3ra-646/13 — Contestarea actului administrativ

Instanţa de fond: CA Chişinău – A. Nogai Dosarul nr. 3ra-646/13 DECIZIE 19 iunie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului judecătorul: Valeriu Doagă, Judecătorii: Vera Macinskaia, Tatiana Răducanu Nicolae Clima, Ion Vîlcov, examinînd recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Lemeşca împotriva Ministerului Afacerilor Interne, privind contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 18 octombrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 20 ianuarie 2012, Natalia Lemeşca a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii, reclamanta a invocat că activează în cadrul organelor afacerilor interne, în funcţie de inspector al inspectoratului pentru minori al Comisariatului de Poliţie sect. Buiucani. La 12 septembrie 2012, a înregistrat căsătoria cu Lemeşca Alexandru, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie nr. CS-V 0856565, eliberat de OSC mun. Chişinău. Din căsătorie, la 04 iunie 2011, s-a născut fiica Lemeşca Nicoleta. Indică reclamanta că s-a adresat către pîrît cu o cerere privind achitarea indemnizaţiei pentru concediul de maternitate în legătură cu naşterea fiicei sale Lemeşca Nicoleta. Prin răspunsul Direcţiei generale economie şi finanţe a Ministerului Afacerilor Interne nr. 15/4-L-576/11 din 03 ianuarie 2012, i s-a refuzat în achitarea indemnizaţiei pentru concediul de maternitate.

Cere reclamanta obligarea Ministerului Afacerilor Interne să plătească indemnizaţia pentru creşterea copilului, pe parcursul a trei ani de la naşterea acestuia, în sumă de 1.319,41 bani. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 octombrie 2012, acţiunea a fost admisă. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 22 ianuarie 2012, Ministerul Afacerilor Interne a contestat-o cu recurs, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunţarea unei hotărîri noi, de respingere a acţiunii. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că reclamanta nu poate beneficia de indemnizaţia respectivă, întrucît, colaboratorii de poliţie nu sunt supuşi asigurărilor sociale, respectiv nu beneficiază de indemnizaţia respectivă.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, hotărîrea instanţei de contencios administrativ asupra acţiunii judecate în fond poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de la data comunicării hotărîrii integrale, în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii, dacă legea nu dispune altfel. Curtea de Apel Chişinău a pronunţat hotărîrea la 18 octombrie 2012 şi a fost expediată părţilor la 03 ianuarie 2013 (f.d. 45). Cererea de recurs a fost depusă la 22 ianuarie 2013. Raportînd aceste prevederi la materialele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen.

Examinînd materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că recursul înaintat de Ministerul Afacerilor Interne este neîntemeiat şi urmează a fi respins, din următoarele considerente. Conform art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că prima instanţă a determinat definitiv circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii, apreciind probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile art. 130 CPC, multiaspectual, complet, în ansamblul şi interconexiunea lor, aplicând corect normele de drept material, şi întemeiat a ajuns la concluzia de a respinge acţiunea.

Potrivit prevederilor art. l alin. (2) al Legii contenciosului administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege, de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost pricinuită. Reieşind din prevederile legale indicate, precum şi din dispoziţiile art. 2 şi art. 3 ale Legii contenciosului administrativ, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie – actul administrativ cu caracter normativ sau individual; contractul administrativ; nesoluţionarea în termenul legal al unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Noţiunea de „act administrativ” este reglementată atât în art. 2 din Legea contenciosului administrativ, cât şi în Rezoluţia (77) 31 cu privire la protecţia 2 individului faţă de actele autorităţilor administrative, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997. Potrivit acestor reglementări, actul administrativ este o manifestare juridică unilaterală de voinţă, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorităţi publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorităţii publice, susceptibile a afecta direct drepturile, libertăţile sau interesele persoanelor fizice sau juridice şi care nu este un act îndeplinit în cadrul exercitării unei funcţii judiciare.

La judecarea cauzei în fond s-a stabilit cu certitudine că, Natalia Lemeşca activează în cadrul organelor afacerilor interne, în funcţie de inspector al inspectoratului pentru minori al Comisariatului de Poliţie sect. Buiucani. La 12 septembrie 2012, a înregistrat căsătoria cu Lemeşca Alexandru, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie nr. CS-V 0856565, eliberat de OSC mun. Chişinău. Din căsătorie, la 04 iunie 2011, s-a născut fiica Lemeşca Nicoleta. Lemeşca Natalia s-a adresat către Ministerul Afacerilor Interne cu o cerere privind achitarea indemnizaţiei pentru concediul de maternitate în legătură cu naşterea fiicei sale Lemeşca Nicoleta. Prin răspunsul Direcţiei generale economie şi finanţe a Ministerului Afacerilor Interne nr. 15/4-L-576/11 din 03 ianuarie 2012, i s-a refuzat Nataliei Lemeşca în achitarea indemnizaţiei pentru concediul de maternitate.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ reţine concluziile instanţei de fond expuse în hotărîrea recurată, pornind de la următoarele.

