2ra-2153/13 — Recunoaşterea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată şi recunoaşterea nulităţii contractelor de vânzare-cumpărare a locuinţei, cu evacuarea persoanei fără acordarea altui spaţiu locativ, precum şi radierea înscrisului din Registrul bunurilor imobile

prima instanţă: L. Popova dosarul nr. 2ra-2153/13 DECIZIE 17 iulie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de procurorul în Procuratura sectorului Botanica mun. Chişinău în interesele pensionarelor Ghiton Evghenia, Usic Valentina şi minorei Hijneac Tatiana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de procurorul sectorului Botanica mun.

Chişinău în interesele pensionarelor Ghiton Evghenia, Usic Valentina şi minorei Hijneac Tatiana împotriva Irinei Baturina, Zinovcenco Viorel, Vieru Vladimir, Ceban Nicolae, Agenţia Privatizării şi Consiliul municipal Chişinău, intervenienţi accesorii notarii privaţi Zaporojanu Lidia, Cobăneanu Angela, Anton Tereza şi Direcţia generală economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Consiliului municipal Chişinău cu privire la repunerea în termen, recunoaşterea nulităţii actelor juridice, întoarcerea părţilor în poziţia iniţială, evacuare, radierea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile şi recunoaşterea nulităţii hotărîrii Comisiei municipale de privatizare, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă c o n s t a t ă La 27 iunie 2011 procurorul sectorului Botanica mun.

Chişinău în temeiul Legii cu privire la procuratură nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 şi art. 71 Codul de procedură civilă a depus în interesele pensionarelor Ghiton Evghenia, Usic Valentina şi minorei Hijneac Tatiana cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Baturina, Zinovcenco Viorel, Vieru Vladimir, Ceban Nicolae şi Agenţiei Privatizării, intervenienţi accesorii notarii privaţi Zaporojanu Lidia, Cobăneanu Angela şi Anton Tereza cu privire la repunerea în termen, recunoaşterea nulităţii actelor juridice, întoarcerea părţilor în poziţia iniţială, evacuare şi radierea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile. În motivarea cererii de chemare în judecată procurorul a invocat că începînd cu 05 martie 1969 Ghiton Evghenia şi membrii familiei sale, inclusiv fiica Usic Valentina, nepoata Hijneac Olga şi strănepoata Hijneac Tatiana au locuit în apartamentul nr. 44 din str. şoseaua Munceşti, 240, mun.

Chişinău. Ulterior, Usic Valentina a apelat la Zinovcenco Viorel, care este nepotul Evgheniei Ghiton şi care s-a oferit să le ajute la privatizarea imobilului. 1 Pentru aceasta, Zinovcenco Viorel i-a cerut Evgheniei Ghiton să-l împuternicească pe Vieru Vladimir prin procură să se ocupe din numele ei de privatizarea apartamentului în litigiu. Prin contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 11 august 2001 semnat de Vieru Vladimir din numele Evgheniei Ghiton, apartamentul nr. 44 din str. şoseaua Munceşti, 240, mun. Chişinău a fost privatizat de către ultima. La 17 august 2011 în prezenţa lui Zinovcenco Viorel, Ghiton Evghenia a vîndut Irinei Baturina apartamentul nominalizat, fapt confirmat prin contractul de vînzare-cumpărare autentificat de notarul Lidia Zaporojanu, iar din banii obţinuţi de pe urma vînzării Zinovcenco Viorel a procurat apartamentul nr. 36 cu o odaie din str. Salcîmilor 22/5, mun.

Chişinău la preţul de 1350 dolari, restul sumei de 2000 dolari fiind cheltuiţi de acesta pentru serviciile acordate în perioada încheierii tranzacţiilor. Urmare a acestor evenimente, începînd cu 17 august 2001 Ghiton Evghenia, Usic Valentina, Hijneac Olga şi Hijneac Tatiana au trecut cu traiul în odaia nr. 36 din căminul nr. 22/5, str. Salcîmilor, mun. Chişinău. Nefiind de acord cu situaţia creată, Ghiton Evghenia şi Usic Valentina au iniţiat numeroase procese de judecată, însă pentru nerespectarea procedurii, cererile lor au fost scoase de pe rol sau restituite fără examinare. Consideră procurorul că prin aceste acţiuni şi prin abuz de încredere, Evgheniei Ghiton, Valentinei Usic şi minorei Hijneac Tatiana le-a fost încălcat dreptul la spaţiu locativ, la privatizare şi au fost deposedate de proprietate prin acţiuni viclene.

