Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-2139/13
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
10 iulie 2013
Părțile
Mereuţă Tudor vs Vrînceanu Maria
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-2139/13 — Recunoaşterea dreptului de proprietate

prima instanţă: I.Tutunaru dosarul nr. 2ra-2139/13 instanţa de apel: N.Budăi, A.Nogai, I.Muruianu ÎNCHEIERE 10 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul : Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul Ungureanu Maria în interesele recurentei Vrînceanu Mariana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mereuţă Tudor către Vrînceanu Mariana privind desfacerea căsătoriei şi partajarea bunurilor imobile, cît şi cererea Marianei Vrînceanu împotriva lui Mereuţă Tudor, SRL „Basconlux”, intervenient accesoriu OCT Chişinău, privind recunoaşterea dreptului de proprietate personală, modificarea contractului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 martie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Vrînceanu Mariana, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Ciocana, mun.

Chişinău din 30 noiembrie 2012, c o n s t a t ă La 14 februarie 2012, Mereuţă Tudor a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Vrînceanu Mariana privind desfacerea căsătoriei, partajarea în părţi egale a bunului imobil, a apartamentului nr. 106 A, bl. Mircea cel Bătrân 20/6, mun. Chişinău. În motivarea acţiunii, reclamantul Mereuţă Tudor a invocat că, la 09 august 2008 au încheiat căsătoria cu pîrîta Vrînceanu Mariana, în com. Zagarola, provincia din Roma, Italia. Împreună au hotărît să investească în construcţia unui apartament, şi în anul 2009 au semnat cu SRL „Basconlux” contractul nr. 106A cu privire la executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor de construcţii a imobilului în bază de cotă de participare, a apartamentului în mun.

Chişinău, bl. Mircea cel Bătrân 20/6, etajul 10, scara 3, blocul 4. Plata pentru apartament a fost achitată în rate, prima rată -10 500 euro pe data de 18.12.2009, a doua rată - 8 750 euro pe data de 21.12.2009, a treia rată -8 750 euro pe data de 21.12.2009, a patra rată - 14 320 euro pe data de 29.01.2010. La data de 07.03.2012, Vrînceanu Mariana a înaintat de asemenea acţiune în instanţa de judecată împotriva lui Mereuţă Tudor, SRL „Basconlux”, intervenientul accesoriu OCT Chişinău, prin care solicită recunoaşterea în calitate de bun personal al Marianei Vrînceanu, apartamentul cu număr cadastral 010031132401037, situat în mun. Chişinău, bl. Mircea cel Bătrân 20/6, etajul 10, scara 3, blocul 4, dobîndit în temeiul contractului nr.106A, recunoaşterea după Vrînceanu Mariana dreptul de proprietate asupra apartamentului nr.cadastral 010031132401037, situat în mun.

Chişinău, bl. Mircea cel Bătrân 20/6, etajul 10, scara 3, blocul 4, dobîndit în temeiul contractului nr.106A, modificarea contractului nr.106A din 18.12.2009, încheiat între Vrînceanu Mariana şi Mereuţă Tudor cu SRL „Basconlux” cu privire la executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor de construcţii a imobilului în baza de cotă de participare, cu stabilirea părţii beneficiare Vrînceanu Mariana şi excluderea lui Mereuţă Tudor în calitate de client din partea contractantă. În motivarea cererii a invocat Vrînceanu Mariana, că în anul 2008 au încheiat căsătoria cu Mereuţă Tudor, în Italia şi în actul de căsătorie a fost înscris că soţii au ales regimul de separare a bunurilor. Pe toată perioada căsătoriei Mereuţă Tudor nu a lucrat şi nu a contribuit financiar la bugetul familiei.

