2ra-1150/13 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă A. Danilov dosarul nr. 2ra-1150/13 instanţa de apel Gh. Creţu A. Doga A. Pahopol DECIZIE 17 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia, Ion Vîlcov Iurie Şumcov, Ion Corolevschi examinînd recursurile declarate de către Tatiana Ahlamcenco şi Întreprinderea individuală „Novac şi Mihaela”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Ahlamcenco împotriva Întreprinderii individuale „Novac şi Mihaela” cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012, prin care apelul declarat de către Întreprinderea individuală „Novac şi Mihaela” a fost admis şi modificată hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 02 iulie 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La 04 mai 2012, Tatiana Ahlamcenco a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii individuale „Novac şi Mihaela” cu privirea la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamanta Tatiana Ahlamcenco a indicat că conform ordinului nr. 1 din 01 martie 2009, a fost angajată la Întreprinderea individuală „Novac şi Mihaela” în calitate de cusătoreasă, fapt ce se confirmă şi prin înscrierea din carnetul de muncă. Susţine că în perioada 01 martie 2009 - 11 martie 2011 a activat la întreprinderea nominalizată în calitatea de cusătoreasă, cu salariul lunar mediu de 2497 lei. Menţionează că începând cu 11 martie 2011, a ieşit în concediu medical prenatal şi certificatul medical l-a transmis administraţiei întreprinderii, însă până în prezent de către angajator nu i-a fost achitat acest concediu.

La 26 mai 2001, ea a născut copilul, iar după naştere s-a adresat la Casa Naţională de Asigurări Sociale pentru achitarea indemnizaţiei lunare pentru întreţinerea copilului, care a informat-o că angajatorul nu a calculat şi nu a achitat contribuţiile de asigurări sociale pe perioada anilor 2010-2011 motiv din care urmează să primească lunar indemnizaţia în sumă de 300 lei, ca fiind neangajată în câmpul muncii. 1 Afirmă că ea în repetate rânduri s-a adresat la Inspecţia Muncii, indicând încălcările comise de către angajator, însă la ultima adresare a primit răspuns, prin care a fost informată că angajatorul nu activează şi că urmează să se adreseze cu acţiune în instanţa de judecată.

Consideră că în urma neexecutării atribuţiilor legale de către angajator şi, anume, necalcularea şi neachitarea contribuţiilor de asigurări sociale, i-a fost lezat dreptul legal de a primi plata atât a concediului medical prenatal, cât şi a indemnizaţiilor lunare corespunzătoare pentru întreţinerea copilului, cauzându-i astfel un prejudiciu material în mărime de 36952 lei şi, anume, plata concediului medical prenatal în sumă de 9988 lei şi plata indemnizaţiei pentru întreţinerea copilului până la vârsta de 3 ani în sumă de 26964 lei. De asemenea, consideră că în legătură cu situaţia tensionată creată şi lipsa mijloacelor financiare pentru întreţinerea copilului i s-a cauzat un prejudiciu moral, pe care îl estimează la suma de 10000 lei.

La 29 martie 2012, ea s-a adresat către pârât cu o notificare, prin care a solicitat repararea prejudiciului material în mărime de 36952 lei şi a celui moral în mărime de 10000 lei, însă nu a primit nici un răspuns. Cere încasarea de la pârât a sumei de 36952 lei, în vederea reparării prejudiciului material şi a sumei de 10000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral. Pe parcursul examinării pricinii Tatiana Ahlamcenco şi-a concretizat pretenţiile, solicitând încasarea de la Întreprinderea individuală „Novac şi Mihaela” a sumei de 37454,60 lei, în vederea reparării prejudiciul material, care este format din indemnizaţia de maternitate în sumă de 10487 lei şi indemnizaţia pentru creşterea copilului în sumă de 26967,60 lei şi a sumei de 10000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 02 iulie 2012 acţiunea a fost admisă parţial. A fost încasat de la Întreprinderea individuală „Novac şi Mihaela” în beneficiul Tatianei Ahlamcenco prejudiciul material sub formă de indemnizaţie de maternitate în mărime de 10487,4 lei şi indemnizaţie pentru creşterea copilului în mărime de 9750 lei şi prejudiciul moral în mărime de 5000 lei, iar în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 707,12 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012 apelul declarat de către Întreprinderea individuală „Novac şi Mihaela” a fost admis şi modificată hotărârea primei instanţe prin micşorarea cuantumului prejudiciului material sub formă de indemnizaţie de maternitate până la 4362,12 lei şi de indemnizaţie pentru creşterea copilului până la 3240 lei, precum şi cuantumul prejudiciului moral până la 1000 lei.

