2ra-2419/13 — Anularea deciziei

dosarul nr.2ra-2419/13 prima instanţă: S. Melnic, instanţa de apel: T. Dutca, S. Procopciuc, A. Albu, ÎNCHEIERE 11 iulie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Nicolae Clima examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Perţu Valentina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Perţu Valentina împotriva Consiliului raional Briceni cu privire la anularea deciziei din 19.04.2012, privind încasarea compensaţiei pentru bunurile confiscate în urma represiunilor politice, încasarea prejudiciului moral în mărime de 20000 lei şi a cheltuielilor de judecată.

împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 26 martie 2013, prin care au fost respinse apelurile declarate de Perţu Valentina şi Consiliul raional Briceni, cu menţinerea hotărîrea Judecătoriei Briceni din 27 noiembrie 2012, de admitere parţială a acţiunii, c o n s t a t ă La 05 iunie 2012, Perţu Valentina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Briceni cu privire la anularea deciziei din 19.04.2012, emisă de Comisia specială pentru examinarea cererilor privind restituirea valorilor bunurilor confiscate în urma represiunilor politice pe lîngă Consiliul raional Briceni, încasarea în beneficiul ei de la Consiliul Raional Briceni compensaţiei pentru bunurilor confiscate în urma represiunilor politice în sumă totală de 304230 lei, prejudiciului moral în mărime de 20000 lei şi a cheltuielilor de judecată suportate.

În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că prin hotârîrea Judecătoriei Briceni, din 04.08.2008, s-a constatat faptul că la momentul deportării lui Bocancea Anastasia Petrovna i-au fost confiscată casa de locuit la preţul de 143400 lei; sărai de locuit la preţul de 143400 lei; sărai de locuit la preţul de 65000 lei; magazie la preţul de 50600 lei; beci la preţul de 12339 lei; magazie la preţul de 10121 lei, în total bunuri în sumă de 304230 lei. Invocă reclamanta că după intrarea hotărîrii în vigoare, Bocancea A.P. la data de 29.08.2008 s-a adresat cu cerere pe numele Preşedintelui raionului Briceni, prin care a solicitat ca să fie achitată compensaţia materială pentru averea confiscată pe timpul represiunilor politice.

Cererea a fost retransmisă pentru examinare conform competenţei Comisiei speciale pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice de pe lîngă Consiliul raional Briceni. La 12 februarie 2009 Bocancea Anastasia a întocmit testament pe numele ei, în baza acestui testament înregistrat cu nr.692 şi autentificat de notarul Guzun Aliona, i-a testat ei banii în sumă de 304230 lei. După decesul lui Bocancea Anastasia care a survenit la data de 24.10.2010, are vocaţia succesorală fiind moştenitor testamentar de a mări patrimoniul propriu din patrimoniul defunctei Bocancea A. în sumă de 304230 lei.

În conformitate cu art.121 Legea nr.1225, din 08.12.1992 „Privind reabilitarea victimelor represiunilor politice”, comisia Specială pentru examinarea cererilor privind restituirea costului bunurilor confiscate în urma represiunilor politice pe lîngâ Consiliului raional Briceni a evitat să examineze cererea lui Bocancea Anastasia depusă la data de 29.08.2008 în termenii stabiliţi de lege şi a adoptat decizia contestată abia la 19.04.2012, peste 3 ani 49 zile de la data limită pentru a fi examinată. Prin decizie dată a fost refuzat admiterea cererii prin aceia că a expirat termenul de prescripţie de 3 ani, de la momentul primirii informaţiei privind reabilitarea (01.01.2007-31.12.2007). Cu decizia dată ea în calitate de succesor a făcut cunoştinţă la data de 28.05.2012 şi consideră că din acel moment poate fi contestată în instanţa de judecată în termen de o lună, adică pînâ la 29.06.2012.

Consideră reclamanta că decizia comisiei Speciale pentru examinarea cererilor privind restituirea costului bunurilor confiscate în urma represiunilor politice pe lîngâ Consiliului raional Briceni este ilegală şi urmează a fi anulată din următoarele temeiuri. În conformitate cu cerinţele art.6 Legea R. Moldova „Privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr.1225 din 08.12.1992, în cazul în care materialele de arhivă privind represiunilor politice nu s-au păstrat în urma expirării termenului de prescripţie sau din alte cauze, stabilirea faptului represiunii politice se face pe cale judiciară”.

