3ra-921/13 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: E.Clim dosarul nr. 3ra-921/13 DECIZIE 29 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia, Tamara Chişcă-Doneva Ion Vîlcov, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Stasiev Tatiana împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind calcularea şi achitarea indemnizaţiei de maternitate şi încasarea prejudiciului moral. împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2012 prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 03 iulie 2012 Stasiev Tatiana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind calcularea şi achitarea indemnizaţiei de maternitate şi încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, este soţia colaboratorului de poliţie Stasiev Vitalie, care activează în cadrul Comisariatului de poliţie al raionului Dubăsari, în funcţie de ofiţer de urmărire penală al secţiei urmărire penală CPR Dubăsari. Indică reclamanta că, în legătură cu naşterea fiicei lor Stasiev Mihaela, născută la 29 aprilie 2012, începînd cu data de 08.02.2012, conform certificatului medical nr. 612046, s-a aflat în concediu medical prenatal şi pînă la data de 12 iunie 2012 conform aceluiaşi certificat, s-a aflat în concediu medical postnatal, iar de indemnizaţia pentru concediul de maternitate nu a beneficiat. Susţine că, atît pînă la naştere, cît şi după, împreună cu fiica lor Mihaela sunt la întreţinearea soţului Stasiev Vitalie, din motiv că nu este angajată în cîmpul muncii, fapt ce îl confirmă prin certificatul nr. 796 din 29 mai 2012 eliberat de Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect.

Rîşcani mun. Chişinău. La 11 iunie 2012 s-a adresat cu cerere prealabilă în adresa pîrîtului prin care a solicitat stabilirea, calcularea şi achitarea indemnizaţiei pentru concediul medical 1 prenatal şi postnatal de la locul de lucru al întreţinătorului, astfel prin scrisoarea cu nr. 15/4-S-238/12 din 19.06.2012 Ministerul Afacerilor Interne i-a refuzat în plata indemnizaţiei pentru concediul de maternitate. Cere reclamanta, a recunoaşte ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne nr. 15/4-S-238/12 din 19.06.2012, cu obligarea de a-i stabili şi achita indemnizaţia pentru concediul de maternitate cu o durată de 126 zile, precum şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 2000 lei. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2012 acţiunea a fost admisă parţial.

S-a recunoscut ilegal refuzul Ministerului Afacerilor Interne nr. 15/4-S- 238/12 din 19.06.2012 prin care s-a refuzat în plata indemnizaţiei pentru concediu de maternitate, şi s-a obligat Ministerul Afacerilor Interne să-i stabilească, să-i calculeze şi să-i achite Tatianei Stasiev indemnizaţia pentru concediul de maternitate cu o durată de 126 zile. În rest acţiunea a fost respinsă. La 27 februarie 2013 Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă integral. În susţinerea cererii de recurs s-a invocat că, prima instanţă admiţînd acţiunea a aplicat greşit normele de drept material şi a interpretat eronat legea, totodată nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii.

Verificînd în limitele invocate în recurs legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne şi a menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2012, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Colegiul reţine că, prima instanţă, examinînd pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind probele administrate în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Instanţa de recurs reţine că, intimata Stasiev Tatiana se află în relaţii de căsătorie cu Stasiev Vitalie, fapt ce se confirmă prin certificatul de căsătorie nr. CS-V 0480200 din 28.10.2006 eliberat de Oficiul Stării Civile a sect. Rîşcani mun. Chişinău, iar la data de 29 aprilie 2012 s-a născut fiica lor Stasiev Mihaela. Potrivit certificatul nr. 796 din 29 mai 2012 eliberat de Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Rîşcani mun. Chişinău, intimata nu este angajată în cîmpul muncii. La data de 11 iunie 2012 Stasiev Tatiana s-a adresat cu o cerere prealabilă către Ministerul Afacerilor Interne, prin care a solicitat să i se calculeze şi să achite 2 indemnizaţia pentru concediu medical prenatal şi postnatal de la locul de muncă a soţului, acesta fiind angajat în cadrul Comisariatului de poliţie al raionului Dubăsari, în funcţie de ofiţer de urmărire penală al secţiei urmărire penală CPR Dubăsari.