Conform prevederilor art. 124 alin. (1) Codul muncii, femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice şi concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii - 70 de zile calendaristice), plătindu- li-se pentru această perioadă indemnizaţii în modul prevăzut la art.123 alin.(2). Potrivit prevederilor art. 124 alin. (1) Codul muncii, femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice şi concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii - 70 de zile calendaristice), plătindu- li-se pentru această perioadă indemnizaţii în modul prevăzut la art.123 alin. (2). La caz, prezintă relevanţă şi dispoziţiile art. 5 alin (1) lit. d) şi alin. (3) din Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, care indică că asiguraţii din sistemul public de asigurări sociale au dreptul la indemnizaţie de maternitate.

Modul de acordare a prestaţiilor de asigurări sociale se stabileşte de Guvern. Norma cuprinsă în art. 16 alin. (1) şi (4) al aceleiaşi legi, statuează că, asiguratele, soţiile aflate la întreţinerea soţilor salariaţi şi şomerele care au dreptul la concediu de maternitate, ce include concediul prenatal şi concediul postnatal, beneficiază de indemnizaţie de maternitate. Cuantumul lunar al indemnizaţiei de maternitate este de 100% din baza de calcul stabilită conform art.7. 3 Conform art. 27 alin. (3) din Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, indemnizaţia neplătită la timp din vina organului care o stabileşte sau o plăteşte se achită fără nici o limită în termen.

Cu referire la normele enunţate şi în contextul expus, instanţa de recurs reţine că la caz corect s-a constatat ilegalitatea refuzului Ministerului Afacerilor Interne în achitarea indemnizaţiei pentru concediul de maternitate, respectiv întemeiat prima instanţă a dispus obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a stabili, calcula şi achita Nataliei Lemeşca indemnizaţia de maternitate stabilită de lege. În acest context, necesită a fi respinse argumentele recurentului cu referire la faptul că colaboratorii organelor afacerilor interne, nu sunt asiguraţi în sistemul public de asigurări sociale, fiind supuşi asigurării de stat obligatorii şi respectiv, nu poate beneficia de indemnizaţia de maternitate, deoarece femeile ce activează în cadrul organelor afacerilor interne, nu pot fi private de dreptul lor legal prevăzut de art. 124 al Codului muncii.

În susţinerea concluziei enunţate vin şi dispoziţiile pct. 6 al Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 108 din 03 februarie 2005, conform cărora stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiilor se efectuează de către unitatea economică în care îşi desfăşoară activitatea de bază angajatul (unde se păstrează carnetul de muncă) prin contract individual de muncă şi de către casele teritoriale de asigurări sociale - pentru celelalte categorii de asiguraţi.

Mai mult că atât pct. 21 alin. (1) şi (6) al aceluiaşi Regulament reglementează că indemnizaţia de maternitate, (sarcină şi lăuzie) se stabileşte asiguratelor, soţiilor aflate la întreţinerea soţilor asiguraţi şi şomerilor care au dreptul la concediu de maternitate, ce include concediul prenatal şi concediul postnatal, în cazul în care soţia se află la întreţinerea soţului salariat, indemnizaţia de maternitate se stabileşte pe numele soţiei. Faptul că persoana în cauză este soţia angajatului se va confirma prin buletinul de identitate şi adeverinţa de căsătorie. Prin urmare, normele sus-citate stabilesc dreptul intimatei de a beneficia în condiţiile legii de indemnizaţia de maternitate. Cu referire la cele enunţate mai sus, instanţa de recurs reţine că hotărârea primei instanţe a fost adoptată în limitele competenţei, reieşind din temeiul şi obiectul acţiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios.

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că hotărîrea instanţei de fond este legală şi întemeiată, iar argumentele invocate în cererea de recurs nu şi-au găsit confirmare în cadrul examinării acesteia, motiv pentru care cererea de recurs urmează a fi respinsă, iar hotărîrea instanţei de fond – menţinută. În temeiul celor expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al Republicii Moldova, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie 4 d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 octombrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nataliei Lemeşca împotriva Ministerului Afacerilor Interne, privind contestarea actului administrativ.

Decizia rămîne irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Tatiana Răducanu Nicolae Clima Ion Vîlcov 5