3ra-1646/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: I. Cotruţă dosarul nr. 3ra-1646/14 DECIZIE 28 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea, Dumitru Mardari, Galina Stratulat examinând recursul declarat de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 24 noiembrie 2014, prin care contestaţia concurentului electoral Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a fost respinsă ca nefondată, c o n s t a t ă: La 21 noiembrie 2014, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărîrii nr. 2954 din 18 noiembrie 2014 cu privire la votarea în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 în baza actelor de identitate cu termenul de valabilitate expirat.

În motivarea cererii a indicat că, la 18 noiembrie 2014 Comisia Electorală Centrală a adoptat Hotărîrea nr. 2954 cu privire la votarea în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 în baza actelor de identitate cu termen de valabilitate expirat. Conform acestei decizii s-a permis cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot să participe la votare, în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 în baza actelor de identitate a Republicii Moldova cu termen de valabilitate expirat. Indică că, în susţinerea adoptării hotărîrii precitate Comisia Electorală Centrală a aplicat art. 38 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18 ani, împliniţi pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepţie facînd cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

Consideră această hotărîre ca fiind ilegală în fond, emisă contrar prevederilor legii şi emisă cu încălcarea competenţei. Invocă că, Hotărîrile CEC sînt acte normative departamentale. Unul din principiile generale, prevăzut de art. 4 din Legea nr. 317-XV din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale care urmează a fi respectat la iniţierea, elaborarea, avizarea, expertiza, redactarea, emiterea şi aplicarea actului normativ este - principiul coerenţei, corelaţiei şi subordonării actului normativ legii şi actului normativ de nivel superior.

Mai mult ca atît, potrivit art. 13 din Legea nr. 317-XV din 18 iulie 2003, autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile şi instituţiile publice autonome, autorităţile unităţilor teritoriale autonome cu statut juridic special şi alte autorităţi ale administraţiei publice locale emit, în condiţiile legii, acte normative (ordine cu caracter normativ, regulamente, instrucţiuni, reguli, hotărîri, decizii, dispoziţii şi alte asemenea acte). Ordinele cu caracter normativ, regulamentele, instrucţiunile, regulile şi alte acte normative şi se emit numai pe baza şi întru executarea legilor, precum şi a hotărîrilor şi ordonanţelor Guvernului, în preambulul actelor normative se indică expres actul normativ superior pe care se întemeiază.

Consideră astfel, că art. 38 alin. (2) al Constituţiei Republicii Moldova, art. 11, art. 18, art. 22, art. 26 şi art.53 alin. (3) din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, invocate de CEC ca temei de adoptare a hotărîrii respective nu dă dreptul CEC de a emite hotărîri prin derogare de la lege, or însuşi art. 53 alin. (3) din Codul electoral prevede expres actele de identitate în baza cărora se efectuează votarea. În condiţiile art. 5 lit. d) din Legea nr. 273 -XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, se consideră nevalabile actele de identitate al căror termen de valabilitate a expirat, iar conform art. 9 alin. (1) lit. i) din aceeaşi lege (Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi), se consideră încălcare a prezentei legi - întrebuinţarea actelor de identitate nevalabile.

Susţine reclamantul că, trimiterea la art. 38 alin. (2) al Constituţiei Republicii Moldova este irelevantă în intenţia CEC de a justifica o derogare de la legislaţia în vigoare, or această normă constituţională garantează dreptul de vot al cetăţenilor, iar calitatea de cetăţean poate fi demonstrată în faţa organelor electorale doar printr-un act de identitate valabil. Identificarea alegătorilor în procesul votării este relevantă, or ar putea apărea deficienţe la stabilirea identităţii cetăţenilor care au acte de identitate expirate, în acest sens fiind importantă însăşi fotografia din actul de identitate.

În acest sens, în Codul bunelor practici în materie electorală - Raport explicativ, adoptat în cadrul celei de-a 52 Sesiuni Plenare (Veneţia, 18-19 octombrie 2002), Comisia de la Veneţia notează la iregularităţile de ordin tehnic în organizarea şi activitatea birourilor de vot - insuficienţa identificării alegătorilor (paragraful 105). De asemenea indică că, în Raportul final al Misiunii de observare a alegerilor OSCE/BIDDO de monitorizare a alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010 din Republica Moldova (adoptat la Varşovia, 26 ianuarie 2011) se consemnează că trebuie menţinute eforturile pentru asigurarea faptului că toţi cetăţenii sînt în posesia unor acte de identitate valabile.