În anul 2011 au intentat procedura de divorţ. La data de 18.12.2009 , Vrînceanu Mariana şi Mereuţă Tudor au încheiat cu SRL „Basconlux” contractul cu privire la executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor de construcţii a imobilului în bază de cotă de participare nr. 106A, potrivit căruia SRL „Basconlux” s-a obligat să construiască apartamentul cu 2 odăi cu suprafaţa de 64,5 m.p. în mun. Chişinău, bd. Mircea cel Bătrân 20/6, etaj 10. scara 3, bloc 4. Menţionează Vrînceanu Mariana, că dînsa a investit toate sursele financiare pentru a acoperi plata imobilului, fapt dovedit prin transferul de bani, în sumă de 60 000 euro, pe contul ei în BC „Mobiasbanca”. Deşi unele bonuri de plată sunt din numele lui Mereuţă Tudor, banii i-a achitat ea sau reprezentanta ei Gadîrcă Nadejda, bonurile fiind semnate de cineva din ele.

Consideră, că în astfel de circumstanţe bunul imobil urmează a fi recunoscut drept proprietate personală a Marianei Vrînceanu. Din considerentele că contractul nr. 106A a fost semnat de Vrînceanu Mariana şi Meruţă Tudor, SRL „Basconlux” refuză să-i elibereze actele pentru înregistrarea imobilului la OCT. Prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun.Chişinău din 20.06.2012, ambele cauze au fost conexate într-un singur proces şi a fost separată într-un proces aparte pretenţia privind desfacerea căsătoriei. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 30 noiembrie 2012, a fost admisă parţial cererea înaintată de Mereuţă Tudor şi a recunoscut ap. nr. 210 din Mircea cel Bătrân 20/6, et. 10, scara 3, blocul 4, mun.

Chişinău, construit în baza contractului nr. 106A din 18.12.2009 ca bun proprietate comună în devălmăşie, dobândit de soţii Mereuţă Tudor şi Vrînceanu Mariana în timpul căsătoriei. A fost recunoscut, după Mereuţă Tudor dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă- parte ideală din bunul comun, apartamentul nt.210, amplasat la adresa bd. Mircea cel Bătrân, 20/6, et.10 scara 3, bloc 4, mun. Chişinău, dobândit în baza contractului nr.l06A din 18.12.2009 cu privire la executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor de construcţii a imobilului în bază de cotă de participare. A fost admis parţial cererea Marianei Vrînceanu cu recunoaşterea după Vrînceanu Mariana, a dreptului de proprietate asupra 1/2 cotă-parte ideală din bunul comun, apartamentul nr. 210, amplasat la adresa bd.

Mircea cel Bătrân, 20/6, et.10, scara 3, bloc 4, mun. Chişinău, dobîndit în baza contractului nr.106A din 18.12.2009 cu privire la executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor de construcţii a imobilului în bază de cotă de participare. A fost obligat SRL „Basconslux” de a elibera lui Mereuţă Tudor şi Vrînceanu Mariana, sau la unul din ei, actul de predare-primire a ap. nr.210, amplasat pe adresa bd. Mircea cel Bătrân, 20/6, mun. Chişinău şi alte acte necesare şi obligatorii pentru recepţionarea bunului. S-a încuviinţat Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău de a înregistra dreptul de proprietate a lui Mereuţă Tudor şi Vrînceanu Mariana a cîte 1/2 cotă-parte ideală din ap.nr.210. amplasat la adresa bd.

Mircea cel Bătrân, 20/6, mun. Chişinău, ca neîntemeiate. A fost respinsă cererea Marianei Vrînceanu privind recunoaşterea în calitate de bun personal al apartamentul cu nr. cadastral 010031132401037 situat pe adresa bd. Mircea cel Bătrân, 20/6, et.10 scara 3, bloc 4, mun. Chişinău, dobândit în baza contractului nr. 106 A din 18.12.2009 cu privire la executarea lucrărilor şi prestare a serviciilor de construcţii a imobilului în bază de cotă de participare,ca neîntemeiată. A fost respinsă cererea Marianei Vrînceanu privind modificarea contractului nr. 106 A din 18.12.2009, încheiat între Vrînceanu Mariana şi Mereuţă Tudor cu SRL „Basconlux” cu privire la executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor de construcţii a imobilului în bază de cotă de participare cu stabilirea părţii beneficiare Vrînceanu Mariana şi excluderea lui Mereuţă Tudor în calitate de client în partea contractantă, ca neîntemeiată.

