Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
2ra-1953/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
10 iulie 2013
Părțile
Şevcenco Larisa vs Direcţia Educaţie, Tineret şi Sport sectorul Botanica mun.Chişinău
Pe scurt
Temeiurile încetării contractului individual de muncă

2ra-1953/13 — Recunoaşterea încălcărilor legate de raporturile de muncă, repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă. E. Silivestru dosarul nr. 2ra-1953/13 instanţa de apel: Iu. Cimpoi A.Pahopol, M. Guzun DECIZIE 10 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul- Valeriu Doagă Judecătorii – Nicolae Clima, Iurie Bejenaru Ion Vîlcov, Iurie Diaconu examinând recursul declarat de Şevcenco Larisa, la cererea de chemare în judecată depusă de Şevcenco Larisa împotriva Direcţiei Educaţie, Tineret şi Sport sectorul Botanica mun.Chişinău cu privire la declararea nulă a ordinelor de sancţionare nr. 328 şi nr. 421, recunoaşterea încălcărilor legate de raporturile de muncă, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2013 c o n s t a t ă La data de 13 octombrie 2011 Şevcenco Larisa a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcţiei Educaţie, Tineret şi Sport sectorul Botanica mun.Chişinău cu privire la declararea nulă a ordinelor de sancţionare nr. 328 şi nr. 421, recunoaşterea încălcărilor legate de raporturile de muncă, repararea prejudiciului material şi moral.

In motivarea acţiunii Şevcenco Larisa a menţionat, că la data de 23 mai 2007 a încheiat cu administraţia Direcţiei Educaţie, Tineret şi Sport sectorul Botanica (DETS Botanica) mun. Chişinău contractul individual de muncă nr. 25, prin care a fost angajată în funcţia de contabil în secţia evidenţa bunurilor materiale, cu categoria 11, cu salariul tarifar de 780 lei.

La angajarea în serviciu a prezentat diploma de studii superioare nr. MB 692615 şi certificatul privind efectuarea timp de 2 luni a cursurilor contabile nr. ACR 054022, iar pe parcurs, în anul 2009 a prezentat diploma privind obţinerea specialităţii de jurist nr. 509315311310. În anul 2009 i s-a mărit cu 0,5 salariul de funcţie, adică cu 390 lei, şi i s-a mărit deservirea instituţiilor în număr de la 5 la 10. La data de 22 1 septembrie 2011, prin ordinul nr. 328 reclamanta la serviciu a fost amendată cu 350 lei, iar la data de 23 noiembrie 2010 prin ordinul nr. 421 a fost sancţionată cu amendă în mărime de 150 lei.

A mai indicat că, în perioada anilor 2010-2011 a fost permanent presată psihologic şi înjosită de către şefa secţiei în care activa, fiind impusă să depună cerere de demisie din proprie iniţiativă la data de 16 septembrie 2011. Prin cererea de concretizare a cerinţelor din 24 octombrie 2011, reclamanta a solicitat recalcularea plăţilor salariale, concediilor anuale şi concediilor de boală pentru fiecare an de lucru pe perioada anilor 2007-2011, transferarea impozitelor, efectuate în urma recalculului în fondul de pensii, asigurarea medicală şi fondul social, eliberarea certificatului pe venit pentru anul 2011, mărirea cuantumului prejudiciului material şi moral pînă la 8250 lei, transferarea sumelor pe contul bancar al reclamantei.

La 19 decembrie 2011, reclamanta a înaintat o nouă cerere de concretizare a acţiunii, prin care a solicitat recunoaşterea nulă a ordinului de concediere, recunoaşterea absenţei forţate de la lucru pe perioada 30 septembrie 2011 pînă la finisarea examinării cauzei, achitarea salariului pe perioada absenţei forţate de la locul de muncă, achitarea compensaţiei adăugătoare în mărime de 3 salarii minime în schimbul repunerii în funcţie, achitarea compensaţiei, a prejudiciului moral în sumă de 8250 lei.