Practica de a permite alegătorilor să voteze cu acte de identitate expirate ar trebui revăzută în scopul evitării unor posibile abuzuri şi limitării folosirii listelor electorale suplimentare. Mai consemnează că, prin Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 15 din 27 mai 2014 (Dosarul nr. 29a/2014) „Pentru controlul constituţionalităţii Legii nr. 61 din 11 aprilie 2014 pentru modificarea unor acte legislative”, Curtea a reţinut: „42. Potrivit opiniei Guvernului, statul, prin autoritatea sa legiuitoare, este în drept să stabilească, atît în baza art. 66 lit. a), cît şi în baza art. 72 alin. (2) din Constituţie, reguli sau condiţii care privesc calitatea de cetăţean. Respectiv, prin amendarea legilor invocate, nu se urmăreşte a se aduce nici o atingere sau îngrădire a exercitării dreptului de vot, garantat de Legea Supremă, ci doar se fortifică instituţia juridică a obligaţiilor pe care orice cetăţean le are faţă de statul de drept.

Ba mai mult, statul încurajează exercitarea acestui drept prin acordarea facilităţilor la perfectarea actelor de identitate necesare. Curtea remarcă că unul din elementele esenţiale ale statului de drept, în general, şi ale sistemului electoral, în special, îl constituie dreptul la vot. Cu toate acestea, dreptul la vot nu face parte din categoria drepturilor absolute. Totodată, în conformitate cu articolul 54 alin. (3) din Constituţie, drepturile proclamate în articolele 20-24 din Legea Supremă nu pot fi restrînse. Or, dreptul la vot nu cade sub incidenţa alineatului (3) al articolului 54, prin urmare, poate fi restrîns.

Mai mult reclamantul indică că, Curtea Europeană, în Hotărîrea Scoppola c. Italiei (nr.3), a reiterat, că drepturile protejate prin acest articol (art. 3 protocolul nr. 1) sunt cruciale pentru stabilirea şi menţinerea fundamentelor unei veritabile democraţii guvernate prin statul de drept (Hirst c. Regatului Unit (nr. 2), paragraful 58). Printre altele, dreptul de vot nu constituie un privilegiu, în secolul XXI, într-un stat democratic, prezumţia trebuie să fie în favoarea acordării acestui drept la cel mai mare număr şi î sufragiul universal este acum principiul de referinţă (Mathieu-Mohin şi Clerfayt c. Belgiei paragraful 51 şi Hirst c. Regatului Unit (nr.2), paragraful 59) [...]. Cu toate acestea, drepturile consacrate prin articolul 3 al Protocolului nr. 1 nu sunt absolute: este loc pentru limitări implicite şi statele contractante dispun de o marjă de apreciere în materie.

Curtea a afirmat deseori că marja de apreciere în acest domeniu este largă (Mathieu-Mohin şi Clerfayt, precitată, paragraful 52; Matthews c. Regatului Unit, paragraful 63; Labita c. Italiei, paragraful 201; Padkolzina c. Letoniei, paragraful 33). Există numeroase maniere de a organiza şi a face să funcţioneze sistemele electorale şi o multitudine de diferenţe în Europa, mai ales în evoluţia istorică, diversitatea culturală şi gîndirea politică, dar este de datoria fiecărui stat contractant de a-1 încorpora în propria sa viziune a democraţiei”. Curtea reţine că votarea este posibilă doar în baza: buletinului de identitate; buletinului de identitate provizoriu; paşaportului pentru intrare - ieşire din ţară; livretului de marinar; legitimaţiei de serviciu pentru militarii în termen sau livretului eliberat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele care satisfac serviciul civil (de alternativă).

Totodată, Curtea reiterează că dreptul de vot, nefiind absolut, poate fi restricţionat, Parlamentul dispunînd de o largă marjă de apreciere în reglementarea acestuia. Curtea menţionează că, potrivit articolului 23 alin. (2) din Constituţie, statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop, statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative. Curtea reţine că, în virtutea suveranităţii sale, Republica Moldova are dreptul exclusiv de a elibera, pe teritoriul său suveran, acte de identitate populaţiei, aspect pus în practică prin adoptarea, la 09 noiembrie 1994 a Legii nr. 273- XIII privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte.