Invocă procurorul că procesul de privatizare a fost efectuat cu încălcarea legislaţiei, fără acordul Valentinei Usic şi Olgăi Hijneac, iar la privatizare nu a participat minora Hijneac Tatiana, fapt care încalcă dreptul acestora la proprietate. Cele invocate contravin legii şi sunt lovite de nulitate în temeiul art. 50 şi 238 Codul civil (în redacţia Legii din 26 decembrie 1964), iar esenţa vînzării apartamentului cu două odăi nr. 44 din str. şoseaua Munceşti, 240, mun. Chişinău a constat în procurarea în schimb a altor două apartamente cu cîte o odaie pentru locuinţa Olgăi Hijneac separat de Ghiton Evghenia, Usic Valentina şi minora Hijneac Tatiana. La 21 februarie 2012 procurorul în Procuratura sectorului Botanica mun.

Chişinău a înaintat în interesele pensionarelor Ghiton Evghenia, Usic Valentina şi minorei Hijneac Tatiana cerere prin care a mărit cuantumul pretenţiilor din acţiune, solicitînd suplimentar recunoaşterea nulităţii hotărîrii Comisiei Municipale de privatizare şi strămutarea pricinii conform competenţei jurisdicţionale la Curtea de Apel Chişinău pentru examinare în fond. Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 21 februarie 2012 pricina civilă pendinte a fost strămutată pentru examinare conform competenţei jurisdicţionale la Curtea de Apel Chişinău. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2013 acţiunea a fost respinsă integral ca neîntemeiată. 2 La 03 mai 2013 procurorul în Procuratura sectorului Botanica mun.

Chişinău a depus recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2013, solicitînd casarea acesteia şi remiterea pricinii la rejudecare. În motivarea cererii de recurs procurorul a reiterat motivele cererii de chemare în judecată, invocînd suplimentar că prima instanţă a judecat pricina în absenţa sa şi a unor participanţi la proces cărora nu li s-a comunicat despre locul, data şi ora şedinţei, soluţionînd astfel problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces, în speţă a Olgăi Hijneac şi a fiicei minore Hijneac Tatiana. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 03 iulie 2013 recursul declarat de procurorul în Procuratura sectorului Botanica mun. Chişinău în interesele pensionarelor Ghiton Evghenia, Usic Valentina şi minorei Hijneac Tatiana a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Prin referinţele depuse la 10, 12 şi 18 iunie 2013 notarul public Zaporojanu Lidia, Agenţia Proprietăţii Publice şi respectiv Baturina Irina au solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărîrii contestate. Judecînd recursul declarat în limitele invocate, pe baza materialelor din dosar şi a referinţelor, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este depus în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2013 din următoarele motive.

Conform art. II alin. (8) din Legea nr. 155 din 5 iulie 2012, termenul de declarare a recursului împotriva hotărîrilor pronunţate în primă instanţă de către curţile de apel şi împotriva deciziilor instanţelor de apel pronunţate pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi este de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau deciziei motivate. Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia hotărîrii din 18 februarie 2013 la 21 februarie 2013 (f. d. 46 vol. II). La dosar nu sunt probe care ar confirma cînd a fost recepţionată hotărîrea de către părţi. Astfel, recursul declarate la 03 mai 2013 se consideră depus în termen. 3 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Din actele pricinii rezultă că la 23 iulie 2001 Ghiton Evghenia a depus la notarul Lidia Zaporojanu cerere prin care a solicitat întocmirea pe numele lui Vieru Vladimir a unei procuri pe termen de un an, cu dreptul de a privatiza din numele ei apartamentul nr. 44 din str. şoseaua Munceşti, 240, mun. Chişinău (f. d. 207 vol. I). Prin procura din 23 iulie 2001 autentificată de notarul Lidia Zaporojanu, Vieru Vladimir a fost împuternicit de Ghiton Evghenia să o reprezinte în faţa tuturor organelor de stat pe chestiunea ce ţine de privatizarea apartamentul nr. 44 din str. şoseaua Munceşti, 240, mun.

