3ra-938/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă S. Arnăut dosarul nr.3ra-938/13 DECIZIE 22 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Vîlcov Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinînd recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Melnic împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenientul accesoriu Casa Naţională de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ şi obligarea achitării indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 21 decembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 02 august 2012 a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenientul accesoriu Casa Naţională de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ şi obligarea achitării indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că este angajată în cadrul organelor Afacerilor Interne din anul 2007, având gradul de locotenent de poliţie, în prezent deţine funcţia de inspector al serviciului personal şi educaţie al Comisariatului de Poliţie Botanica, mun. Chişinău. La data de 05 martie 2010 a înregistrat căsătoria cu Melnic Alic, care este angajat al Ministerului Afacerilor Interne. Din căsătorie la 01 iunie 2011 s-a născut copilul Melnic Dimitrie. La 29 iunie 2012 s-a adresat Ministerului Afacerilor Interne cu cerere prealabilă prin care a solicitat stabilirea, calcularea şi achitarea indemnizaţiei lunare pentru concediul de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani de la locul de muncă a soţului.

La 03 iulie 2012 Ministerul Afacerilor Interne a înştiinţat-o că cererea prealabilă a fost depusă tardiv. Consideră că acest răspuns este ilegal şi neîntemeiat, deoarece prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 410-ef i s-a acordat concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului începând cu 25 septembrie 2011 până la 01 iunie 2014, iar conform art. 124 alin. (2) Codul muncii Ministerului Afacerilor Interne era obligat să- i achite şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani. 2 Cere Maria Melnic obligarea Ministerului Afacerilor Interne să-i calculeze şi să-i achite indemnizaţia pentru creşterea/îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani reieşind din venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice şi anume câte 1140 lei lunar din momentul naşterii copilului adică de la 01 iunie 2011 până la atingerea vârstei de 3 ani.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 21 decembrie 2012 a fost repusă în termen cererea de chemare în judecată a Mariei Melnic privind achitarea indemnizaţiei pentru concediul de îngrijire a copilului. A fost obligat Ministerul Afacerilor Interne la plata în beneficiul Mariei Melnic a indemnizaţiei pentru creşterea copilului minor Melnic Dimitrie lunar a câte 30% din venitul mediu lunar începând cu 01 iunie 2011. La 26 februarie 2013, în termenul prevăzut de lege, Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii ca fiind tardivă şi neîntemeiată.

Recurentul Ministerul Afacerilor Interne în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu hotărârea primei instanţe, deoarece concluziile primei instanţe expuse în hotărâre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată. Indică că potrivit art. 8 Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289-XV din 22 iulie 2004 dreptul la concediu medical, eliberat în modul aprobat de Guvern, iar conform art. 27 alin. (1) din aceiaşi lege, indemnizaţia de asigurări sociale poate fi solicitată, în bază de acte justificative, în termen de 12 luni calculat de la data îndeplinirii condiţiilor de stabilire a acestei indemnizaţii.

Termenul de prescripţie pentru plata indemnizaţiei de asigurări sociale este de 12 luni. Conform art.116 alin. (1) Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi supuse în termen de către instanţă, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol cererea de repunere în termen se depune la instanţa judecătorească care efectuează actul de procedură şi se examinează în şedinţa de judecată. Astfel, consideră că dreptul intimatei la primirea indemnizaţiei pentru concediul de maternitate în legătură cu naşterea primului copil, şi anume a fiului Dimitrie, născut la 01 iunie 2011 a apărut în anul 2011, termenul de prescripţie începând a curge din data când a fost închis certificatul medical, reclamanta, însă s-a adresat cu o cerere prealabilă către Ministerul Afacerilor Interne abia la data de 29 iunie 2012, adică după expirarea termenului de prescripţie.

Menţionează că motivul de repunere în termen a cererii de chemare în judecată a intimatei precum că a născut prin cezariană nu este un unul justificat. De asemenea menţionează că indemnizaţia pentru îngrijirea copilului până la atingerea vârstei de 3 ani urmează ă fie achitată de la bugetul asigurărilor sociale de stat, buget, care conform art. 43 alin. (1) al Legii privind sistemul public de asigurări sociale, este administrat şi gestionat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale. 3 Din aceste considerente lipseşte temeiul legal pentru obligarea Ministerului Afacerilor Interne să stabilească, calculeze şi să achite intimatei indemnizaţia pentru concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii primei instanţe din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe.