Curtea observă că Legea nr. 273-XIII, cu modificările ulterioare, stipulează tipurile, întrebuinţarea, descrierea, termenele de valabilitate, modul de eliberare şi ridicare a actelor de identitate.” Invocă că, în opinia Comisiei Electorale Centrale scopul art. 53 alin. (3) din Codul electoral este de a preveni multipla votare şi el se soluţionează prin aplicarea ştampilei de securizare în actele de identitate, precum şi prin înregistrarea în Sistemul Informaţional de Stat „Alegeri” a faptului participării la vot a fiecărui alegător. Prin asemenea aprecieri, Comisia Electorală Centrală a interpretat un act legislativ, contrar competenţei sale, or aceasta ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului (art. 43 alin. (2). În conformitate cu prevederile Legii nr.780-XV din 27 decembrie 2001 privind actele legislative interpretarea actelor legislative reprezintă un sistem de operaţiuni logice prin care se explică sensul exact şi complet al dispoziţiilor normative.

Astfel, prin interpretare se oferă soluţii juridice de realizare a normei de drept în sensul ei exact. Articolul 44 alin.(2) din Legea menţionată statuează că actele legislative altele decît cele constituţionale sînt interpretate de Parlament prin acte legislative de aceeaşi forţă sau de o forţă juridică superioară. Solicită Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, anularea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr. 2954 din 18 noiembrie 2014 cu privire la votarea în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 în baza actelor de identitate cu termenul de valabilitate expirat.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 24 noiembrie 2014, a fost respinsă ca nefondată contestaţia concurentului electoral Partidul Comuniştilor din Republica Moldova împotriva Hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr. 2954 din 18 noiembrie 2014. La 24 noiembrie 2014, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a declarat recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 24 noiembrie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii cu emiterea unei noi hotărîri prin care a admite acţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova şi a anula Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 2954 din 18 noiembrie 2014. În motivarea recursului a invocat recurentul că, consideră hotărîrea ca fiind ilegală, ca urmare a interpretării eronate a legii, a neaplicării legii care trebuia să fie aplicată.

Totodată, indică recurentul că instanţa a aplicat prevederile art. 13 alin. (1) Codul electoral, pe care li-a interpretat eronat. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova ca neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 24 noiembrie 2014, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Potrivit prevederilor art. 68 alin. (6) şi (7) Cod electoral, împotriva hotărîrii instanţei de judecată poate fi depus un recurs în termen de 3 zile de la pronunţare. Recursul se examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului în cauză. Examinînd înscrisurile anexate la dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că hotărîrea Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 24 noiembrie 2014. Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a depus cerere de recurs la 24 noiembrie 2014 şi respectiv, recursul se consideră depus în termen. Din materialele dosarului s-a stabilit că Partidul Comuniştilor din Republica Moldova solicită anularea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale nr. 2954 din 18 noiembrie 2014 cu privire la votarea în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 în baza actelor de identitate cu termenul de valabilitate expirat.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ şi individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terţ, emise de autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul prezentei legi. Conform art. 16 alin. 1) din Legea contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv şi repararea pagubei cauzate.

Potrivit art. 65 alin. (5) din Codul electoral, contestaţia va conţine descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele, temeiul legal, cerinţele contestatarului, semnătura şi datele de identitate ale persoanei care o depune. În cazul contestaţiilor privind hotărîrile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe. Instanţa de recurs notează că norma precitată impune cerinţe atît organului electoral, cît şi persoanei care contestă hotărîrea. Astfel, apariţia obligaţiei CEC de a proba legalitatea hotărîrilor sale este condiţionată de întrunirea, de către persoana care contestă actul, a condiţiilor înaintate faţă de contestaţie, statuate exhaustiv de articolul nominalizat.

Exigenţe similare reies şi din art. 16 alin. 1) din Legea contenciosului administrativ, potrivit cărora, din cererea formulată împotriva actului administrativ, trebuia să se înţeleagă clar actul contestat, drepturile pretinse încălcate de acesta, precum şi care acte normative au fost încălcate. Coroborînd cele expuse, Colegiul consideră că pretenţiile recurentului faţă de actul judecătoresc nu sunt întemeiate, instanţa ierarhic inferioară apreciind corect că argumentele înaintate de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova în susţinerea cererii din 21 noiembrie 2014, sunt nefondate. În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) Cod electoral, cetăţeanul Republicii Moldova participă la alegeri prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

În conformitate cu prevederile art. 3 Cod electoral, cetăţenii Republicii Moldova pot alege şi pot fi aleşi fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială. În conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) şi (2) Constituţia Republicii Moldova, voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vîrsta de 18 ani, împliniţi pînă în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcînd cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