Chişinău, cu dreptul de a semna contractul de privatizare la biroul notarial şi de a-l înregistra la organul cadastral teritorial Chişinău, de a încheia contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului la biroul notarial, etc. (f. d. 99, 142 vol. I). Prin cererea adresată directorului Agenţiei Teritoriale Chişinău pentru privatizare din 08 august 2001, reprezentantul Vieru Vladimir a solicitat în interesele Evgheniei Ghiton permisiunea la privatizarea locuinţei nr. 44 din str. Munceşti, 240, mun. Chişinău, împreună cu membrii familiei Usic Valentina şi Hijnic Olga (f. d. 245 vol I). Prin extrasul din hotărîrea nr. 406 din 09 august 2001 a Comisiei pentru privatizarea fondului de locuinţe din mun.

Chişinău, Evgheniei Ghiton i-a fost transmisă în proprietate privată în mod gratuit locuinţa de stat, apartamentul cu două odăi nr. 44, suprafaţa totală de 45,3 m. p., inclusiv suprafaţa locativă 30,8 m. p. din str. şoseaua Munceşti, 240, mun. Chişinău (f. d. 98 vol. I). Prin contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 11 august 2001 autentificat de notarul Angela Cobăneanu, Vieru Vladimir care acţiona din numele Evgheniei Ghiton în temeiul procurii autentificate notarial a semnat contractul de privatizare prin care în proprietatea Evgheniei Ghiton a trecut apartamentul nr. 44 cu două odăi, suprafaţa totală de 45,3 m. p., inclusiv suprafaţa locativă 30,8 m. p. din str. şoseaua Munceşti, 240, mun.

Chişinău (f. d. 95-97 verso, vol. I). Prin contractul de vînzare-cumpărare din 17 august 2001 autentificat de notarul Lidia Zaporojanu, Ghiton Evghenia a vîndut iar Baturina Irina a cumpărat la preţul de 16 000 lei apartamentul nr. 44 cu două odăi, suprafaţa totală de 45,3 m. p., inclusiv suprafaţa locativă 30,8 m. p. din str. şoseaua Munceşti, 240, mun.

Chişinău (f. d. 22, 22 verso Vol. I). Pe parcurs contractul de vînzare-cumpărare nominalizat a fost contestat în instanţa de judecată de către Ghiton Evghenia, Usic Valentina şi Hijneac Olga, însă pentru nerespectarea normelor de procedură cererile de chemare în judecată fie erau restituite, fie scoase de pe rol iar hotărîrile judecătoreşti adoptate casate cu dispunerea rejudecării pricinii (f. d. 54-76, 51-53 vol. I). Astfel, la 03 septembrie 2010 Ghiton Evghenia s-a adresat cu plîngere Procuraturii Generale, solicitînd intervenţia procurorului în apărarea drepturilor şi intereselor sale lezate prin tranzacţiile de vînzare-cumpărare pe care le considera ilegale.

4 La 27 iunie 2011 Procurorul sectorului Botanica a depus cerere de chemare în judecată cu privire la anularea contractului de privatizare, a contractelor de vînzare- cumpărare din 17 august 2001 autentificat de notarul Lidia Zaporojanu, prin care Ghiton Evghenia a vîndut iar Baturina Irina a cumpărat apartamentul nr. 44 din str. şoseaua Munceşti, 240, mun. Chişinău şi din 29 august 2001 încheiat între Ceban Nicolae şi Hijneac Olga, prin care ultima a procurat apartamentul nr. 36 din mun. Chişinău, str. Salcîmilor 22/5. Prin cerere suplimentară depusă la 21 februarie 2012, procurorul a solicitat şi recunoaşterea nulităţii hotărîrii Comisiei Municipale de privatizare. Curtea de Apel Chişinău după ce a preluat dosarul conform competenţei juridicţionale de la Judecătoria Botanica mun.

Chişinău, prin hotărîrea din 18 februarie 2013 a respins acţiunea ca neîntemeiată. Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că prima instanţă a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind probele administrate în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă a emis o hotărîre legală. Argumentele invocate de procurorul în Procuratura sectorului Botanica mun. Chişinău în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu au suport legal. Recurentul a reiterat în cererea de recurs motivele cererii de chemare în judecată, asupra cărora prima instanţă s-a expus cu referire la normele legale aplicabile speţei.

