2ra-1128/13 — Privind constatarea ca fiind defăimătoare informaţia ce se referă la concurentul electoral

Instanţa de fond: Judecătoria Centru – V. Braşoveanu Dosarul nr.2ra-1128/13 Instanţa de apel: CA Chişinău – A. Minciuna, V. Pruteanu, A. Nogai DECIZIE 10 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă, Judecătorii Vera Macinskaia, Nicolae Clima, Iurie Diaconu, Ion Vîlcov, examinînd recursul declarat de către Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova împotriva Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „ADEPT", Asociaţia Presei Independente, Centrul de Analiză si Prevenire a Corupţiei, Centrul de Promovare a Libertăţii de Exprimare şi a Accesului la Informaţie „Acces-info", Centrul pentru Jurnalism Independent, Central de Investigaţii Jurnalistice, Fundaţia Soros-Moldova privind constatarea ca fiind defăimătoare informaţia ce se referă la concurentul electoral Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, publicată în buletinul „Cunoaşte-ţi candidatul" şi interzicerea răspîndirii acestuia.

împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2012, prin care s-a respins cererea de apel declarată de către Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, CONSTATĂ: La 22.11.20101 Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „ADEPT", Asociaţia Presei Independente, Centrul de Analiză si Prevenire a Corupţiei, Centrul de Promovare a Libertăţii de Exprimare şi a Accesului la Informaţie „Acces-info", Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de 1 Investigaţii Jurnalistice, Fundaţia Soros-Moldova privind constatarea ca fiind defăimătoare informaţia ce se referă la concurentul electoral Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, publicată în buletinul „Cunoaşte-ţi candidatul" şi interzicerea răspîndirii acestuia.

În motivarea acţiunii, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a invocat că, pîrîţii - 7 organizaţii neguvernamentale membri la Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC), a lansat la 19 noiembrie 2010, lista candidaţilor consideraţi incompatibili cu funcţia de deputat în urma, monitorizării efectuate de jurnalişti de investigaţie. Potrivit paginii - www.moldovacurata.md, monitorizarea propriu-zisă a fost efectuată de un grup de jurnalişti de investigaţie. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a indicat că, informaţia prezentată de aceştia a fost verificată de referenţi, jurişti şi de membrii ICPC. Lista candidaţilor consideraţi incompatibili cu funcţia de deputat include 22 persoane de la concurentul electoral Partidul Comuniştilor din Republica Moldova şi este publicată în buletinul "Cunoaşte-ţi candidatul!", elaborat de ICPC.

Buletinul prezintă argumentele privind incompatibilitatea cu funcţia de deputat a unor candidaţi de pe listele PCRM, din perspectiva unor criterii de integritate pe care ICPC le consideră obligatorii pentru deputaţii în parlament. Buletinul a fost tipărit în 200 mii de exemplare şi în prezent este în proces de distribuire în toate localităţile Republicii Moldova. Varianta electronică a buletinului poate fi accesată şi pe site-ul campaniei: www.moldovacurata.md. PCRM a mai menţionat că, condamnă campania denigratoare lansată împotriva sa de către pîrîţi. Acest proiect are un scop bine determinat -discreditarea cu orice preţ a celui mai puternic partid din Moldova, şi anume Partidul Comuniştilor din Republica Moldova.

Astfel, consideră evidentă conotaţia pur electorală a acestui proiect, atunci cînd înainte de alegeri începe distribuirea pe întreg teritoriul ţării a sute de mii de broşuri prin care se aduc grave învinuiri candidaţilor PCRM, învinuiri care nu sînt confirmate nici printr-o probă, nici printr-o hotărîre definitivă a instanţei de judecată, încălcîndu-se astfel cel mai important principiu al unui stat de drept - prezumţia nevinovăţiei. Astfel, în temeiul Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, art. 16 din Codul civil şi Hotărîrea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 2 din 15 noiembrie 2010 solicită, de a constata ca fiind defăimătoare informaţia ce se referă la concurentul electoral Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, publicată în buletinul "Cunoaşte-ţi candidatul!" şi a interzice răspîndirea acestuia.

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a solicitat admiterea acţiunii menţionînd că, prin Buletinul „Cunoaşte-ţi candidatul!" a fost lezată grav anume imaginea concurentului electoral PCRM, or subiect al campaniei electorale pentru alegerile parlamentare sînt PARTIDELE şi nu candidaţii pe listele electorale ale acestora. în conformitate cu prevederile art. l din Codul electoral, în cazul alegerilor parlamentare sînt consideraţi concurenţi electorali candidaţii independenţi, înregistraţi de Comisia Electorală Centrală, precum şi partidele, alte organizaţii 2 social-politice şi blocurile electorale, ale căror liste de candidaţi au fost înregistrate de Comisia Electorală Centrală.

