2ra-2356/13 — Încasarea prejudiciului material şi moral

dosarul nr.2ra-2356/13 prima instanţă: Gh.Grib instanţa de apel: E. Ababei, G.Polivenco, N.Matveeva ÎNCHEIERE 11 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Nicolae Clima examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Nicolae Crivoliubic şi recursul declarat de către Nicolae Dub, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Dub împotriva lui Nicolae Crivoliubic, cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 26 februarie 2013, prin care apelurile declarate de către Nicolae Dub şi Nicolae Crivoliubic au fost respinse şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ocniţa din 19 octombrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 03 februarie 2012, Nicolae Dub s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Crivoliubic cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, la data de 5 octombrie 2011, vecinul său Nicolae Crivoliubic a tăiat din grădina lui mai mulţi copaci cu vîrsta de peste 20 ani, cauzîndu-i un prejudiciu material în mărime de 3614 lei. Solicită încasarea acestei sume de la pîrît, precum şi a prejudiciului moral în mărime de 50000 lei. Prin hotărîrea judecătoriei Ocniţa din 19.10.2012 acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat de la Crivoliubic Nicolae în beneficiul lui Dub Nicolae suma de 1834,20 lei cu titlu de prejudiciu material. În rest pretenţiile au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 26 februarie 2013, apelurile declarate de către Nicolae Dub şi Nicolae Crivoliubic au fost respinse şi menţinută hotărîrea primei instanţe.

La 19 aprilie 2013, Nicolae Crivoliubic a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu adoptarea unei noi hotărîri prin care cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Dub către Crivoliubic Nicolae, privind încasarea pagubei materiale să fie respinsă ca nefondată şi ilegală. Invocă recurentul că ambele hotărîri sunt ilegale, la adoptarea lor legea a fost aplicată eronat.

Astfel, indică recurentul Nicolae Crivoliubic că pentru a rezolva corect şi legal litigiul era necesar ca instanţele de judecată să stabilească cine era proprietarul terenului pe care creşteau copacii, care de fapt, nu i-a aparţinut niciodată lui Nicolae Dub, iar în această situaţie este de neînţeles din ce considerente instanţele au emis hotărîrile sus-menţionate, hotărîrile judecătoreşti trebuie să se bazeze pe probele concludente şi nu pe declaraţii nefondate. Totodată, la 03 iulie 2013, Nicolae Dub a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 februarie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea parţială a hotărîrii judecătoriei Ocniţa din 19.10.2012şi a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 26.02.2013, cu emiterea unei hotîrîri prin care să fie încasată de la Nicolae Crivoliubic prejudiciului moral.

Invocă recurentul că hotărîrile instanţelor de judecată au fost adoptate cu încălcarea normelor de drept material. Indică Nicolae Dub, că nu este de acord cu deciziile instanţei de fond şi instanţei de apel că nu a confirmat existenţa legăturii cauzale între boala sa şi acţiunile lui Nicolae Crivoliubic, acest fapt find dovedit prin certificatele prezentate şi anexate la materialele dosarului. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art.433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica vreun temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul reiterează că conform art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă. Din considerentele enumerate şi avînd în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Nicolae Crivoliubic şi recursul declarat de către Nicolae Dub, ca inadmisibile. În conformitate cu art. 432, art.433 lit. a) CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, Dispune Recursul declarat de către Nicolae Crivoliubic şi recursul declarat de către Nicolae Dub se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, Svetlana Novac Judecătorul Judecătorii Tatiana Vieru Nicolae Clima