Concluziile primei instanţe cu referire faptul că alegaţiile reclamanţilor despre ilegalitatea hotărîrii Comisiei de privatizare nr. 406 din 09 august 2001 nu se încadrează în temeiurile prevăzute de Legea Contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 sunt corecte, bazate pe aprecierea completă, obiectivă şi nepărtinitoare a probelor administrate la dosar, iar soluţia de respingere a acţiunii în privinţa celorlalte capete de cerere este întemeiată. Conform art. 26 alin. (l) al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 cu modificările ulterioare, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Hotîrîrea comisiei pentru privatizarea fondului de locuinţe nr. 406 din 09 august 2001 cu privire la transmiterea în proprietate privată Evgheniei Ghiton, Valentinei Usic şi Olgăi Hijneac a ap. 44 situat pe şos. Munceşti 240, mun.

Chişinău este un act administrativ emis de o autoritate publică, însă acesta nu întruneşte condiţiile de anulare prevăzute în art. 26 al Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Cu referire la cerinţa de anulare a contractului de privatizare, instanţa de recurs reţine că conform art. 5 alin. (l) ) al Legii privatizării fondului de locuinţe nr. 1324-XII din 10 martie 1993 cu modificările ulterioare, cetăţenilor Republicii Moldova pot fi vîndute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată în special locuinţele în care aceştia trăiesc şi care aparţin fondului de stat şi celui public asupra căruia statul şi-a declarat dreptul de proprietate, precum şi în imobilele ce aparţin unităţilor, indiferent dacă aceste unităţi sînt incluse în listele de privatizare.

5 Conform art.11 alin. (l) al Legii precitate, cetăţenii care doresc să cumpere sau să primească cu titlu gratuit locuinţa în proprietate privată depun cereri scrise la organele abilitate, care sînt obligate ca, în termen de două luni de la data înregistrării cererii, să stabilească, prin intermediul comisiilor de privatizare a fundului de locuinţe, costul locuinţei şi să adopte hotărîrea respectivă, iar conform art. 6 alin. (1) aceeaşi Lege, cumpărarea sau primirea cu titlu gratuit în proprietate privată a locuinţelor se face cu acordul tuturor membrilor adulţi ai familiei care locuiesc împreună. S-a stabilit că în apartamentul nr. 44 din str. şoseaua Munceşti 240, mun. Chişinău locuiau şi aveau viză de domiciliu Ghiton Evgenia, Usic Valentina şi Hijneac Olga.

La 23 iulie 2001 Ghiton Evghenia a eliberat procură autentificată notarial pe numele lui Vieru Vladimir, prin care i-a oferit dreptul de a se prezenta la Agenţia teritorială de privatizare mun. Chişinău şi organul cadastral teritorial cu dreptul de a depune şi a primi actele necesare privatizării apartamentului, de a semna contractul de privatizare la birou notarial, etc. Întru realizarea împuternicirilor acordate, Vieru Vladimir a depus la Agenţia de Privatizare actele necesare, şi anume cererea de privatizare, extrasele din fişa locuinţei şi din tabelul nominal, copiile buletinelor de identitate, copia carnetului de muncă. În baza cererii şi actelor depuse s-a întocmit borderoul de calcul al coşului locuinţei şi s-a adoptat hotărîrea nr. 406 din 09 august 2001 cu privire la transmiterea în mod gratuit în proprietate Evgheniei Ghiton, Valentinei Usic şi Olgăi Hijneac a apartamentului nr. 44 situat pe str. şoseaua Munceşti 240, mun.

Chişinău, contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată fiind întocmit pe numele Evgheniei Ghiton. Prin urmare, nu pot fi reţinute argumentele Valentinei Usic şi Olgăi Hijneac că acestea nu au depus cerere şi nu au participat la privatizare, or conform art. 6 din Legea privatizării fondului de locuinţe nr. 1324-XII din 10 martie 1993, cumpărarea sau primirea cu titlu gratuit în proprietate privată a locuinţelor se face cu acordul tuturor membrilor adulţi ai familiei care locuiesc împreună. Acordul Valentinei Usic şi Olgăi Hijneac s-a manifestat şi s-a confirmat suplimentar inclusiv prin cererile depuse în adresa notarului Zaporojanu Lidia, în care au indicat că îşi dau acordul la vînzarea apartamentului nr. 44 din str. şoseaua Munceşti 240, mun.