Din actele pricinii este cert stabilit faptul că Maria Melnic activează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne din anul 2007. La 01 iunie 2011, din căsătorie s-a născut fiul Dimitrie Melnic, fapt confirmat prin adeverinţa de naştere cu seria şi nr. 1503 din 17 iunie 2011, iar la 23 septembrie 2011 Ministerul Afacerilor Interne prin ordinul nr. 410 ef i-a acordat intimatei Maria Melnic concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani. Astfel, s-a stabilit că la cererea intimatei Maria Melnic din 20 septembrie 2011 recurentul Ministerul Afacerilor Interne a emis ordinul nr. 410 ef.

prin care în conformitate cu art. 124 alin. (2) al Codului muncii i-a acordat Mariei Melnic concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului începînd cu 25 septembrie 2011 pînă la 17 iunie 2011. La 29 iunie 2012 Maria Melnic s-a adresat Ministerului Afacerilor Interne cu cerere prealabilă prin care a solicitat stabilirea, calcularea şi achitarea indemnizaţiei lunare pentru concediul de îngrijire a copilului pînă la vîrsta de 3 ani. Iar, la 03 iulie 2012 Ministerul Afacerilor Interne i-a respins cererea pe motiv că a fost depusă tardiv. Nefiind de acord cu răspunsul primit Maria Melnic s-a adresat în instanţa de judecată solicitând obligarea Ministerului Afacerilor Interne să-i stabilească, calculeze şi să-i achite indemnizaţia lunară pentru concediul de îngrijire a copilului pînă la vîrsta de 3 ani, precum şi repunerea în termen a cererii de chemare în judecată.

Prima instanţă a repus în termen cererea de chemare în judecată a Mariei Melnic, a admis integral acţiunea şi a obligat Ministerul Afacerilor Interne la plata în beneficiul Mariei Melnic a indemnizaţiei pentru creşterea copilului minor Melnic Dimitrie lunar a câte 30% din venitul mediu lunar începînd cu 01 iunie 2011. Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că prima instanţă a judecat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural a apreciat probele administrate în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă şi a emis o hotărîre legală. Argumentele invocate de Ministerul Afacerilor Interne în cererea de recurs nu au suport legal şi poartă caracter declarativ.

4 Conform art. 124 alin. (1) Codul muncii, în baza unei cereri scrise, persoanele indicate la alin. (1), după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani. Conform art. 41 lit. d) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, art. 18 alin. (1), art. 5 alin. (1) lit. e) şi f) din Legea privind îndemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, asiguraţii din sistemul public au dreptul la îndemnizaţie unică la naşterea copilului şi indemnizaţie pentru creşterea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani.

Potrivit pct. 2 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a îndemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1478 din 15 decembrie 2001, persoană asigurată se consideră persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute în art. 6 al Legii privind îndemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale. Punctul 4 din acest Regulament prevede că, familiile cu copii beneficiază de următoarele tipuri de îndemnizaţii: a) indemnizaţia unică la naşterea copilului; b) indemnizaţia lunară pentru creşterea/îngrijirea copilului pînă la împlinirea vîrstei de 3 ani – în cazul persoanelor asigurate şi a vîrstei de 1,5 ani – în cazul persoanelor neasigurate.

Conform art. 18 alin. (4) a Legii privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, începînd cu anul 2010, cuantumul lunar al indemnizaţiei pentru creşterea copilului constituie 30% din baza de calcul stabilită conform art. 7, dar nu mai puţin de 300 lei lunar pentru fiecare copil. Reieşind din faptul că Ministerul Afacerilor Interne face parte din autorităţile executive, situaţia Mariei Melnic cade sub incidenţa art. 4 alin. (1) pct. 2 Legea privind sistemul public de asigurări sociale, care stipulează expres că în sistemul public sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii, persoanele care sunt numite la nivelul autorităţii executive, fapt prevăzut expres şi în Legea cu privire la poliţie nr. 416 din 18 decembrie 1990, în vigoare la data emiterii hotărîrii primei instanţe.