Prin cererea de concretizare din 11 mai 2012, reclamanta a solicitat încetarea procesului la capătul de cerere privind recalcularea salariului de la 01 iulie 2011 pînă la 30 septembrie 2011 potrivit tarifului pentru contabilul de categoria 13 şi de la 2 noiembrie 2007 pînă la 30 iunie 2011 potrivit tarifului pentru calcularea salariului contabilului de categoria 13, şi anume punctele b), c), d) alin. (1), alin. (5) din cererea suplimentară din 24 octombrie 2011 şi în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 8250 lei, conform cererii de concretizare din data de 19 decembrie 2011. Prin încheierea judecătoriei Botanica mun.Chişinău din 30 mai 2012 renunţul reclamantei a fost admis cu încetarea procedurii în această parte (f.d.

131). În şedinţa de judecată a primei instanţe reclamata a solicitat recunoaşterea nulă a punctelor 10 şi 11 din contractul individual de muncă nr. 25 din 23 mai 2007, a ordinilor nr. 328 şi nr. 421 emise de către DETS sectorul Botanica, mun. Chişinău.

Obligarea pîrîtului să restituie suma de 150 lei reţinută din salariul pentru luna noiembrie 2010, recunoaşterea faptului, că pîrîtul a încălcat Legea sistemului de plată a muncii bugetare nr. 355 din 23 decembrie 2007, de a efectua recalculele şi a-i achita plata corespunzătoare pentru categoria nr. 12 din data angajării la serviciu, de a efectua recalculele salariului din anul 2009, perioada activării pe 1,5 salarii, de a efectua recalculul întregului salariu potrivit tarifului pentru contabilul de categoria nr. 12, din data angajării pînă la data finisării examinării cauzei, de a achita plăţile concediale pentru anul 2011 pentru perioada absenţei forţate de la locul de muncă, repararea prejudiciului moral în mărime a trei salarii potrivit tarifului pentru contabilul de categoria nr. 12. Prin încheierea judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 30 mai 2012 a fost admis renunţul reclamantei Larisa Şevcenco la capătul de cerere privind 2 recalcularea salariului de la 01 iulie 2011 pînă la 30 septembrie 2011 potrivit tarifului pentru contabilul de categoria 13, de la 23 noiembrie 2007 pînă la 30 iunie 2011 potrivit tarifului pentru calcularea salariului contabilului cu categoria 13, şi anume punctele b), c), d) alin. (1), alin. (5) din cererea suplimentară din 24 octombrie 2011 şi în partea reparării prejudiciului moral în sumă de 8250 lei, conform cererii de concretizare din data de 19 decembrie 2011. Procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Larisei Şevcenco către Direcţia Educaţie Tineret şi Sport sect.

Botanica, mun. Chişinău privind declararea nulă a ordinilor, repararea prejudiciului material şi moral a fost încetat în partea recalculării salariului de la 01 iulie 2011 pînă la 30 septembrie 2011 potrivit tarifului pentru contabilul de categoria 13 şi de la 23 noiembrie 2007 până la 30 iunie 2011 potrivit tarifului pentru calcularea salariului contabilului de categoria 13, şi anume punctele b), c), d) alin. (1), alin. (5) din cererea suplimentară din 24 octombrie 2011 şi în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 8250 lei, conform cererii de concretizare din data de 19 decembrie 2011. Prin hotărîrea judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 18 decembrie 2012 acţiunea Larisei Şevcenco a fost admisă parţial.

A fost anulat pct. 1 al ordinului nr. 421 din 23 noiembrie 2010 în partea ce ţine reţinerea primei lunare de 150 lei din salariul pentru luna noiembrie 2010. În rest cerinţele Larisei Şevcenco cu privire la recunoaşterea încălcărilor legate de raporturile de muncă, repararea prejudiciului material şi moral au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2013 s-a respins apelul declarat de Şevcenco Larisa şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 02 aprilie 2013 Şevcenco Larisa a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu emiterea unei noi hotărîri privind admiterea acţiunii.

În motivarea recursului a indicat, că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material şi procedural. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul urmează a fi respins din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit.a) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. S-a constatat că, recurenta s-a adresat în instanţa de judecată şi a solicitat declararea nulă a ordinelor de sancţionare nr. 328 şi nr. 421, recunoaşterea încălcărilor legate de raporturile de muncă, repararea prejudiciului material şi moral.