Potrivit Buletinului „Cunoaşte-ţi candidatul", pe fila 1 se menţionează că „mai mulţi candidaţi nu întrunesc criteriile de integritate morală ale societăţii civile". Astfel, această broşură cuprinde candidaţii partidelor care participă în cursa electorală şi care în opinia pîrîţilor nimeresc sub asemenea criterii ca vinovaţi de protecţionism, trafic de influenţă, comportament împotriva statului de drept, administrare defectuoasă, impozite/amenzi neachitate, etc. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru din 27 ianuarie 2012, s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 31 octombrie 2012, a respins ca neîntemeiat cererea de apel declarată de către Partidul Comuniştilor din Republica Moldova.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2012, solicitînd casarea acesteia, cu adoptarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acţiunea. În motivarea recursului, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a invocat că, concluzia instanţei de apel este falsă, or, instanţa de apel nu a intrat în esenţa faptului că, prin cererea de chemare în judecată a solicitat, de a constata ca fiind defăimătoare informaţia ce se referă la concurentul electoral Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, publicată în buletinul „Cunoaşte-ţi candidatul” şi a interzice răspîndirea acestuia.

Prin urmare, nu au avut careva cerinţe vizavi de constatarea lezării onoarei şi demnităţii. Instanţa de apel a făcut abstracţie de esenţa cerinţelor PCRM expuse în acţiune. Examinînd argumentele invocate în recurs în raport cu actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat urmează a fi respins. Conform art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 31 octombrie 2012, a respins cererea de apel declarată de către Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, a menţinut hotărîrea Judecătoriei Centru din 27 ianuarie 2012, prin care a fost a respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, constată că, decizia instanţei de apel este întemeiată din următoarele motive. Instanţa de recurs menţionează că, instanţa de apel corect a apreciat faptul că, afirmaţiile pîrîţilor – intimaţi n-au denaturat informaţiile avute la ei şi în baza cărora au expus poziţia lor referitor la candidaturile reclamantului - recurent. Avînd în vedere înalta răspundere pe care şi-o asumă candidaţii care se înscriu în cursa electorală pentru a ocupa funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, 3 onestitatea la care se aşteaptă electoratul din partea lor, precum şi specificul activităţii candidatului respectiv (director al unei firme de audit şi redactor-şef al unei reviste de profil financiar), pîrîţii – intimaţi au fost în drept a atrage atenţia publicului anume sub aspectul acestui criteriu de integritate.

Instanţa de recurs consideră că, atît prima instanţă cît şi instanţa de apel corect a ajuns, la concluzia că informaţiile difuzate de pîrîţi – intimaţi nu sînt susceptibile de a leza onoarea şi demnitatea reclamantului - recurent. Onoarea şi demnitatea sînt carateristice persoanei fizice, pe cînd persoana juridică dispune doar de reputaţie profesională, ceia ce în esenţă determină gradul de temeinicie a acţiunii.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ menţionează că, conceptele de „onoare" şi „demnitate" în legislaţia şi jurisprudenţa Republicii Moldova, a Curţii Europene pentru Drepturile Omului şi condiţiile de apărare a acestora şi potrivit art. 16 Cod civil al Republicii Moldova, „orice persoană are dreptul la respectul onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale profesionale", fiind „în drept să ceară dezminţirea informaţiei ce îi lezează onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională dacă cel care a raspîndit-o nu dovedeşte că ea corespunde realităţii", de prevederile art. 10 din Convenţia Europeană şi art.32 din Constituţia RM, persoanele particulare se bucură de un drept larg de a critica liderii politici, oficialităţile, guvernele şi instituţiile statale şi ele pot fi pedepsite în ordin civil sau penal în cazul în care criticile lor sunt false din punct de vedere faptologic, instanţa de judecată ţine cont de faptul că, personalităţile politice, care stăruie să-şi impună opinia politică, prin însăşi acest fapt îşi exprimă acordul de a fi supuşi aprecierilor publice şi criticii în mass-media.

Astfel, politicienii în mod inevitabil şi conştient trebuie să accepte verificarea strictă a fiecărui cuvînt şi faptă, atît din partea jurnaliştilor, cît şi a marelui public, şi, în consecinţă, trebuie să dovedească un grad mai mare de toleranţă. Cerinţele lor de a fi protejaţi prin prisma art. 10 al Convenţiei şi art. 16 Cod civil, trebuie cîntărite cu interesele dezbaterii libere a chestiunilor politice. Limitarea în libertatea de exprimare a unui jurnalist în contextul dezbaterii unei probleme de interes public în privinţa unui politician, în deosebi de rang înalt, constituie o încălcare a art. 10 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (Hotărîrea din 12.02.2008, cauza Flux nr.4 contra Moldovei).

