3ra-1080/13 — Contestarea actului administrativ

Instanţa de fond: Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 3ra-1080/13 Judecător: A. Gavriliţă DECIZIE 17 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Ion Vîlcov, Ion Corolevschi, Iurie Şumcov şi Vera Macinskaia examinând recursul declarat de Mohammadifard Gholamali, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mohammadifard Gholamali împotriva Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, încasarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2012 prin care a fost respinsă cererea lui Mohammadifard Gholamali ca fiind nefondată constată La 22 iunie 2012 Mohammadifard Gholamali a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al RM, cu privire la contestarea actelor administrative, repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, s-a născut la data de 30 decembrie 1969, în oraşul Khong din provincia Fars din sudul Iranului. După finisarea studiilor şi terminarea serviciului militar a plecat în Emirate, apoi în anul 1994 a plecat în România. A făcut studiile la facultatea de Psihologie şi Asistenţă Socială din Iaşi, unde a făcut cunoştinţă cu actuala lui soţie, iar în anul 1998 s-a transferat cu studiile la Universitatea de Stat din Moldova. Mai indică reclamantul că în anul 2004 s-a stabilit cu traiul în satul Truşeni, mun. Chişinău. La data de 16 noiembrie s-a căsătorit cu Tanachi Tatiana, din această căsătorie are şi copii. După ultimele evenimente petrecute în Iran a hotărât să se stabilească cu traiul împreună cu familia în Moldova.

1 Afirmă reclamantul că la 21 ianuarie 2011 a depus cerere de dobândire a cetăţeniei Republicii Moldova şi acordării de azil politic prin naturalizare la Biroul de Documentarea cetăţenilor străini în mun. Chişinău. Cererea a fost examinată şi prezentată la Comisia pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic pe lângă Preşedintele RM la data de 10 iunie 2011. Prin hotărârea din 20 decembrie 2011, i s-a refuzat acordarea cetăţeniei pe motiv că „desfăşoară activitate care periclitează securitatea statului, ordinea publică, sănătatea şi moralitatea populaţiei". Indică reclamantul că, la data de 10 mai 2012 a înaintat o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea hotărârii din 20 decembrie 2011 în partea neacordării cetăţeniei şi eliberarea copiilor de pe hotărâre.

Cererea a fost reexaminată şi a fost informat că i s- a refuzat acordarea cetăţeniei Republicii Moldova. Consideră că, prin această hotărâre a fost lezat în drepturi şi din acest motiv s-a adresat cu cerere de chemare în judecată.

Solicită reclamantul Mohammadifard Gholamali declararea neîntemeiată a hotărârii Comisiei pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova din data de 20 decembrie 2011, declararea neîntemeiată a refuzului Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al RM privind acordarea cetăţeniei lui Mohammadifard Gholamali, obligarea Comisiei pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic să emită o hotărâre prin care să accepte acordarea cetăţeniei, obligarea Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al RM să elibereze documente privind acordarea cetăţeniei, să se încaseze de la Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al RM cheltuielile de judecată suportate în mărime de 5 000 lei şi paguba morală în mărime de 100 000 lei.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2012 acţiunea a fost respinsă integral, ca fiind nefondată. Invocând ilegalitatea acestei hotărâri, la 21 martie 2013 Mohammadifard Gholamali a depus cerere de recurs, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii contestate cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă în alt complet de judecată. Recurentul Mohammadifard Gholamali în motivarea recursului a indicat că instanţa de judecată nu a examinat obiectiv temeiul refuzului în acordarea cetăţeniei. Indică recurentul că întruneşte toate condiţiile cerute de lege pentru a obţine cetăţenia RM. Din materialele cauzei rezultă că copia hotărârii recurate a fost expediată în adresa părţilor la 22 februarie 2013. Totodată materialul probator atestă înscrisul prin care la aceeaşi dată recurentul confirmă recepţionarea copiei.

Din aceste considerente Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen. La 15 aprilie 2013 în adresa Curţii Supreme de Justiţie a parvenit referinţa din numele ÎS „CRIS „Registru”. 2 Conform modificărilor operate la Codul de procedură civilă, prin Legea nr.155/05.07.12, în conformitate cu art. 444 CPC RM, recursul se examinează fără înştiinţarea părţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele expuse în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii primei instanţe, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) CPC, instanţa, după de judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină hotărârea primei instanţe. Conform art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. La studierea materialelor cauzei s-a constatat cu certitudine că, Mohammadifard Gholamali a depus cerere de dobândire a cetăţeniei Republicii Moldova şi acordării de azil politic prin naturalizare la 21 ianuarie 2011 la Biroul de Documentarea cetăţenilor străini în mun.