A fost încasat în folosul statului diferenţa de la taxa de stat, amânată la depunerea cererilor de chemare în judecată, de la Mereuţă Tudor în sumă de 9757,2 lei şi de la Vrînceanu Mariana în sumă de 6907,2 lei. Nefiind de acord cu hotărîrea nominalizată, la 02.01.2013, a declarat apel Vrînceanu Mariana, prin care solicită casarea hotărârii instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admise cerinţele ei şi de a respinge ca nefondată acţiunea înaintată de Mereuţă Tudor. În motivarea cererii de apel, reprezentantul apelantului a invocat că, hotărârea instanţei de fond este neîntemeiată şi contravine circumstanţelor constatate în cadrul şedinţelor de judecată, circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, pe care instanţa de judecată le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente.

Hotărârea instanţei de fond a fost emisă în lipsa reprezentantei Marianei Vrâncean, care nu a fost citată legal în modul stabilit de lege. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 martie 2013 s-a respins apelul declarat de Vrînceanu Mariana, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 30 noiembrie 2012. S-a admis cererea apelantei Vrînceanu Mariana cu privire la scutirea parţială de la plata taxei de stat pentru depunerea apelului. S-a exonerat parţial Vrînceanu Mariana de la plata taxei de stat la depunerea apelului în suma neachitată de 3200 lei.

La adoptarea soluţiei instanţa de apel a ajuns la concluzia că prima instanţă a respectat normele materiale şi procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele în mod obiectiv circumstanţele cauzei şi a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenţei, concludentei, utilităţii şi veridicităţii lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungînd la concluzia de respingere a acţiunii ca neîntemeiate. Astfel, instanţa de apel a concluzionat că, conform art. 344 alin. (1) Cod civil, proprietatea este comună în cazul în care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai mulţi titulari. Potrivit art. 346 alin. (1) Cod civil fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părţi ideale din bunul comun.

Cotele-părţi sunt prezumate a fi egale până la proba contrară. Dacă bunul a fost dobândit printr-un act juridic, nu se va putea face proba contrară decât prin înscrisuri. În conformitate cu art. 371 alin. (1) Cod civil şi art. 19 alin. (1) Codul familiei, bunurile dobândite de soţi în timpul căsătoriei sunt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri, iar conform alin. (2) art. 371 Cod civil, orice bun dobîndit de soţi în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmăşie până la proba contrară. Conform art.373 alin. (l) Cod civil în cazul împărţirii bunurilor proprietate comună în devălmăşie a soţilor, părţile lor se consideră egale.

Conform art. 25, 26 Codul familiei împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor poate fi făcută în timpul căsătoriei, cât şi după desfacerea ei, la cererea oricăruia dintre soţi, în caz de neînţelegere, determinarea cotei-părţi a fiecărui soţ în proprietatea în devălmăşie, precum şi împărţirea acesteia în natură se face pe cale judecătorească, la împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor şi determinarea cotelor-părţi din aceasta, părţile soţilor sunt considerate egale, dacă contractul matrimonial nu prevede altfel. Din actele pricinii se atestă faptul, că Mereuţă Tudor şi Vrînceanu Mariana au încheiat căsătoria la 09.08.2008, la oficiul de stare civilă Zagarolo, provincie din Roma, Italia.

La data de 18.12.2009 au încheiat cu SRL „Basconlux” contractul nr. 106A cu privire la executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor de construcţii a imobilului în bază de cotă de participare, potrivit căruia SRL „Basconlux” s-a obligat să construiască apartamentul cu 2 odăi cu suprafaţa de 64,5 m.p., amplasat la etajul 10, scara nr. 3, blocul 4, bd. Mircea cel Bătrân 20/6, mun. Chişinău. Conform p. 2.2.1 şi 2.2.2 a contractului Mereuţă Tudor şi Vrînceanu Mariana în calitate de „Client”, s-au obligat de a recepţiona, imediat după prezentare, lucrul de către executant, de a achita lucrul recepţionat, în modul şi conform condiţiilor coordonate de către părţi.

