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, în vigoare din 05 martie 2013, viaţa, sănătatea şi capacitatea de muncă a poliţistului sînt supuse asigurării de stat obligatorii din bugetul de stat. În conformitate cu art. 37 alin. (4) al aceleiaşi Legi, concediul de maternitate şi concediul pentru îngrijirea copilului se acordă poliţistului conform dispoziţiilor generale. Baza de calcul al indemnizaţiilor de maternitate, al indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi al indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav o constituie venitul mediu lunar realizat de către poliţist în ultimele 6 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs evenimentul.

Baza de calcul al indemnizaţiei de maternitate acordate soţiei aflate la întreţinerea poliţistului o constituie venitul mediu lunar al poliţistului. Indemnizaţiile se plătesc la locul de serviciu al poliţistului, din bugetul de stat. Din materialele dosarului rezultă că recurenta Carolina Laşcu la momentul depunerii cererii de achitare a indemnizaţiei lunare pentru îngrijirea copilului minor până la atingerea vârstei de 3 ani, nu era şi nici nu a fost angajată în câmpul muncii, fiind la întreţinerea soţului Ion Laşcu.

În lumina modificărilor recente operate în cadrul legal naţional, şi anume adoptării şi intrării în vigoare a Legii cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, în vigoare din 05 martie 2013, care a succedat abrogata Lege cu privire la poliţie nr. 416 din 18 decembrie 1990, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie subliniază intenţia expresă a legislatorului naţional de a reglementa plata indemnizaţiilor de maternitate acordate soţiei aflate la întreţinerea soţului poliţist din bugetul de stat la locul de serviciu al soţului.

Astfel, nu pot fi reţinute argumentele pârâtului precum că obligaţia de a stabili, calcula şi achita Carolinei Laşcu, indemnizaţia lunară pentru îngrijirea copilului până la atingerea vârstei de 3 ani îi revine Casei Naţionale de Asigurări Sociale, deoarece ţinând cont de modificările operate în legislaţia internă, anume angajatorului Ministerului Afacerilor Interne îi revine obligaţiunea de a achita indemnizaţiile de îngrijire a copilului minor dacă soţia poliţistului este aflată la întreţinerea acestuia. Or, conform art. 6 alin. (2) din Codul civil, legea nouă este aplicabilă situaţiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că prima instanţă a aplicat eronat a normele de drept material, iar argumentele pîrîtului nu 4 au suport legal, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată depusă de Carolina Laşcu împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ şi achitarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului până la vârsta de 3 ani să fie admisă integral. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. b) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de Carolina Laşcu.

Se casează hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Carolina Laşcu împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ şi achitarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani şi se pronunţată o nouă hotărâre prin care: Se admite acţiunea depusă de Carolina Laşcu împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ şi achitarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului pînă la vîrsta de 3 ani. Se obligă Ministerul Afacerilor Interne să achite Carolinei Laşcu indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului minor Mădălina Laşcu (născută la 28 ianuarie 2012) până la atingerea vârstei de 3 ani.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Iurie Diaconu Svetlana Novac Tatiana Vieru 5