2ra-1444/13 — Repararea prejudiciului material și moral

dosarul nr. 2ra-1444/13 prima instanţă: E. Cobzac instanţa de apel: N. Budăi, A. Nogai, I. Muruianu DECIZIE 10 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie Preşedinte, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru examinînd recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor al R. Moldova şi Munteanu Maxim, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Munteanu Maxim împotriva Ministerul Finanţelor al RM, Procuratura Generală a R. Moldova şi Ministerul Justiţiei al R. Moldova privind repararea daunei materiale şi morale cauzate prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi ale procuraturii, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2012, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Ministerul Finanţelor al R. Moldova şi Munteanu Maxim, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 02 noiembrie 2012, c o n s t a t ă La 30 martie 2012 Munteanu Maxim s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerul Finanţelor al RM, Procuratura Generală a R. Moldova şi Ministerul Justiţiei al R. Moldova privind repararea daunei materiale şi morale în temeiul Legii nr. 1545 din 25.02.1998. În motivarea cererii sale, reclamantul Munteanu Maxim a indicat că prin sentinţa Judecătoriei Hînceşti din 27.10.2008 a fost achitat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, din motiv, că fapta încriminată nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii. La fel, a fost achitat fiind învinuit în baza art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrşită de el.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15.12.2008 apelul procurorului Igor Buliga a fost respins ca nefondat, cu menţinerea sentinţei Judecătoriei Hînceşti din 27.10.2008. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 01.04.2009, recursul ordinar declarat de procurorul serviciului reprezentare a învinuirii în Curtea de Apel Chişinău împotriva deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 15.12.2008, a fost respins ca fiind vădit neîntemeiat şi necorespunzător după formă şi conţinut. Se indică că în conformitate cu ordinul Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 24 din 15.03.2002, a fost numit în funcţia de şef al secţiei Pază de Stat Hînceşti a Direcţiei Generale Pază de Stat. Fiind în funcţie, prin procesul-verbal de începere a urmăririi penale şi ordonanţei din 02.11.2006, în privinţa sa s-a dispus începerea urmăririi penale în baza elementelor infracţiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) Cod penal.

Conform ordonanţei de punere sub învinuire din 28.03.2008 a fost învinuit de săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) şi 191 alin. (2) lit. c) Cod penal. Atît la urmărirea penală, cît şi în şedinţa de judecată nu a recunoscut învinuirea imputată. Ancheta preliminară pe dosarul dat s-a efectuat unilateral, urmărirea penală în privinţa sa s-a început la 02.11.2006 şi s-a terminat cu examinarea cazului la Curtea Supremă de Justiţie la 01.04.2009. În legătură cu examinarea cazului dat în diferite instanţe, reclamantul susţine că, a suportat prejudiciu material pentru acordarea asistenţei juridice în sumă de 5 000 lei şi i s-a cauzat şi un imens prejudiciu moral, care constă în condamnarea nelegitimă şi aflării sub influenţa cazului dat mai mult de doi ani.

Acest fapt i-a cauzat suferinţe sufleteşti atît lui, cît şi familiei sale, a fost ponegrită onoarea şi demnitatea sa în faţa colegilor de lucru. Mai mult decît atît, i s-a zdruncinat sănătatea şi a fost nevoit să facă o cură de tratament. De asemenea indică, că a fost ponegrit şi prin intermediul ziarului „Moldova Suverană” din 30.06.2007 prin articolul „Nu căuta dreptatea că ai să dai mîna cu moartea” unde se indică că s-a iniţiat „pe unele fapte invocate în petiţie”, cauza penală nr. 2006021495 în conformitate cu art. 329 alin. (1) Cod penal. Tot în ziarul din data de 07.03.2007 a fost publicat articolul „Am fost concediat după mai multe ameninţări şi batjocură” unde este descris următoarele: potrivit documentului „faptele expuse în petiţie s-au adeverit partial”.

Direcţia Generală urmărire penală a MAI a declanşat o anchetă penală şi „întru ameliorarea climatului moral - psihologic în colectiv, şeful SPC Hînceşti a fost transferat la CPS Leova la funcţie cu volum redus de muncă”. Estimează dauna morală cu suma de 15 000 unităţi convenţionale, ceea ce constituie 300 000 lei. Solicită, admiterea cererii integral, încasarea din contul bugetului de Stat al RM, prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul său pentru prejudiciul material cauzat suma de 5 000 lei şi suma de 15 000 unităţi convenţionale, echivalent a 300 000 lei, cu titlu de prejudiciului moral cauzat. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02.11.2012, acţiunea înaintată a fost admisă în parte.

