2ra-1803/13 — Constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral cauzat

dosarul nr. 2ra-1803/13 prima instanţă: A. Panov, DECIZIE 10 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima, Judecătorii Galina Stratulat, Ion Vîlcov, Iurie Diaconu, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bulhac Ion împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral cauzat, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 29 noiembrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă La 30 august 2012, Bulhac Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral cauzat.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că la data de 03.08.2004, a depus la Judecătoria Centru, mun. Chişinău o cerere de chemare în judecată către Spitalul Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova privind repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin vătămarea sănătăţii. Consideră reclamantul exagerat termenul de examinare a prezentului litigiu care nu se încadrează în noţiunea de termen rezonabil, deoarece în cei 8 ani cererea a fost examinată de 2 ori de către instanţele de fond, Curtea de Apel şi Curtea Supremă de Justiţie, după care a fost remisă la rejudecare pentru a 3-ea oară în instanţa de fond, unde examinarea a durat 2 ani şi 4 luni ţi încă nu este finalizată.

Menţionează reclamantul că examinarea acestei cauze a fost tergiversată în mod intenţionat pe tot parcursul examinării şi la toate nivele instanţelor de judecată. Astfel, efectuarea expertizei medico-legale la Centrul de Medicină Legală din Chişinău nu a fost dirijată de către instanţa de judecată, sectorul Centru mun. Chişinău şi ca rezultat expertiza a durat 7 luni şi 10 zile. Susţine reclamantul că în aceeaşi instanţă i-a fost respins demersul privind efectuarea unei expertize medico-legale peste hotare, nu a soluţionat nici Curtea de Apel această problemă, ca numai Curtea Supremă de Justiţie să oblige admiterea acestui demers. În Curtea de Apel Chişinău cauza a fost amânată de 5 ori, din cauza neprezentării reprezentantului pârâtului, iar instanţa nu a putut să asigure prezenţa acestuia.

De asemenea s-au utilizat şi alte metode de tergiversare cum ar fi numirea şedinţei le judecată la o dată (într-o zi), la care era clar că judecătorii nu vor activa (de exemplu 10.02.11 - adunarea anuală a judecătorilor), sau reclamantul era citat prin scrisoare recomandată cu aviz de înmânare, prin care era anunţat că trebuia să se prezinte a şedinţă pe data expedierii scrisorii, adică cu trei zile mai înainte de primirea citaţiei Bulhac Ion solicită constatarea violării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile pe marginea cererii de chemare în judecată declarată de către Bulhac Ion către Spitalul Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, prin care a solicitat repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin vătămarea sănătăţii şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 5000 euro.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 29 noiembrie 2012, acţiunea a fost admisă, s-a încasat de la Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova în folosul lui Bulhac Ion prejudiciului moral în sumă de 80 000 lei, cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei depuse de Bulhac Ion la 03.08.2004 în judecătoria s. Centru, mun. Chişinău către Spitalul Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova privind încasarea prejudiciului material şi moral cauzat prin vătămarea sănătăţii în urma intervenţiei endoscopice din 18.02.2004, care la data pronunţării prezentei hotărâri se află pe rolul Curţii de Apel Chişinău în ordine de apel.

La 04 aprilie 2013, Ministerul Finanţelor al RM a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei hotărîri noi de respingere integrală a acţiunii . În motivarea recursului recurentul a invocat aplicarea eronată a normelor de drept material, interpretarea eronată a legii, precum şi că concluziile instanţei expuse în hotărîre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. În special, s-a indicat că reclamantul nu a demonstrat prejudiciul moral obţinut prin examinarea cauzei un timp îndelungat. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu modificarea hotărîrii primei instanţe în partea cuantumului prejudiciului moral încasat, cu micşorarea sumei acestuia din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. e) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe. Din materiale dosarului s-a stabilit că Bulhac Ion a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile Bulhac Ion împotriva Spitalului Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova şi repararea prejudiciului moral cauzat. Instanţa de judecată a emis hotărârea sus indicată, de admitere a acţiunii.

Analizînd materialele dosarului Colegiul ajunge la concluzia că hotărîrea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural, însă la aprecierea mărimii prejudiciului moral, instanţa nu a ţinut cont de toate probele şi circumstanţele cauzei, motiv pentru care Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră necesar de modifica hotărîrea în această parte.

Potrivit art. 2 alin. (1) a Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, nr. 87 din 21.04.2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta Lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Conform art. 2 alin. (6) a Legii menţionate, mărimea reparaţiei prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se stabileşte de instanţa de judecată în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum şi de pretenţiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, de durata încălcării şi de importanţa procesului pentru reclamant. Ca urmare, din contextul normei citate rezultă că orice persoană poate pretinde la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, dacă se constată o atare încălcare.