Mereuţă Tudor şi Vrînceanu Mariana au achitat costul apartamentului în rate, conform bonurilor de plată EH nr. 118791 din 18.12.2009 pe numele lui Mereuţă Tudor în sumă de 184 800 lei, EH nr. 118 805 din 21.12.2009 pe numele dnei Vrînceanu Mariana în sumă de 151 375 lei, EH nr. 118804 din 21.12.2009 pe numele lui Mereuţă Tudor în sumă de 151 375 lei, EH nr. 118 913 din 29.01.2010 pe numele lui Mereuţă Tudor în sumă de 249 168 lei, EN nr. 795558 din 16.12.1010 pe numele dnei Vrînceanu Mariana în sumă de 26 400 lei. Părţile au achitat costul apartamentului, dar nu au primit documentele necesare pentru înregistrarea apartamentului la OCT, deoarece între ei a apărut litigiul privind dreptul de proprietate asupra imobilului.

Vrînceanu Mariana refuză să primească împreună documentele pentru înregistrarea bunului la OCT, deoarece doreşte să fie recunoscut bun personal. Instanţa de apel a reţinut că, imobilul a fost dobândit de părţi în timpul căsătoriei. Ambii au semnat contractul 106 A din 18.12.2009 de participare la construcţia imobilului /f.d.45/, ambii şi-au adus aportul la achitarea costului apartamentului, deoarece conform dispoziţiilor de plată prezentate de ambele părţi se dovedeşte faptul că ambii au lucrat şi au avut surse de venit. Totodată, instanţa de apel a constată că, instanţa de fond întemeiat a respins afirmaţiile dnei Vrînceanu Mariana precum că, ea a investit întreaga sumă în achitarea apartamentului.

Acest fapt, nefiind confirmat prin probe pertinente. Astfel, pretenţiile apelantei privind recunoaşterea apartamentului din litigiu ca bun personal numai al ei, justificat au fost respinse, deoarece bunul a fost dobândit în timpul căsătoriei soţilor cu aportul ambilor. De asemenea este neîntemeiată cerinţa de a modifica contractul nr .106A din 18.12.2009, încheiat între Vrînceanu Mariana şi Mereuţă Tudor cu SRL „Basconlux” cu privire la executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor de construcţii a imobilului în baza de cotă de participare, cu stabilirea părţii beneficiare Vrînceanu Mariana şi excluderea lui Mereuţă Tudor în calitate de client partea contractantă, dat fiind faptul că, contractul este încheiat cu ambii, aceştia şi-au luat obligaţia de a achita costul şi de a recepţiona apartamentul.

Respectiv, atât Mereuţă Tudor, cât şi Vrînceanu Mariana urmează să recepţioneze apartamentul, să primească documentele necesare pentru înregistrarea apartamentului la OCT. La 23 aprilie 2013 reprezentantul Ungureanu Maria în interesele recurentei Vrînceanu Mariana a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admise cerinţele Marianei Vrînceanu şi de a respinge ca nefondată acţiunea înaintată de Mereuţă Tudor. În motivarea recursului s-a indicat că, hotărîrile judecătoreşti sunt ilegale şi neîntemeiate, deoarece în cadrul examinării cauzei instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea justă a litigiului şi a aplicat şi interpretat eronat normele dreptului material şi procedural, fapt ce a dus la pronunţarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate.

Mai mult ca atît, instanţele ierarhic inferioare în mod eronat au aplicat prevederile art.344, 346,371,373 Cod civil, urmînd în temeiul pct.22 a Hotărîrii Plenului CSJ nr.10 din 15.11.1993 să stabilească circumstanţele juste şi anume, legea aplicabilă. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către reprezentantul Ungureanu Maria în interesele recurentei Vrînceanu Mariana, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către reprezentantul Ungureanu Maria în interesele recurentei Vrînceanu Mariana, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către reprezentantul Ungureanu Maria în interesele recurentei Vrînceanu Mariana ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către reprezentantul Ungureanu Maria în interesele recurentei Vrînceanu Mariana, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.