Chişinău care aparţine Evgheniei Ghiton şi la privatizarea căruia au dat acordul (f. d. 146, 147 vol. I). Solicitarea din cererea de chemare în judecată şi din cererea de recurs depusă de către procuror în interesele Evgheniei Ghiton, Valentinei Usic şi Olgăi Hijneac se întemeiază pe prevederile art. 50 Codul civil (în redacţia Legii din 26 decembrie 1964), care prevedea că este nulă convenţia care nu corespunde prevederilor legii, inclusiv convenţia, care lezează drepturile personale sau patrimoniale ale minorilor.

Acest argument nu poate fi reţinut de către instanţa de judecată şi se respinge ca neîntemeiat, deoarece s-a stabilit că coproprietarii apartamentului privatizat Ghiton Evghenia, Usic Valentina şi Hijneac Olga şi-au exprimat voinţa de a vinde apartamentul, depunînd în acest sens cereri la notar şi semnînd recipisa de primire a banilor pentru apartament (f. d. 141, 146, 147 vol. I). 6 Cît priveşte alegaţia despre încălcarea pretinsului drept al minorei Hijneac Tatiana de a participa la privatizare, prima instanţă corect a reţinut că minora nu era înscrisă în apartamentul nominalizat, iar perfectarea vizei de reşedinţă în locuinţă era pusă pe seama rudelor copilului.

Faptul că Hijneac Olga şi Usic Valentina nu au depus şi nu au semnat cerere către Agenţia de privatizare cu privire la intenţia lor de a privatiza bunul imobil nu constituie temei pentru anulare a hotărîrii Comisiei de privatizare nr. 406 din 09 august 2001, deoarece după cum s-a menţionat supra, reclamantele nu au neagat că au avut înţelegere cu Zinovcenco Viorel să privatizeze apartamentul nr. 44 din str. şoseaua Munceşti 240, mun. Chişinău cu scopul de a-1 vinde şi a procura două apartamente separate cu o odaie. În acelaşi timp, Usic Valentina şi Hijneac Olga nu contestă hotărîrea Comisiei de privatizare nr. 406 din 09 august 2001 în partea în care acestea au fost incluse ca participanţi la privatizare.

Potrivit pct. 3 din contract, apartamentul nr. 44 din str. şoseaua Munceşti 240, mun. Chişinău a fost vîndut la preţul de 16000 lei, care a fost achitat de către cumpărător vînzătorului integral pînă la semnarea contractului, iar transmiterea şi primirea banilor se confirmă prin recipisa din 17 august 2001 (f. d. 141). Baturina Irina în baza contractului nominalizat a înregistrat dreptul de proprietate la Organul Cadastral Teritorial, s-a instalat cu traiul în anul 2001, şi-a perfectat viza de reşedinţă. Prin urmare, contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 44 din str. şoseaua Munceşti, 240 încheiat la 17 august 2001 între Ghiton Evghenia şi Baturina Irina corespunde prevederilor legale iar prima instanţă just a apreciat aceste circumstanţe.

Cu referire la pretenţia despre însuşirea de către Zinovcenco Viorel a sumei de 3500 dolari SUA de la înstrăinarea apartamentului şi care se pretind a fi sustraşi de către acesta, iar Procuratura sectorului Botanica mun. Chişinău a încetat urmărirea penală pe motivul intervenirii termenului de prescripţie, prima instanţă corect a conchis că reclamanţii nu sînt lipsiţi de dreptul a înainta pretenţie către Zinovcenco Viorel în ordinea acţiunii civile (f. d. 24 vol. I). Cu referire la contractul de vînzare-cumpărare din 29 august 2001 încheiat între Ceban Nicolae şi Hijneac Olga, obiectul căruia este apartamentul nr. 36 din str. Salcîmilor, 22/5, mun.

Chişinău, acesta la fel corespunde prevederilor legale, or, însăşi Hijneac Olga a confirmat în şedinţa primei instanţe încheierea contractului, şi- a înregistrat dreptul de proprietate la 11 septembrie 2001, s-a instalat şi locuieşte în apartament împreună cu membrii familiei sale ( f. d. 23 vol. I). Prin urmare, temeiuri de admitere a acţiunii în această parte nu sunt iar probe în vederea anulării contractului de vînzare-cumpărare vizat nu au fost prezentate. Or, în conformitate cu art. 118 alin. (1) Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Baturina Irina este cumpărător de bună credinţă şi se foloseşte de bunul imobil în litigiu începînd cu anul 2001, adică de aproximativ 12 ani.