Prima instanţă a admis parţial cerinţele recurentei şi a anulat pct. 1 al ordinului nr. 421 din 23 noiembrie 2010 în partea ce ţine reţinerea primei lunare de 150 lei din salariul pentru luna noiembrie 2010. În rest cerinţele recurentei cu privire la recunoaşterea încălcărilor legate de raporturile de muncă, repararea prejudiciului material şi moral au fost respinse ca neîntemeiate. Instanţa de apel a menţinut hotărîrea primei instanţe. 3 Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că instanţele de judecată corect au admis parţial cerinţele recurentei şi au anulat pct. 1 al ordinului nr. 421 din 23 noiembrie 2010 în partea ce ţine reţinerea primei lunare de 150 lei din salariul pentru luna noiembrie 2010. În şedinţa de judecată s-a stabilit că, Larisa Şevcenco conform contractului individual de muncă nr. 25 din data de 23 mai 2007 a fost angajată de DETS Botanica mun.

Chişinău în funcţia de contabil în secţia evidenţă a bunurilor materiale, categoria 11, salariul tarifar de 780 lei. La angajarea în funcţie a prezentat diploma de studii superioare nr. MB 692615 şi certificatul privind efectuarea în timp de două luni a cursurilor contabile nr. ACR 054022, ulterior în anul 2009 a prezentat diploma privind obţinerea specialităţii de jurist şi tot atunci i s-a mărit cu 0,5 salariul de funcţie.

S-a stabilit că, la data de 22 septembrie 2010 prin ordinul nr. 328 cu privire la sancţiunea disciplinară, Larisei Şevcenco i-a fost reţinută prima lunară în sumă de 350 lei din salariu pentru luna septembrie anul 2010, care a fost anulat de angajator la 22 octombrie 2010 prin ordinul nr. 392, iar prin ordinul nr. 421 din 23 noiembrie 2010 a fost sancţionată cu reţinerea primei lunare în sumă de 150 lei pentru luna noiembrie 2010. În cadrul dezbaterilor judiciare s-a constatat cert faptul, că Larisa Şevcenco a depus cerere de demisie din proprie iniţiativă la data de 16 septembrie 2011, prin care a solicitat angajatorului aprobarea demisiei sale începând cu 30 septembrie 2011. Angajatorul la 16 septembrie 2011 a emis ordinul nr. 47-A de acceptare a cererii de demisie a Larisei Şevcenco, începând de la 30 septembrie 2011. Astfel, este lipsit de temei argumentul recurentei cu privire la anularea ordinului de demisie nr. 47-A din 16 septembrie 2011 şi restabilirea în funcţie, deoarece recurenta nu a indicat norma juridică concretă care a fost încălcată de către angajator la emiterea ordinului contestat sau legătura directă cu emiterea acestui ordin.

Conform art. 81 alin. (1) Codul muncii, contractul individual de muncă poate înceta în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor, la iniţiativa uneia dintre părţi . Conform art. 85 alin. alin. (1), (3) şi (4) al Codului muncii, salariatul are dreptul la demisie – desfacere a contractului individual de muncă, cu excepţia prevederii alin. (41), din propria iniţiativă, anunţând despre aceasta angajatorul, prin cerere scrisă, cu 14 zile calendaristice înainte. Curgerea termenului menţionat începe în ziua imediat următoare zilei în care a fost înregistrată cererea. După expirarea termenelor indicate la alin. alin.(1), (2) şi (41), salariatul are dreptul să înceteze lucrul, iar angajatorul este obligat să efectueze achitarea deplină a drepturilor salariale ce i se cuvin salariatului şi să-i elibereze carnetul de muncă şi alte documente legate de activitatea acestuia în unitate.

Pînă la expirarea termenelor indicate la alin. (1), (2) şi (41), salariatul are dreptul oricînd să-şi retragă cererea sau să depună o nouă cerere, prin care să o anuleze pe prima. În acest caz, angajatorul este în drept să-l elibereze pe salariat numai dacă, pînă la retragerea (anularea) cererii depuse, a fost încheiat un contract individual de muncă cu un alt salariat în condiţiile prezentului cod.