Prin scrisoarea cu nr. 15/4-S-238/12 din 19.06.2012, Direcţia generală economie şi finanţe a Ministerului Afacerilor Interne a informat intimata că cerinţele sale sunt neîntemeiate şi nu pot fi satisfăcute. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră nefondate argumentele recurentului, că nu există temei legal de a-i plăti indemnizaţia de maternitate Tatianei Stasiev de la locul de muncă al soţului. În conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr.416-XII din 18.12.1990 cu privire la poliţie, activitatea poliţiei este reglementată de Constituţia Republicii Moldova, de prezenta lege, de alte acte legislative ale Republicii Moldova, de hotărîrile Guvernului, de deciziile autorităţilor administraţiei publice locale şi de actele normative ale Ministerului Afacerilor Interne, care nu contrazic prezenta lege.

Iar conform art.20 din lege, Codul muncii şi alte acte legislative se aplică în măsura în care nu contravin prezentei legi. În conformitate cu art. 124 alin. (1) din Codul muncii, femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice şi concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii – 70 de zile calendaristice), plătindu- li-se pentru această perioadă indemnizaţii în modul prevăzut la art.123 alin.(2), conform căruia modul de stabilire, calculare şi achitare a indemnizaţiilor din bugetul asigurărilor sociale de stat în legătură cu concediul medical este prevăzut de legislaţia în vigoare.

Art. 16 alin. (1) al Legii nr.289-XV din 22.07.2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, şi pct. 21 al Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 108 din 03.02.2005, indică că, soţiile aflate la întreţinerea soţilor salariaţi care au dreptul la concediu de maternitate, ce include concediu prenatal şi concediu postnatal, beneficiază de indemnizaţie de maternitate. Conform art. 1 al Legii nr.489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale, persoană asigurată se consideră persoana fizică aptă pentru muncă, cu domiciliu în Republica Moldova, care plăteşte contribuţii de asigurări sociale în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.

Conform prevederilor art. 34 alin. (1) din Legea nr.416-XII din 18.12.1990 cu privire la poliţie , toţi colaboratorii poliţiei sunt supuşi asigurării de stat obligatorii pe o 3 sumă egală cu suma mijloacelor băneşti de întreţinere pe zece ani din contul mijloacelor bugetelor respective, precum şi din contul mijloacelor încasate pe bază de contract de la ministere, departamente, întreprinderi, instituţii şi organizaţii.

Parlamentul Republicii Moldova la 20 aprilie 2006 a adoptat Legea nr.87 pentru ratificarea Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr.183 privind revizuirea Convenţiei asupra protecţiei maternităţii din 1952, prin care a stabilit că femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă concediu de maternitate ce include concediu prenatal cu o durată de 70 zile calendaristice şi concediu postnatal cu o durată de 56 zile calendaristice, plătindu-se pentru această perioadă indemnizaţii în modul stabilit de lege. Refuzînd achitarea indemnizaţiei în legătură cu concediul medical, Ministerul Afacerilor Interne, contrar prevederilor art.16 Constituţia Republicii Moldova, încalcă principiul egalităţii în drepturi şi aplică un tratament diferenţiat, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă.

Din contextul normelor de drept citate rezultă incontestabil că stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiei de maternitate a soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor se efectuează de către unitatea economică în care îşi desfăşoară activitatea de bază angajatul. Prin urmare, ţinînd cont că Ministerul Afacerilor Interne este autoritate executivă, angajaţii acestuia sunt asiguraţi în sistemul public obligatoriu prin efectul legii. Situaţia întreţinătorului Stasiev Vitalie cade sub incidenţa art.4 alin.(1), pct.2) al Legii nr. 489-XIV din 08.07.1999 privind sistemul public de asigurări sociale, conform căruia în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele care sînt numite la nivelul autorităţii executive.

În acest context, prima instanţă corect a concluzionat că colaboratorii de poliţie cad sub incidenţa prevederilor prevăzute de art. 124 alin.(1) Codul muncii şi întemeiat a ajuns la concluzia admiterii acţiunii. Argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admitere a acestuia, deoarece se combat cu cele invocate mai sus şi se axează asupra circumstanţelor, care au fost constatate şi elucidate pe deplin de către prima instanţă, avînd la bază cumulul de probe, apreciate cu respectarea normelor de drept material şi procedural.

Reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere că circumstanţele pricinii au fost constatate de prima instanţă, care a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat probele prezentate, aplicînd corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de recurs declarată de către Ministerul Afacerilor Interne şi a menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, 4 d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne.

Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 13 noiembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Stasiev Tatiana împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind calcularea şi achitarea indemnizaţiei de maternitate şi încasarea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Vera Macinskaia Tamara Chişcă-Doneva Ion Vîlcov Valentina Clevadî 5