Conform art. 34 alin. (1) Legea cu privire la poliţie, în vigoare la data emiterii hotărîrii primei instanţe, toţi colaboratorii poliţiei sînt supuşi asigurării de stat obligatorii pe o sumă egală cu suma mijloacelor băneşti de întreţinere pe zece ani din contul mijloacelor bugetelor respective, precum şi din contul mijloacelor încasate pe bază de contract de la ministere, departamente, întreprinderi, instituţii şi organizaţii. Mai mult, art. 37 alin. (4) al Legii cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului nr. 320 din 27 decembrie 2012 prevede că, concediul de maternitate şi concediul pentru îngrijirea copilului se acordă poliţistului conform dispoziţiilor generale.

Baza de calcul al indemnizaţiilor de maternitate, al indemnizaţiei pentru creşterea copilului şi al indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav o constituie venitul mediu lunar realizat de către poliţist în ultimele 6 luni calendaristice anterioare lunii în care s-a produs evenimentul. Baza de calcul al indemnizaţiei de maternitate acordate soţiei aflate la întreţinerea poliţistului o constituie venitul mediu lunar al poliţistului. Indemnizaţiile se plătesc la locul de serviciu al poliţistului, din bugetul de stat.

5 Aşadar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că în baza normelor de drept material enunţate prima instanţă temeinic şi legal a concluzionat că Ministerul Afacerilor Interne este obligat să stabilească, să calculeze şi să achite Mariei Melnic îndemnizaţia pentru întreţinerea/îngrijire a copilului pînă la vîrsta de 3 ani în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare, iar refuzul recurentului în acest sens este neîntemeiat. În consecinţă, instanţa de recurs consideră că prima instanţă la judecarea litigiului dat just a aplicat normele de drept material şi a apreciat obiectiv probele administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, astfel argumentele invocate de către recurent sunt lipsite de suport legal şi probatoriu şi nu pot fi reţinute.

Nu este întemeiată nici critica recurentului cu privire la omiterea neîntemeiată a termenului de prescripţie de către reclamanta-intimată la depunerea cererii de chemare în judecată reieşind din considerentele ce succed. Reieşind din prevederile art. 116 Codul de procedură civilă, doar în cazul existenţei unor motive întemeiate de omitere a termenului de adresare în judecată, fiind prezentate în acelaşi timp şi probele respective, instanţa poate dispune repunerea în termen. Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea şi-a exercitat dreptul la acţiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură.

Având în vedere faptul că intimata în prima instanţă a solicitat repunerea în termen a cererii de chemare în judecată, a prezentat probe cu privire la concediul medical şi anume că din cauză complicaţiilor de sănătate survenite în urma naşterii, prin care se dovedeşte faptul că intimata Maria Melnic a fost bolnavă o perioadă îndelungată de timp şi ca urmare a fost în imposibilitate de a se adresa în termenul legal cu cerere în instanţa de judecată (f.d. 39-40). Prin urmare, instanţa de recurs conchide că prima instanţă temeinic şi legal a repus în termenul de prescripţie cererea de chemare în judecată a intimatei- reclamante Maria Melnic. Susţinerile constatate enunţate mai sus sunt în concordanţă cu probele administrate şi normele de drept material aplicabile în speţa dată.

Faţă de cele menţionate, instanţa de recurs conchide că hotărârea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent în recurs sunt neîntemeiate, nu au suport legal şi de aceea nu pot fi reţinute. Totodată, instanţa de recurs consideră necesar de a exclude din partea de motivare a hotărîrii contestate textul începînd cu primul aliniat de pe pagina patru pînă la aliniatul cinci aceiaşi pagină, deoarece acest text nu se raportă la litigiul din speţă. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că hotărârea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărârea primei instanţe.

În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 6 d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne. Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 21 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Melnic împotriva Ministerului Afacerilor Interne, intervenientul accesoriu Casa Naţională de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ şi obligarea achitării indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Vîlcov Valentina Clevadî Ion Corolevschi