2ra-2010/13 — Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a cauzei

dosar nr. 2ra-2010/13 prima instanţă: E. Cobzac instanţa de apel: L. Popova, A. Doga şi S. Caitaz DECIZIE 10 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinând recursurile declarate de Andrei Racu şi Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Racu împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a cauzei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2013, prin care a fost admisă cererea de apel declarată de Andrei Racu, fiind casată hotărârea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 25 iunie 2012 şi pronunţată o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii, constată: La 27 decembrie 2011, Andrei Racu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a cauzei.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că din luna iunie 1988 şi pînă la 29 mai 2007 a activat la Societatea cu Răspundere Limitată „Alimentarmaş”, în calitate de macaragiu. În ziua concedierii, reclamantului, Andrei Racu, nu i-a fost achitată îndemnizaţia pentru concediu şi nici salariul restant în mărime de 11 997,57 lei. În urma numeroaselor adresări către administraţia întreprinderii pentru a primi suma restantă, reclamantul a fost ignorat de fiecare dată, fiind lipsit de unica sursă de existenţă - salariul. Andrei Racu este unicul întreţinător al soţiei sale, Efimia Racu, care este invalid de gradul I şi necesită îngrijire specială. 1 La 22 mai 2008, Curtea de Apel Chişinău a menţinut hotărârea judecătoriei Ciocana municipiul Chişinău din 05 decembrie 2007, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Racu a fost satisfăcută parţial.

Drept urmare, a fost înaintat spre executare titlul executoriu nr. 2-2738/07, care pînă la momentul depunerii prezentei acţiuni nu a fost executat integral. Prin încălcarea termenului de executare a hotărîrii judecătoreşti menţionate, reclamantului i-au fost cauzate suferinţe fizice şi psihice. La 20 octombrie 2008, a decedat soţia reclamantului, Racu Efimia. În aceste circumstanţe, Andrei Racu s-a adresat directorului pentru a primi salariul restant, însă bani nu s-au găsit, fiind nevoit să se adreseze la rude şi la vecini. La 30 iunie 2010, i-a fost achitată ultima rată din salariul restant, însă suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată nu i-a fost achitată pînă în prezent. Ca urmare a încălcării termenului rezonabil de executare a hotărîrii judecătoreşti, Andrei Racu s-a adresat cu cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a fost înregistrată sub nr. 37500/09.

În temeiul Legii nr. 87 din 21aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, reclamantul solicită încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul său, cu titlu de prejudiciu moral, suma de 30 000 lei. Prin hotărârea judecătoriei Râşcani municipiul Chişinău din 25 iunie 2012 s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Racu împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2013, s-a admis apelul declarat de Andrei Racu, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 25 iunie 2012 şi pronunţată o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Andrei Racu a fost admisă parţial, fiind constatată încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, cu încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor, în beneficiul lui Andrei Racu, prejudiciul moral în mărime de 3000 lei. La 18 martie 2013, Andrei Racu a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu emiterea unei noi hotărîri de satisfacere a cerinţelor.

La 21 martie 2013, Ministerul Finanţelor a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În conformitate cu art. 434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul Ministerului Finanţelor declarat în termen, deoarece la materialele pricinii nu există dovada 2 recepţionării de către recurent a deciziei Curţii de Apel expediată conform scrisorii de însoţire, din 23 ianuarie 2013 (f.d.

50). Recurentul, Andrei Racu, în motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel la adoptarea deciziei contestate a încălcat normele de drept material şi procedural, nu a constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă au pricinii. Recurentul, Ministerul Finanţelor, în motivarea recursului a menţionat că instanţa de apel la adoptarea deciziei contestate, de asemenea, a încălcat normele de drept procedural prevăzute de Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, prin faptul că Ministerului Finanţelor nu i-a fost prezentat vreun raport motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil, după cum este prevăzut în art. 4 din legea menţionată. La 16 mai 2013, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Ministerului Finanţelor şi a lui Andrei Racu copiile cererilor de recurs declarate cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei.

Până la examinarea pricinii, nicio parte nu a depus referinţă la cererea de recurs, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat. Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile depuse ca neîntemeiate şi care urmează a fi respinse cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. 1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 255 Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească se execută, în modul stabilit de lege, după ce rămîne definitivă, cu excepţia cazurilor de executare imediată după pronunţare.