În rest hotărârea primei instanţe a fost menţinută. La 05 februarie 2013, Tatiana Ahlamcenco a declarat decurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. Recurenta-reclamanta Tatiana Ahlamcenco, în motivarea recursului, a indicat că consideră decizia instanţei de apel ilegală pe motiv de neconstatare şi neelucidare pe deplin a circumstanţelor cauzei, astfel, fiind aplicate eronat normele de drept material. Greşit instanţa de apel a pus la baza calculării indemnizaţiilor contractul individual de muncă, care este evident fictiv şi ilegal şi neîntemeiat a micşorat cuantumul prejudiciului material încasat de la intimat.

2 De asemenea, consideră că instanţa de apel a dat o apreciere greşită circumstanţelor cauzei referitor la prejudiciul moral cauzat, deoarece având la întreţinere doi copii minori a fost nevoită să caute alte surse de venit pentru a se întreţine, astfel, provocându-i suferinţe psihice şi dezechilibru emoţional. Greşit a apreciat instanţa că admiterea cererii deja constituie o satisfacţie echitabilă morală, fără a lua în consideraţie toate suferinţele ei. La 27 februarie 2013, Întreprinderea individuală „Novac şi Mihaela” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acţiunii.

Recurentul-pârât Întreprinderea individuală „Novac şi Mihaela”, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, deoarece intimata nu a prezentat instanţei contractul individual de muncă, unde este prevăzută suma salariului de 900 lei, dar a calculat în baza salariului mediu de 2497 lei, care este de aproape trei ori mai mare, greşit s-a bazat pe datele oferite de Biroul Naţional de Statistică. Suma de 900 lei nu a constituit obiectul examinării acţiunii de calculare a indemnizaţiilor pentru maternitate şi îngrijirea copilului, instanţa de apel însă s-a pronunţat în baza acestei sume. Consideră că pretenţia recurentei-reclamante cu privire la repararea prejudiciului moral este neîntemeiată, deoarece ultima nu a expus instanţei de judecată dreptul nepatrimonial la care a atentat Întreprinderea individuală „Novac şi Mihaela”.

Totodată, intimata nu a prezentat nici un temei legal prevăzut de legislaţie în baza căruia ar avea dreptul la repararea prejudiciului moral în mărime de 10000 lei. Este neîntemeiată pretenţia cu privire la încasarea sumei de 26967 lei pentru lăuza copilului până la vârsta de 3 ani din motiv că angajatorul nu este asigurătorul de stat din contul căruia ar putea fi încasată această sumă, or, legea nu prevede că această sumă poate fi încasată din contul angajatorului în cazul în care angajatorul n-a transferat primele de asigurări sociale în contul Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Mai consideră că instanţa de apel s-a pronunţat asupra unor pretenţii, care nu au fost invocate de parte în proces, totodată, a admis pretenţii ce nu au suport legal, încălcând astfel dreptul la un proces echitabil.