Convenţia Europeană al Drepturilor Omului garantează, în art. 6 pct. 1, dreptul oricărei persoane la un proces echitabil: „Orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa”. Cerinţa Convenţiei trebuie raportată la fiecare caz în parte, luînd în considerare durata procedurii, natura pretenţiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităţilor competente şi al părţilor, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanţei şi exercitarea căilor de atac.

Judecarea procesului într-un termen rezonabil are ca scop înlăturarea incertitudinii în care se găsesc părţile prin restabilirea, cît mai curînd posibil, a drepturilor încălcate şi prin reinstaurarea legalităţii, care trebuie să guverneze toate raporturile juridice într-un stat de drept, ceea ce constituie o garanţie a unui proces echitabil. Conform art. (5) al Legii nr. 87 din 21.04.2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată decide asupra acordării unei satisfacţii echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi a cheltuielilor de judecată.

La constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral. Reglementări similare se regăsesc şi în art. 41 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Astfel, la aprecierea prejudiciului moral se ţine cont de caracterul individual al fiecărei cauze, iar aceasta se face în raport cu criteriile de apreciere, cum este complexitatea cauzei, durata neexaminării, comportamentul părţilor, precum şi miza pentru reclamant.

Totodată, la aprecierea prejudiciului moral, se ia obligatoriu în consideraţie principiul general al echităţii şi suma nu trebuie să fie vădit disproporţionată cu sumele acordate de Curtea Europeană în speţele similare. Sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului şi se apreciază individual pentru fiecare caz, luîndu-se în consideraţie argumentele ambelor părţi în proces şi excluzîndu-se excesiv şi vădit exagerate. Or, acordarea prejudiciului moral în cauzele de tergiversare, este condiţionat de către legiuitor prin constatarea faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil, conform art. (5) al Legii nr. 87 din 21.04.2011.

Actele cauzei denotă că Bulhac Ion s-a adresat cu cerere în instanţa de judecată la data de 03.08.2004 şi până în prezent pe cauza dată nu este o hotărâre irevocabilă, iar cauza se află în procedura de examinare în Curtea de Apel Chişinău a apelurilor declarate de Bulhac Ion şi de Spitalul Republican al Asociaţiei Curativ-sanatoriale şi de Recuperare a Cancelariei de Stat a RM împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 29.06.2012. Colegiul remarcă că prima instanţă corect a stabilit că pe cauză a fost pronunţată prima hotărâre Judecătoriei Centru, mun. Chişinău la 29.12.2006 (la 2 ani şi 4 luni), la 12.06.2006 nemotivat s-a respins demersul lui Bulhac Ion despre numirea expertizei medico-legale pentru România, Iaşi, care a fost temei de casare a hotărârilor Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 07.06.2007 şi hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 29.12.2006 şi s-a dispus rejudecarea în Judecătoria Centru, mun. Chişinău. La 26.12.2008 Judecătoria Centru, mun. Chişinău după executarea expertizei în Iaşi România, care direct indică asupra acţiunilor ilegale a medicului Spitalului Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi de Recuperare a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova , respinge acţiunea, iar la 17.06.2009 prin Decizia Curţii de Apel Chişinău s-a menţinut hotărârea, ca mai apoi prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13.01.2010, pe motiv de procedură, inclusiv a fost admisă recuzarea judecătorului Ţurcan I., casată încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 06.02.2008, hotărârea din 26.12.2008 şi a Curţii de Apel Chişinău din 17.06.2009 şi restituită cauza pentru rejudecare la Judecătoria Centru, mun.

Chişinău. Cauza civilă la acţiunea lui Bulhac Ion către Spitalul Asociaţiei Curativ- Sanatoriale şi de Recuperare a Cancelariei de Stat a Republicii Moldova privind repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin vătămarea sănătăţii a trecut de două ori toate instanţele de judecată, iar ca temei de rejudecare de fiecare dată au fost indicate încălcările de procedură, care nemijlocit constituie atribuţiile instanţelor judecătoreşti, care au du-s la încălcarea termenului rezonabil la judecarea cauzei reclamantului. Din februarie 2010, fiind cauza în procedura de rejudecare la Judecătoria Centru, mun.Chişinău, a durat 2 ani şi 4 luni şi încă nu este finalizată.

Colegiul remarcă că pe parcursul anului 2010 au avut loc 5 şedinţe de judecată, dintre care 2 şedinţe de judecată au fost amânate pe motivul neprezentării pârâtului la şedinţa de judecată, care a fost citat legal, o şedinţă de judecată a fost amînată din motiv că pârâtul a solicitat termen pentru a face cunoştinţă cu materialele cauzei, iar şedinţa judiciară din data de 27.10.2010, a fost amânată deoarece nu se găsea volumul doi (cartela medicală), şi ca rezultat instanţa corect a considerat, că în anul 2010 a fost petrecută numai o şedinţă de judecată . Pe parcursul anului 2011 au fost preconizate două şedinţe de judecată, la 07.11.2011 şi 21.11.2011, ambele fiind amânate una din motivul ca pârâtul să se intereseze despre faptul restabilirii cartelei medicale, iar alta din motivul neprezentării reclamantului.