4 Conform materialelor dosarului, la 16 septembrie 2011 recurenta a depus o cerere prin care a solicitat aprobarea demisiei sale din data de 30 septembrie 2011. În termenul stabilit de art. 85 alin. alin. (1), (4) din Codul muncii, cererea menţionată nu a fost revocată şi nici anulată printr-o nouă cerere de către recurentă şi instanţele de judecată corect au concluzionat legalitatea acceptării de către angajator a demisiei şi, respectiv, a desfacerii contractului individual de muncă din iniţiativa Larisei Şevcenco la termenul indicat de ea personal -30 septembrie 2011. Or, nulitatea ordinului de demisie ca sancţiune de drept civil presupune lipsirea de efecte juridice a actului juridic, adică a ordinului de demisie nr. 47-A din 16 septembrie 2011, din motivul încălcării normelor juridice imperative care au fost admise de către parte la încheierea sau în legătură directă cu încheierea actului juridic, fapt care la caz nu a fost stabilit.

Cu referire la cerinţele recurentei cu privire la recunoaşterea încălcărilor legate de raporturile de muncă, repararea prejudiciului material şi moral, instanţa de recurs consideră, că acestea corect au fost respinse ca neîntemeiate, deoarece recurenta nu a prezentat probe, conform prevederilor art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă pentru a dovedi faptul, că a fost impusă de angajator să depună cererea de demisie, că întruneşte condiţiile pretinse de atribuire a categoriei de salarizare 12, conform Regulamentului privind angajarea în funcţie, atribuirea categoriei, majorarea sau micşorarea ei, stabilirea suplimentelor şi sancţiunilor contabililor contabilităţii centralizate a DETS a sectorului Botanica aprobat la 01 noiembrie 2009, dar şi modul de atribuire a categoriilor de salarizare conform Hotărîrii Guvernului nr. 381 din 13 aprilie 2007 şi că a fost discriminată din motive naţionale şi sociale de către angajator.

Luând în considerare, că punctul 1 din ordinul nr.421 din 23 noiembrie 2010 a fost anulat prin hotărîrea primei instanţe, instanţa de apel corect a constatat, că pretenţia cu privire la restituirea sumei de 150 lei reţinute în baza ordinului menţionat, care în drept vizează executarea hotărîrii judecătoreşti şi nu soluţionarea unei probleme litigioase, a fost soluţionată deja de către prima instanţă, motiv pentru care, această cerinţă urmează a fi respinsă ca lipsită de interes, fiind introdusă cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

Corect instanţele de judecată au respins şi pretenţia cu privire la recunoaşterea faptului discriminării recurentei din motive naţionale şi sociale de către angajator, deoarece această pretenţie nu a fost întemeiată pe fapte concrete, care provin de la o persoană concretă şi urmează a fi identificate în timp şi loc, fapte care nu au fost dovedite prin probe pertinente şi concludente conform cerinţelor art. 118 şi art.121 Cod de procedură civilă. Or, sunt de prisos şi nu au suport legal cerinţele recurentei cu privire la recunoaşterea încălcărilor legate de raporturile de muncă prin prisma art. 8 alin. (1) Codul muncii şi art. 14 CEDO, deoarece acestea nu au fost încălcate de angajator şi, la caz, nu s-a stabilit nici o faptă comisă de angajator în acest sens.

Mai mult decît atît, recurenta, fiind cetăţeancă a Republicii Moldova, ca salariat se bucură de aceleaşi drepturi şi obligaţiuni în raporturile de muncă prevăzute de dispoziţiile Codului muncii care priveşte atît angajatorul, dar şi salariatul, urmând a fi respectate reciproc. 5 Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt întemeiate şi legale, iar temeiurile invocate de recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de Şevcenco Larisa.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2013 şi hotărîrera Judecătoriei Botanica mun.Chişinău din 18 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Şevcenco Larisa împotriva Direcţiei Educaţie, Tineret şi Sport sectorul Botanica mun.Chişinău cu privire la declararea nulă a ordinelor de sancţionare nr. 328 şi nr. 421, recunoaşterea încălcărilor legate de raporturile de muncă, repararea prejudiciului material şi moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Iurie Bejenaru Ion Vîlcov Iurie Diaconu 6

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.