Din actele pricinii s-a constatat că prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana municipiul Chişinău din 05 decembrie 2007, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2008, a fost dispusă încasarea din contul Societăţii pe Acţiuni „Alimentarmaş” în beneficiul lui Andrei Racu suma de 8497,52 lei cu titlu de salariu restant şi suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În partea încasării unui salariu mediu lunar, hotărîrea urma să fie executată imediat (f.d. 2- 4). La 19 februarie 2009, Andrei Racu a înaintat titlul executoriu nr. 2-2738/07 către Oficiul de Executare Ciocana (f.d. 5). La 21 februarie 2009, titlul executoriu menţionat a fost înregistrat la Oficiul de executare Ciocana municipiul Chişinău, în procedura de executare nr. 8- 226/2009, iar la 23 februarie 2009, în legătură cu lichidarea debitorului, a fost expediat administratorului procesului de insolvabilitate a Societăţii pe Acţiuni „Alimentarmaş”.

Din materialele dosarului rezultă şi faptul că în privinţa Societăţii pe Acţiuni „Alimentarmaş”, potrivit hotărîrii Curţii de Apel Economice din 20 martie 2008, a fost intentat procesul de insolvabilitate. 3 Fiind investită cu examinarea pricinii, prima instanţă a respins acţiunea ca neîntemeiată (f.d. 28-30) Instanţa de apel a casat hotărârea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Andrei Racu a fost admisă parţial (f.d. 46-49).

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră concluziile instanţei de apel întemeiate, rezultate din aprecierea corectă a circumstanţelor pricinii, fapt care impune menţinerea deciziei din 17 ianuarie 2013. Conform art. 2 alin. (1) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Alin. (2) şi (3) al art. 2 din aceeaşi lege prevede că repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se repară indiferent de vinovăţia instanţei de judecată, a organului de urmărire penală, a organului responsabil de executarea hotărîrilor judecătoreşti sau a instituţiei de stat debitoare.

Prin urmare, din analiza probelor aflate la dosar, colegiul consideră întemeiată concluzia instanţei de apel referitor la încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii, dat fiind faptul că prin neexecutarea integrală a hotărîrii judecătoreşti pe o perioadă de 4 ani, recurentului, Andrei Racu, i-a fost încălcat acest drept. Luînd în consideraţie faptul că o perioadă îndelungată nu a fost executată hotărîrea judecătorească enunţată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că cerinţa privind „termenul rezonabil” prevăzută de art. 6 § 1 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu a fost respectată, la executarea hotărârii judecătoreşti prin ce a fost încălcat dreptul recurentului, Andrei Racu, la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti.

Conform art. 2 alin.(6), art.5 alin.(1) Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti nr. 87 din 21 aprilie 2011, mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în 4 termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant.

În urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, instanţa de judecată decide asupra acordării unei satisfacţii echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi a cheltuielilor de judecată. În acest sens, urmează a fi menţionat că prin decizia instanţei de apel s-a dispus încasarea pagubei morale în mărime de 3000 lei pentru încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. În asemenea împrejurări, colegiul consideră că instanţa de apel corect a acordat drept compensaţie morală suma de 3000 lei, în locul sumei solicitate de 30 000 lei, dat fiind faptul că ultima este o sumă exagerată raportată la circumstanţele cauzei.

Mai mult decît atît, hotărîrea judecătorească din 05 decembrie 2007, în mare parte a fost executată deja pînă la 30 iunie 2010, urmînd a fi achitată restul sumei de 2000 lei. Instanţa de recurs menţionează că nu pot fi reţinute argumentele recurentului că suma de 3000 lei nu poate fi considerată o satisfacţie echitabilă cum prevede art.41 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, dat fiind faptul că suma încasată a fost estimată, luând în consideraţie natura dreptului lezat, caracterul şi gravitatea suferinţelor suportate de Andrei Racu. Instanţa de recurs indică, deoarece răspunderea pentru prejudiciul moral are un caracter compensator, acesta urmează a fi determinat de către instanţa judecătorească, reieşind din circumstanţele concrete ale cauzei, ţinându-se cont de persoana reclamantului şi de măsura în care această compensaţie poate să-i aducă satisfacţie.

În opinia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, mărimea despăgubirilor apreciate de către instanţa de judecată în speţă, reprezintă o compensare suficientă, echitabilă şi nicidecum diminuată a prejudiciului moral cauzat.

În afară de aceasta, se mai reţine că simpla constatare a faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti constituie prin sine o satisfacţie echitabilă pentru orice prejudiciu moral eventual suferit (cauza Amihalachioaie versus Moldova din 20 aprilie 2004). Referitor la recursul declarat de Ministerul Finanţelor, argumentul invocat precum că Andrei Racu nu a prezentat probe concludente care ar demonstra cu certitudine suportarea prejudiciului moral, nu poate fi reţinut, or, art. 4 alin. (1) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea 5 dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti expres prevede că sarcina probaţiunii lipsei suportării unui prejudiciu moral de către reclamant îi revine Ministerului Finanţelor.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurenţi sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursurile şi a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se resping recursurile declarate de Andrei Racu şi Ministerul Finanţelor. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Racu împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a cauzei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Filincova judecătorul Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru 6