În anul 2012 au fost petrecute 6 şedinţe de judecată dintre care două şedinţe de judecată fiind amânate din motivul neprezentării părţilor la proces, iar o şedinţă a fost amânată, deoarece nu s-a prezentat pârâtul la şedinţa judiciară. În această ordine de idei instanţa a conchis just, că în perioada februarie 2010- 29.06.2012 de către prima instanţă, Judecătoria Centru, mun. Chişinău, au fost efectuate acţiuni de procedură formale. Ţinînd cont de circumstanţele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că instanţa de fond corect a constatat în bază echitabilă, încălcarea dreptului reclamantului la un proces echitabil prin încălcarea termenilor rezonabile de judecare a pricinii.

În acelaşi timp, acordarea reclamantului a sumei de 80000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, chiar şi în situaţia de tergiversare a examinării cauzei , începută în 2004, care încă nu este finisată, este contrară principiului de recuperare echitabilă a unei recompense morale. Este de menţionat, că în procesul examinării cauzei, s-a dispus efectuarea diverselor expertize prin ce se denotă o complexitate a litigiului şi o examinare într-o perioadă, relativ excesivă, faşă de cerinţele de examinare în termen rezonabil, aceste circumstanţe constituind una din excepţiile de imposibilitate a soluţionării cauzei şi anume examinarea excesiv de lungă a acţiunii. Colegiul menţionează, că aprecierea prejudiciului moral se face în raport cu criteriile de apreciere.

În cauzele Josan, § 18, Mazepa, § 42, Holomiov, § 137 cu referinţe au fost apreciate ca criterii de examinare a cerinţelor de încălcare a termenului rezonabil complexitatea cauzei, complexitatea obiectului acţiunii civile, necesitatea unui volum probatoriu, expertize, numărul de martori sau părţi în proces, ori elemente de extraneitate, existenţa altor proceduri paralele, etc, comportamentul părţilor care include aprecierea comportamentului reclamantului şi a autorităţilor (întârzieri inexplicabile, amînări neîntemeiate, consecutivitatea şedinţelor, planificarea unei ordini a şedinţelor cu pauze îndelungate), etc., miza (interesul) pentru reclamant relevă importanţa sau scopul pentru persoana care pretinde violarea dreptului său la un termen nerezonabil.

Colegiul ia obligatoriu în consideraţie principiul general al echităţii şi că suma nu trebuie să fie vădit disproporţionată cu sumele acordate de Curtea Europeană în speţele similare şi că sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului şi se apreciază individual pentru fiecare caz, luîndu-se în consideraţie argumentele ambelor părţi în proces şi excluzîndu-se pretenţii excesive şi vădit exagerate.

Reeşind din jurisprudenţa CEDO în materia duratei nerezonabile a procedurilor judiciare, că sumele acordate cu titlu de prejudiciu moral variază între 1000 EURO şi 2500 EURO, pentru 5 sau 10 ani şi că cea mai mică sumă de CEDO s- a acordat în cauza Deservire SRL, 600 EURO, pentru 6 ani şi cea mai mare în cauza Cravcenco, 3000 EURO, pentru 10 ani de examinare a unui litigiu de muncă, Colegiul consideră că acordarea unei despăgubiri morale în valoare de 20000 mii lei ar constitui o satisfacţie echitabilă pentru încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei. În sensul declarat, recursul Ministerului Finanţelor este fondat prin cele expuse, de aceea hotărîrea primei instanţe este necesar de modificat prin micşorarea cuantumului prejudiciului moral încasat şi cu precizarea că suma prejudiciului moral se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor şi nu de la Ministerul Finanţelor cum este indicat în hotărîre.

Conform art. 5 alin. (1) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de judecată decide asupra acordării unei satisfacţii echitabile de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi a cheltuielilor de judecată, iar în temeiul art. 6 alin. (4) din aceeaşi lege titlul executoriu se va executa de către Ministerul Finanţelor, în conformitate cu procedura şi termenele stabilite prin Legea nr.847-XIII din 24 mai 1996 privind sistemul bugetar şi procesul bugetar.

Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al RM în sensul expus în decizia dată. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.e), CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova.

Se modifică hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 29 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bulhac Ion împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral cauzat prin micşorarea sumei prejudiciului moral încasat, de la 80000 lei pînă la 20000 lei cu precizarea că suma prejudiciului moral se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei Nicolae Clima Judecătorul Galina Stratulat Ion Vîlcov Iurie Diaconu Iurie Bejenaru