Admiterea acţiunii în sensul formulat de procuror, în lipsa unor temeiuri legale suficiente şi iminenţa unei prezumate evacuări din domiciliu a Irinei Baturina 7 i-ar crea acesteia din urmă incertitudine, deoarece dobîndind dreptul de proprietate asupra imobilului litigant aceasta dispune de acte justificative de proprietate, iar reclamanţii solicitînd anularea contractului, pretind evacuarea acesteia din imobil fără a dispune de acte justificative sau drepturi de abitaţie în el. O soluţie în sensul admiterii acţiunii ar prezenta în sine o încălcare flagrantă a principiului securităţii raporturilor juridice şi o ingerinţă compatibilă cu dreptul la respectarea domiciliului, iminenţă ce ar putea fi apărată conform art. 8 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În cauza Dacia contra Moldovei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat că o hotărâre în care ea constată o violare impune statului pârât o obligaţie juridică de a pune capăt violării şi de a repara consecinţele acesteia în aşa mod, încât să restabilească pe cât e posibil situaţia existentă înainte de violare. În aceeaşi hotărîre Instanţa de contencios European a reiterat că cea mai corespunzătoare formă de restitutio in integrum este ca bunul imobil să fie restituit reclamantului şi ca acestuia să-i fie plătite compensaţii pentru orice pierderi suplimentare cauzate. În cazul în care restituirea bunului se va dovedi a fi imposibilă, în principiu, ţine de competenţa Curţii să stabilească valoarea monetară a acestuia, care să fie plătită reclamantului de către Guvernul pârât în schimb, dacă va fi necesar.

În cauza nominalizată Curtea a relatat că urmare a anulării privatizării, statul a admis violarea art. 6 § 1 al Convenţiei şi articolului 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Astfel, pentru a nu admite ingerinţa dreptului de proprietate legal dobîndit de către Baturina Irina şi probat în mod corespunzător, în vederea evitării unei noi condamnări a Republicii Moldova de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, instanţa consideră necesar şi justificat de a respinge recursul ca neîntemeiat.

Cît priveşte argumentul recurentului că pricina a fost examinată în prima instanţă în lipsa unor participanţi la proces, inclusiv a procurorului, cărora nu le-a fost comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie îl apreciază critic şi menţionează că la dosar sunt anexate avizele de recepţie expediate recomandat în adresa părţilor, precum şi menţiunile şi semnăturile inclusiv ale procurorului din recipisele şedinţelor de judecată în care se vede că aceştia au fost anunţaţi şi înştiinţaţi în mod legal despre data, locul şi ora examinării pricinii (f. d. 215-233 vol. I, f. d. 25-28 vol. II). În cazul în care aceştia invocă în repetate rînduri imposibilitatea de a se prezenta în şedinţe, instanţa menţionează că aceştia nu au fost lipsiţi de dreptul de a delega reprezentanţi pentru a pleda în susţinerea pretenţiilor înaintate în judecată.

Având în vedere că prima instanţă a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material şi procedural, a verificat şi apreciat probele administrate în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă şi a adoptat o hotărîre legală şi întemneiată, iar argumentele invocate de procurorul în Procuratura sectorului Botanica mun. Chişinău în cererea de recurs poartă caracter declarativ, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie 8 ajunge la concluzia de a respinge recursul ca neîntemeiat şi de a menţine hotărîrea contestată. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), alin. (3) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de procurorul în Procuratura sectorului Botanica mun.

Chişinău. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de procurorul sectorului Botanica mun. Chişinău în interesele pensionarelor Ghiton Evghenia, Usic Valentina şi minorei Hijneac Tatiana împotriva Irinei Baturina, Zinovcenco Viorel, Vieru Vladimir, Ceban Nicolae, Agenţia Privatizării şi Consiliul municipal Chişinău, intervenienţi accesorii notarii privaţi Zaporojanu Lidia, Cobăneanu Angela, Anton Tereza şi Direcţia generală economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Consiliului municipal Chişinău cu privire la repunerea în termen, recunoaşterea nulităţii actelor juridice, întoarcerea părţilor în poziţia iniţială, evacuare, radierea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile şi recunoaşterea nulităţii hotărîrii Comisiei municipale de privatizare.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru 9