În conformitate cu prevederile art. 25 din Convenţia internaţională cu privire la drepturile civile şi politice, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiilor Naţiunilor Unite la 16 decembrie 1966, orice cetăţean are dreptul şi posibilitatea, fară nici una dintre discriminările la care se referă la art. 2 şi fară restricţii nerezonabile: de a alege şi de a fi ales, în cadrul unor alegeri periodice, oneste cu sufragiu universal şi egal şi cu scrutin secret asigurînd exprimarea liberă a voinţei alegătorilor. În conformitate cu prevederile art. 11 Codul electoral, dreptul de a alege îl au cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit, inclusiv în ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani, cu excepţia celor privaţi de acest drept în modul stabilit de lege.

Conform art. 13 alin. (1) Cod electoral, nu au dreptul de a alege persoanele, care nu întrunesc condiţiile prevăzute la art.11; care sînt recunoscute incapabile prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată. Despre existenţa unor astfel de cazuri, Ministerul Justiţiei informează primarul, iar după implementarea Registrului de stat al alegătorilor – Comisia Electorală Centrală. Astfel, instanţa de recurs constată că, condiţia de deţinerea actelor de identitate valabile nu se regăseşte printre excepţiile de privare de dreptul de vot.

În conformitate cu prevederile art. 53 alin. (3) din Codul electoral, votarea se efectuează în baza următoarelor acte de identitate: a) buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova, cu fişa de însoţire care confirmă domiciliul sau reşedinţa alegătorului pe teritoriul secţiei de votare; d) buletinul de identitate provizoriu cu menţiunile privind cetăţenia Republicii Moldova, domiciliul titularului; e) paşaportul pentru intrare – ieşire din ţară, livretul de marinar, în cazul alegerilor Parlamentare sau în cazul referendumului naţional, în secţiile de votare constituite peste hotarele Republicii Moldova; f) legitimaţia de serviciu pentru militarii în termen, livretul eliberat de Centrul Serviciului Civil pentru persoanele care satisfac serviciul civil (de alternativă).

Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră ca întemeiată concluzia primei instanţe că, în contextul normei juridice electorale citate mai sus, se apreciază că prevederile acesteia descriu, în mod expres, lista actelor de identitate în baza cărora urmează să-şi exercite dreptul la vot cetăţenii, fară însă a conţine careva reglementări-interdicţii referitoare la valabilitatea acestor acte de identitate. În conformitate cu prevederile art. 22 lit. a) şi c) Cod electoral, Comisia Electorală Centrală studiază modalitatea organizării şi desfăşurării alegerilor cu scopul de a perfecţiona legislaţia şi procedurile electorale; elaborează regulamente şi instrucţiuni menite să perfecţioneze procedurile electorale.

Astfel, din aceste considerente, Colegiul consideră că nu poate fi reţinut argumentul recurentului conform căruia Codul electoral nu permite efectuarea votării în baza actelor de identitate nevalabile sau că hotărîrea contestată a fost emisă prin derogare de la lege. În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) al Legii nr. 273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte sînt: toate tipurile de paşapoarte, de buletine de identitate, permisele de şedere, documentele de călătorie ale apatrizilor, ale refugiaţilor şi ale beneficiarilor de protecţie umanitară, şi se consideră proprietate de stat.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 273-XIII din 9 noiembrie 1994 privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte, paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova se eliberează cetăţenilor pentru ieşire şi intrare în ţară, iar buletinul de identitate al cetăţeanului Republicii Moldova se eliberează cetăţenilor de la momentul naşterii pentru întrebuinţare pe teritoriul republicii sau peste hotarele ei, în conformitate cu acordurile internaţionale, pe cînd buletinul de identitate provizoriu se eliberează, în anumite cazuri, cetăţenilor Republicii Moldova, doar pentru întrebuinţare pe teritoriul ţării. Astfel, conform normelor supra citate instanţa de recurs consideră întemeiată concluzia primei instanţe că buletinul de identitate şi paşaportul cetăţeanului Republicii Moldova reprezintă acte de identitate din sistemul naţional de paşapoarte care se eliberează pentru întrebuinţare pe teritoriul republicii şi peste hotarele ei.

Expirarea termenului de valabilitate al acestora nu înseamnă că titularul actului de identitate nu poate fi identificat ca persoană/cetăţean, ci doar faptul că nu îl va putea întrebuinţa în anumite raporturi interzise expres de legislaţia în vigoare.