Conform hotârîrii judecătoriei Briceni din 04.08.2008, a fost stabilit faptul deportării lui Bocancea A. şi faptul confiscării ilegale a bunurilor imobile în sumă totală de 304230 lei şi după intrarea hotârîrii date în vigoare Bocancea A. s-a adresat cu cerere privind plata compensaţiei băneşti, însă comisia Specială grosolan a încălcat termenul de 6 luni de examinare a cererii depuse de Bocancea Anastasia, nefiind examinată pînâ la data de 01.03.2009. Consideră reclamanta că refuzul comisiei Speciale întru admiterea cererii lui Bocancea Anastasia pe motivul expirării termenului de prescripţie pentru adresare cu cerere nu este motivată, este ilegală pe motivul că comisia nu a pus la bază hotărîrea instanţei de judecată din 04.08.2008, prin care a fost stabilit faptul juridic de deportare a lui Bocancea Anastasia şi valoarea imobilelor confiscate.

În cazul dacă comisia a ajuns la aşa concluzia consideră că trebuia să constate de cînd a început a curge termenul de prescripţie de 3 ani şi cînd termenul a expirat, să fie indicat că cererea a fost depusă de Bocancea A. la data de 29.08.2008. La aprecierea mărimii prejudiciului moral, consideră că instanţa de judecată trebuie să ea în consideraţie încălcarea grosolană a termenului de examinare a cererii, faptul că comisia specializată cu rea credinţă a adoptat o decizie ilegală, contrar unei hotărîri judecătoreşti de stabilirea faptului juridic şi că scopul urmărit de pîrît a fost de a nu permite diminuarea patrimoniului propriu în detrimentul lui Bocancea A. sau moştenitorii săi.

Susţine reclamanta că Comisia specială, la emiterea deciziei a încălcat dreptul de proprietate a reclamantei garantat de art.46 alin.(4) Constituţia R.Moldova şi art.1 din primul Protocol Adiţional la convenţia Europeană privind Drepturile şi Libertăţile Fundamentale ale Omului, norme care R.Moldova este obligată să le respecte în egală măsură. La data de 05 octombrie 2012, reclamanta a depus cererea privind modificarea cerinţelor acţiunii, solicitînd anularea în tot a deciziei nr.1/IX din 19 aprilie 2012 al Comisiei speciale pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice de pe lîngă Consiliul raional Briceni ca ilegală şi emisă contra prevederilor legii, încasarea de la Comisiei speciale pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice, în sumă totală de 304230 şi încasarea de la Consiliul raional Briceni în beneficiul ei cheltuielile de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a invocat că conform certificatului privind reabilitare nr.13-1032/90 din 17.05.1991, eliberat de Procuratura RSSM, Bocancea Dionis Calistrat, anul naşterii 1925, Bocancea Anastasia Petrovna, anul naşterii 1931, Bocancea Daria Dionisiovna anul naşterii 1947, toţi originar şi locatari a s.Corjeuţi, raionul Briceni, deportaţi în anul 1951 de organele extrajudiciare, au fost reabilitaţi conform Decretului Prezidiului Sovietului suprem a URSS din 16.01.1989 „Privind măsurile suplimentare pentru reabilitarea drepturilor în privinţa victimelor represiunilor politice, ce au avut loc în perioada anilor 30-40 şi anii 50”.

După primirea certificatului privind reabilitarea, Bocancea Dionis s-a adresat cu cerere la comisia specială pentru examinarea cererilor privind plata compensaţiei de pe lîngă Consiliul raional Briceni privind plata compensaţiei a bunurilor confiscate de la ei în anul 1951. Cererea lui Bocancea Deonis a fost examinată şi emisă decizie de organul competent, însă lui nu i-a fost restituită s-au achitat costul bunurilor confiscate. După decesul lui Bocancea Dionis , soţia lui - Bocancea Anastasia reabilitată s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind determinarea faptului confiscării bunurilor imobile de la ea în urma represiunilor politice. Prin hotârîrea judecătoriei Briceni din 04.08.2008 a fost determinat faptul confiscării bunurilor imobile în sumă totală de 304230 lei.