Chişinău. Cererea a fost examinată de organele competente şi prezentată la Comisia pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic de pe lângă Preşedintele RM la data de 10 iunie 2011. Prin Hotărârea Comisia pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic de pe lângă Preşedintele RM din 20 decembrie 2011 reclamantului Mohammadifard Gholamali i s-a refuzat acordarea cetăţeniei în conformitate cu prevederile art. 20 lit. d) din Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr. 1024-XIV din 02.06.2000, adică pe motiv că desfăşoară activitate care periclitează securitatea statului, ordinea publică, sănătatea şi moralitatea populaţiei. La data de 10 mai 2012 a înaintat o cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea hotărârii din 20 decembrie 2011 în partea neacordării cetăţeniei reclamantului şi eliberarea copiilor de pe hotărâre.

Reclamantul Mohammadifard Gholamali solicită declararea neîntemeiată a Hotărârii Comisiei pentru probleme cetăţeniei şi acordării de azil politic din data de 20 decembrie 2011, acţiunea fiind îndreptată împotriva Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al RM, organ care nu este abilitat cu atribuţii decizionale privind refuzul sau acordarea cetăţeniei. În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră oportun de a reitera prevederile art. 88 din Constituţie Republicii Moldova, şi anume că numai Preşedintele Republicii Moldova soluţionează problemele cetăţeniei Republicii Moldova şi acordă azil politic.

3 Iar conform art. 31 din Legea cetăţeniei nr.1024 din 02 iunie 2000, pentru examinarea prealabilă a problemelor cetăţeniei Republicii Moldova, pe lângă Preşedintele Republicii Moldova funcţionează Comisia pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic, al cărei mod de organizare şi funcţionare se stabileşte în regulament, aprobat de Preşedintele Republicii Moldova. Prin urmare doar această Comisie are dreptul de a verifica actele solicitantului prevăzute de lege şi de a prezenta propunerile către Preşedinte, căruia îi aparţine în cele din urmă dreptul de a decide asupra acordării sau neacordării cetăţeniei statului RM. În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs reţine concluziile elaborate de instanţa de fond şi consideră că justificat s-a stabilit faptul că în litigiul examinat a fost indicat un pârât necorespunzător.

Or, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al RM nu este autoritatea publică abilitată de a acorda cetăţenia şi de a soluţiona problemele neacordării ei, aşa cum rezultă din cererea reclamantului. Conform prevederilor art. 28 din Legea cetăţeniei, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor şi organele lui primesc de la persoanele cu domiciliul legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova, în condiţiile prezentei legi, cereri privind dobândirea cetăţeniei prin naturalizare şi privind redobândirea cetăţeniei Republicii Moldova, verifică documentele prezentate în vederea corespunderii acestora cerinţelor prezentei legi.

Mai mult ca atât, prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 11 din 30 octombrie 2012 a fost declarată neconstituţională sintagma din articolul 28 lit. a) a Legii cetăţeniei: „În cazul întrunirii tuturor condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare, ministerul şi organele lui întocmesc un aviz argumentat şi, împreună cu avizele Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate şi cu cererea solicitantului, îl expediază Preşedintelui Republicii Moldova spre soluţionare. Ceea ce denotă faptul că Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al RM nu are atribuţia de a se expune asupra acordării sau neacordării cetăţeniei, ci numai de a primi cererile respective de la solicitanţi şi de a verifica corespunderea acestora cu cerinţele legii.

De asemenea Curtea Constituţională statuează că, numai Comisia, formată, în conformitate cu art. 31 al Legii cetăţeniei, „pentru examinarea prealabilă a problemelor cetăţeniei”, este în drept să verifice actele solicitantului prevăzute de lege şi să prezinte propunerile respective Preşedintelui, căruia îi aparţine dreptul decizional. Prin urmare, instanţa de recurs constată că acţiunea înaintată de Mohammadifard Gholamali corect a fost respinsă ca neîntemeiată de către prima instanţă, or atribuţiile ce-i revin Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al RM nu echivalează cu soluţionarea în fond a cererii de acordare a cetăţeniei, atribuţie ce-i aparţine nemijlocit şefului statului în corespundere cu prevederile Constituţiei şi Legii cetăţeniei Republicii Moldova.

4 De asemenea, instanţa de recurs consideră că argumentele recurentului-reclamant în partea declarării neîntemeiate a hotărârii Comisiei pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic din 20 decembrie 2011 şi a încasării din contul Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al RM a prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată, corect au fost respinse de instanţa de fond deoarece au fost îndreptate împotriva unei autorităţi publice care nu a emis actul contestat. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că pricina a fost examinată sub toate aspectele, cu aplicarea corectă a normelor de drept material şi procedural, iar argumentele expuse în cererea de recurs sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide respingerea recursului declarat de Mohammadifard Gholamali, cu menţinerea în vigoare a hotărârii primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie decide Se respinge recursul declarat de Mohammadifard Gholamali. Se menţine hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 12 decembrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mohammadifard Gholamali împotriva Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, încasarea prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele , judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Ion Vîlcov Ion Corolevschi Iurie Şumcov Vera Macinskaia 5