Din acest motiv, este deosebit de important, ca în perioada electorală, să fie permisă circulaţia liberă a opiniilor şi informaţiilor de orice gen. Colegiul, conchide că, declaraţia Consiliului Europei privind libertatea discursului politic în media (adoptată de Comitetul de Miniştri la 12 februarie 2004, în cadrai celei de-a 872-a reuniuni a Delegaţilor Miniştrilor) stabileşte: libertatea de exprimare şi informare prin media; democraţia pluralistă şi libertatea discursului politic cer ca publicul să fie informat asupra chestiunilor de interes public, ceea ce include dreptul media de a difuza informaţii negative şi opinii critice privind personalităţile politice şi funcţionarii, precum şi dreptul publicului de a primi aceste informaţii şi opinii; libertatea de a critica statul sau instituţiile publice; statul, 4 guvernul sau orice alt organ al puterii executive, legislative sau judiciare poate face obiectul criticilor în media.

Datorită poziţiei lor dominante, aceste instituţii nu ar trebui protejate ca atare prin legea penală împotriva declaraţiilor defăimătoare sau insultătoare. Atunci cînd ele beneficiază totuşi de o asemenea protecţie, aceasta ar trebui să fie aplicată într-un mod foarte restrictiv, evitînd în toate cazurile folosirea sa pentru a restrînge libertatea de a critica. Persoanele care reprezintă aceste instituţii rămîn, pe de altă parte, protejate ca indivizi. Dezbaterea publică şi controlul publicului asupra personalităţilor politice. Personalităţile politice au decis să apeleze la încrederea publicului şi au acceptat să facă obiectul unei dezbateri politice publice, fiind în consecinţă supuşi, prin media, unui control public atent şi unei critici publice potenţial virulente şi dure asupra modului în care şi-au exercitat sau îşi exercită atribuţiile.

Instanţa de recurs constată că, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova nu a prezentat în instanţa de apel dovezi care să combată argumentele şi probele aduse de către intimaţi. Conform art. 118 alin. (1) CPC, potrivit căruia fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale. Iar, conform art. 121 CPC, instanţa judecătorească reţine spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă concluziile referitoare la existenţa sau inexistenţa de circumstanţe, importante pentru soluţionarea justă a cazului. Argumentul recurentului precum că, instanţa de apel nu a intrat în esenţa faptului că, prin cererea de chemare în judecată a solicitat, de a constata ca fiind defăimătoare informaţia ce se referă la concurentul electoral Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, publicată în buletinul „Cunoaşte-ţi candidatul” şi a interzice răspîndirea acestuia.

Iar, careva cerinţe vizavi de constatatrea lezării onoarei şi demnităţii nu a avut, este neîntemeiat. Deoarece, anume cererea de chemare în judecată a fost înaintată privind apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale, prin constatarea ca fiind defăimătoare informaţia ce se referă la concurentul electoral Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, publicată în buletinul „Cunoaşte-ţi candidatul” şi a interzice răspîndirea acestuia (f.d. 3-4). Astfel, nu poate fi reţinut argumentul recurentului precum că, instanţa ierarhic inferioară a interpretat eronat actele normative, acesta este apreciat ca fiind declarativ. Mai mult ca atît, în recursul înaintat nu se indică concret care normă materială sau procedurală a fost esenţial încălcată sau aplicată eronat.

În această ordine de idei, se constată că susţinerile recurenţilor formulate în recurs nu constituie temei de admitere a recursului, deoarece acestea se combat cu cele invocate mai sus şi se axează asupra circumstanţelor, care au fost constatate şi elucidate pe deplin de către prima instanţă şi instanţă de apel, avînd la bază cumulul de probe, apreciate cu respectarea normelor de drept procedural şi susţinute de normele de drept material. 5 Reieşind din cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) CPC RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Se respinge recursul declarat de către Partidul Comuniştilor din Republica Moldova.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 31 octombrie 2012, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova împotriva Asociaţiei pentru Democraţie Participativă „ADEPT", Asociaţia Presei Independente, Centrul de Analiză si Prevenire a Corupţiei, Centrul de Promovare a Libertăţii de Exprimare şi a Accesului la Informaţie „Acces-info", Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Fundaţia Soros-Moldova privind constatarea ca fiind defăimătoare informaţia ce se referă la concurentul electoral Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, publicată în buletinul „Cunoaşte-ţi candidatul" şi interzicerea răspîndirii acestuia.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte Valeriu Doagă Judecător Vera Macinskaia Judecător Nicolae Clima Judecător Iurie Diaconu Judecător Ion Vîlcov 6