Întreprinderea individuală „Novac şi Mihaela” prin referinţa depusă la 27 martie 2013 a solicitat respingerea recursului declarat de către Tatiana Ahlamcenco. În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 24 aprilie 2013 a considerat recursurile admisibile şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Verificând argumentele invocate de către Tatiana Ahlamcenco şi Întreprinderea individuală „Novac şi Mihaela” în cererile de recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către Tatiana Ahlamcenco neîntemeiat şi care urmează a fi respins, iar recursul declarat de către ÎI „Novac şi Mihaela” întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea hotărârilor judecătoreşti în partea reparării prejudiciului moral şi emiterea în această parte a unei noi 3 hotărâri cu privire la respingerea pretenţiei cu privire la repararea prejudiciului moral, iar în rest menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. Din actele pricinii rezultă că recurenta-reclamanta Tatiana Ahlamcenco a activat în cadrul ÎI „Novac şi Mihaela” în calitate de cusătoreasă, cu salariul lunar de 900 lei. De asemenea, din actele pricinii rezultă că la 04 decembrie 2010, Tatiana Ahlamcenco a înregistrat căsătoria cu Victor Ahlamcenco, iar la 26 mai 2011, s-a născut fiul Vitalie Ahlamcenco, fiindu-i eliberat certificat de naştere (f. d. 5). Conform extrasului de cont, eliberat de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani mun.

Chişinău la 22 iunie 2012, pe parcursul anilor 2010-2011, ÎI „Novac şi Mihaela” nu a achitat Tatianei Ahlamcenco contribuţiile de asigurări sociale. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Tatiana Ahlamcenco a solicitat încasarea de la Întreprinderea individuală „Novac şi Mihaela” a sumei de 37454,60 lei, în vederea reparării prejudiciul material, care este format din indemnizaţia de maternitate în sumă de 10487 lei şi indemnizaţia pentru creşterea copilului în sumă de 26967,60 lei şi a sumei de 10000 lei, în vederea reparării prejudiciului moral.

Conform art. 124 alin. (1) şi (2) din Codul muncii, femeilor salariate şi ucenicelor, precum şi soţiilor aflate la întreţinerea salariaţilor, li se acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70 de zile calendaristice şi concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în cazul naşterilor complicate sau naşterii a doi sau mai mulţi copii - 70 de zile calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizaţii în modul prevăzut la art. 123 al. (2). În baza unei cereri scrise, persoanelor indicate la alin.(1), după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, cu achitarea indemnizaţiei din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale şi pct. 23 din Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 108 din 03 februarie 2005, baza de calcul a indemnizaţiilor de asigurări sociale o constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuţiile individuale de asigurări sociale.

Astfel, reieşind din venitul mediu lunar al recurentei-reclamante de 900 lei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel corect a micşorat cuantumului prejudiciului material sub formă de indemnizaţie de maternitate până la 4362,12 lei şi de indemnizaţie pentru creşterea copilului până la 3240 lei, iar argumentele invocate de către recurenta-reclamantă şi recurentul-pârât în acest sens nu pot fi reţinute ca întemeiate. 4 Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele judecătoreşti greşit au admis parţial pretenţia recurentei-reclamante cu privire la repararea prejudiciului moral.

Conform art. 1398 alin. (1) din Codul civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Reieşind din prevederile legale enunţate, prejudiciul moral poate fi reparat numai în cazul în care repararea acestuia este expres prevăzută de lege. Or, la caz, legislaţia în vigoare nu prevede posibilitatea reparării prejudiciului moral.

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Tatiana Ahlamcenco, de a admite recursul declarat de către ÎI „Novac şi Mihaela”, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe în partea reparării prejudiciului moral şi de a emite în această parte o nouă hotărâre, prin care pretenţia Tatianei Ahlamcenco împotriva ÎI „Novac şi Mihaela” cu privire la repararea prejudiciului moral de respins, iar în rest de a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Tatiana Ahlamcenco.

Se admite recursul declarat de către Întreprinderea Individuală „Novac şi Mihaela”. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2011 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 02 iulie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tatianei Ahlamcenco împotriva Întreprinderii individuale „Novac şi Mihaela” cu privire la repararea prejudiciului material şi moral în partea reparării prejudiciului moral şi se emite în această parte o nouă hotărâre, prin care: Se respinge pretenţia Tatianei Ahlamcenco împotriva Întreprinderii Individuale „Novac şi Mihaela” cu privire la repararea prejudiciului moral. În rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012 se menţine.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Vera Macinskaia Ion Vîlcov Iurie Şumcov Ion Corolevschi 5