Din aceste considerente se reţine că prevederile art. 53 alin. (3) din Codul electoral nu reglementează în mod expres obligativitatea prezentării la votare a actelor de identitate cu termen de valabilitate neexpirat, ci doar le enumeră şi stabileşte anumite elemente pe care trebuie să le conţină aceste acte, şi anume menţiunea privind domiciliul sau reşedinţa alegătorului pe teritoriul secţiei de votare, numărul de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP), cetăţenia Republicii Moldova etc. Deci, prin adoptarea hotărîrii Comisia Electorală Centrală nr. 2954 din 18 noiembrie 2014 cu privire la votarea în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 în baza actelor de identitate cu termen de valabilitate expirat, a contribuit la asigurarea exercitării dreptului de vot cetăţenilor Republicii Moldova şi a creat condiţii care să garanteze drepturi şi posibilităţi egale tuturor alegătorilor care participă la scrutin.

Deasemenea, la baza emiterii hotărîrii a stat nu numai informaţia prezentată de ÎS „CRIS „Registru” privind numărul cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, titulari ai actelor de identitate cu termen de valabilitate expirat, ci şi demersul Biroului pentru relaţii cu diaspora nr. 3204-420 din 28 octombrie 2014. Astfel, prin scrisoarea înregistrată la Comisia Electorală Centrală sub nr. CEC 7/9423 din 6 noiembrie 2014, ÎS „CRIS „Registru” a prezentat informaţia statistică, selectată la 31 ocotmbrie 2014 şi ulterior la 17 noiembrie 2014 din Registrul de Stat al Populaţiei, prin care a fost confirmat un număr impunător de alegători deţinători ai actelor de identitate cu termen de valabilitate expirat.

Potrivit acestor date, numărul cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, titulari ai buletinului de identitate cu statut „nevalabil” constituie 155 232, iar al titularilor paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova cu statut „nevalabil” este de 241 746. Avînd în vedere numărul impunător de alegători, deţinători ai actelor de identitate cu termen de valabilitate expirat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră întemeiată hotărîrea Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea hotărîrii nr. 2954 din 18 noiembrie 2014 cu privire la votarea în cadrul alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 în baza actelor de identitate cu termenul de valabilitate expirat şi hotărîrea primei instanţe.

Totodată, se reţine că reglementări prin care s-a permis votul în baza actelor de identitate cu termen de valabilitate expirat s-au aplicat şi în alegerile anterioare, iar Comisia nu a fost sesizată despre cazuri de vot multiplu sau falsificare a rezultatului alegerilor ca urmare a participării la votare cu acte de identitate cu termen de valabilitate expirat.

Astfel, argumetele recurentului că votul în baza actelor cu termen de valabilitate expirat ar crea un risc de vot multiplu şi falsificare a rezultatului alegerilor sunt neîntemeiate, întrucît, pentru a nu permite inclusiv votul multiplu, Comisia a adoptat, în temeiul art. 53 alin. (1) din Codul electoral, hotărîrea nr. 2813 din 24 octombrie 2014 „Cu privire la securizarea procesului de votare la alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014”, prin care se stabileşte că membrul biroului care va înmîna alegătorului buletinul de vot va aplica ştampila specială cu menţiunea „Alegeri 30.11.2014” în fişa de însoţire a buletinului de identitate sau în alt act de identitate în baza căruia acesta votează.

Colegiul mai reţine că cel mai impunător număr de alegători cu acte de identitate expirate reprezintă titularii paşaportului cetăţeanului Republicii Moldova cu statut „nevalabil”, şi anume 241 746 de cetăţeni. Buletinul de identitate provizoriu se eliberează, la solicitare, doar în cazul expirării termenului de valabilitate a buletinului de identitate şi poate fi utilizat în calitate de act de identitate de către alegător, conform art. 53 alin. (3) lit. d) din Codul electoral, în acelaşi timp, de această posibilitate nu pot beneficia alegătorii aflaţi în străinătate ale căror paşapoarte au termenul de valabilitate expirat, întrucît aceştia nu vor putea solicita eliberarea actului de identitate provizoriu şi, deci, nu vor putea să-şi exercite dreptul de vot, fiind puşi astfel în condiţii inechitabile faţă de alegătorii aflaţi în ţară.

Avînd în vedere circumstanţele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 24 noiembrie 2014, este întemeiată şi legală, din care considerente, recursul declarat de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova urmează a fi respins, cu hotărîrii contestate. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, art. 68 Cod electoral, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 24 noiembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea Dumitru Mardari Galina Stratulat