După intrarea în vigoare a acestei hotărîri ultima s-a adresat cu cerere pe numele preşedintelui raional Briceni privind plata compensaţiei materiale pentru confiscarea de la familia sa a bunurilor în urma represiunilor politice. Cererea dată a fost transmisă pentru examinare după competenţă Comisiei speciale pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice de pe lîngă Consiliul raional Briceni. Acesta comisie examinînd cererea privind restituirea compensaţiei costului bunurilor confiscate în urma represiunilor politice la data de 19.04.2012 a emis decizie prin care a respins cerere depusă de Bocancea A. pe motivul expirării termenului de 3 ani de adresare din momentul primirii informaţiei privind reabilitarea (01.01.2007- 31.12.2007).

Consideră reclamanta că comisia a ignorat faptul că Bocancea Dionis, soţul Bocancea Anastasia în termenul stabilit de lege s-a adresat cu cerere privind restituirea bunurilor confiscate ori achitarea costului. Cererea depusă de Bocancea Anastasia este cerere repetată, întrucît conform certificatului privind reabilitarea nr.13-1032/90 din 17.05.1991 au fost reabilitaţi ea şi soţul, mai mult ca atît prin hotârîrea judecătorească din 04.08.2008 a fost determinat care bunuri au fost confiscate şi stabilirea costul lor, întrucît în arhivă nu a fost păstrat actele privind confiscarea bunurilor de la familia Bocancea, ce se confirmă prin adeverinţa arhivei raionale nr.20295 din 29.04.2008, eliberată pe numele lui Bocancea Anastasia.

Reclamanta consideră că decizia Comisiei speciale pentru examinarea cererilor privind restituirea bunurilor confiscare în urma represiunilor politice de pe lîngă Consiliul raional Briceni nr.1/IX din 19 aprilie 2012 este ilegală pe motivele invocate în cererea iniţială. Din aceste motive s-a adresat cu acţiune în judecată. În şedinţa de judecată din 27.11.2012, reclamanta Perţu Valentina a înaintat demers prin care s-a refuzat la capătul de cerinţe privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 20000 lei de la Consiliul raional Briceni în beneficiul ei. Prin încheierea judecătoriei Briceni, din 27.11.2012, a primit refuzul reclamantei Pertu Valentina de la capătul de cerinţe privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 20000 lei de la Consiliul raional Briceni în beneficiul ei, pe acest capăt de cerinţă s-a încetat procesul.

Prin hotărîrea judecătoriei Briceni din 27 noiembrie 2012, acţiunea a fost admisă parţial, a fost anulată decizia Comisiei speciale pentru examinarea cererilor privind restituirea bunurilor confiscare în urma represiunilor politice de pe lîngă Consiliul raional Briceni nr.1/IX din 19 aprilie 2012, s-a încasat de la Consiliul raional Briceni în beneficiul lui Perţu Valentina suma de 133882 lei, cu titlu de compensaţie pentru bunurile confiscate în anul 1951 de la Bocancea Anastasia, s-a încasat de la Consiliul raional Briceni în beneficiul lui Perţu Valentina suma de 6200 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistenţă juridică. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 26 martie 2013, au fost respinse apelurile declarate de Perţu Valentina şi Consiliul raional Briceni, cu menţinerea hotărîrea Judecătoriei Briceni din 27 noiembrie 2012, de admitere parţială a acţiunii.

La 07 mai 2013, Perţu Valentina a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, modificarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, prin admiterea integrală a acţiunii. În motivarea recursului recurenta a invocat că instanţele de judecată, eronat au aplicat legea, şi nu au luat în consideraţie faptele stabilite printr-o hotărîre de judecată irevocabilă. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentei cu decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, relatarea situaţiei, în viziunea recurentei, fără a indica un careva temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Perţu Valentina ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, 432 , art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de către Perţu Valentina se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Svetlana Novac judecătorul Judecătorii Tatiana Vieru Nicolae Clima