A fost încasat de la Bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Munteanu Maxim prejudiciul material în mărime de 2 500 lei; prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei şi cheltuielile pentru asistenţa juridică 2 500 lei, iar în total 15 000 lei. În rest, acţiunea s-a respins ca fiind nefondată. Împotriva hotărîrii instanţei de fond, la data de 22.11.2012, Munteanu Maxim a declarat apel, solicitînd admiterea apelului, casarea parţială a hotărîrii Judecătoriei 2 Rîşcani mun. Chişinău din 02.11.2012 în partea încasării pagubei morale şi emiterea unei noi hotărîri prin care să fie încasată în beneficiul apelantului Munteanu Maxim, prejudiciul moral în sumă de 15 000 unităţi convenţionale.

Ministerul Finanţelor al R. Moldova de asemenea a depus cerere de apel la data de 17.12.2012, împotriva hotărîrii instanţei de fond, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02.11.2012 cu pronunţarea unei noi hotărîri în vederea respingerii acţiunii înaintate de către Munteanu Maxim, ca fiind neîntemeiată faţă de Ministerul Finanţelor al RM. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2013 apelurile declarate de Ministerul Finanţelor al R. Moldova şi Munteanu Maxim au fost respinse, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 02 noiembrie 2012. La 26 februarie 2013 Munteanu Maxim a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea parţială a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2013 şi hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 02 noiembrie 2012 în partea încasării prejudiciului moral, cu emiterea unei noi hotărîri în această parte de admitere integrală a acţiunii. În motivarea cererii de recurs, recurentul Munteanu Maxim a invocat faptul că la aprecierea cuantumului pagubei morale în privinţa sa, instanţa în conformitate cu art. 11 Legii nr.1545 din 25.02.1998 n-a luat în consideraţie faptul, că a fost învinuit în săvîrşirea unei infracţiunii mai puţin grave ( art. 327 alin. (1) Cod penal) şi a unei infracţiune grave ( art. 191 alin. (2) lit. c Cod penal) art. 11 lit. a) a Legii nr.1545 din 25.02.1998. Atît la urmărirea penală, cît şi în şedinţa de judecată la examinarea cazului nu a recunoscut învinuirea imputată.

Ancheta preliminară pe dosarul dat s-a efectua unilateral, urmărirea penală în privinţa sa a început la 02.11.2006 şi s-a terminat cu examinarea cazului la Curtea Supremă de Justiţie la 01.04.2009, aflîndu-se sub influinţa cazului dat mai mult de doi ani şi patru luni (02.11.2006 - 01.04.2009). Pe cînd instanţa de Apel Chişinău a menţionat că toată perioada efectuării urmăririi penale şi examinării cauzei în instanţele judecătoreşti s-a petrecut din luna noiembrie 2006-decembrie 2008, ce nu este corect ( f.d. 86). Tot odată instanţa afirmă că i-a fost cauzat anumite suferinţe, ce s-au exprimat prin starea de disconfort, apreciind prejudiciul moral în mărime de 10000 lei. Suma de 10000 lei nici de cum nu poate fi considerată ca o compensaţie rezonabilă şi echitabilă a prejudiciului moral, ce nu corespunde cu practica instanţelor judecătoreşti din ţară şi a Curţii Europene.

La fel, Ministerul Finanţelor al R. Moldova la 04 martie 2013 a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor recurate şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii. 3 Recurentul Ministerul Finanţelor al R. Moldova, în motivarea recursului a indicat că prima instanţă a examinat pricina cu încălcarea prevederilor art. 3 al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 şi normelor de drept procedural, iar concluziile expuse în decizie vin în contradicţie cu circumstanţele pricinii. La 03 aprilie 2013 Ministerul Finanţelor al R. Moldova prin intermediul cancelariei a depus o referinţa prin care a invocat dezacordul cu recursul declarat de Munteanu Maxim, solicitînd emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 17 ianuarie 2013 a fost expediată în adresa Ministerului Finanţelor al R.Moldova şi Munteanu Maxim la 18 ianuarie 2013, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 88). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursuri, la 26 februarie 2013 şi 04 martie 2013, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile neîntemeiate şi care urmează a fi respinse cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1545-XII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, este reparabil prejudiciul moral şi material, cauzat persoanei fizice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurii represive de ţinere sub arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală.

Conform art. 1405 din Codul civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub formă de arest preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului sau a muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată. În temeiul dispoziţiilor legale citate se instituie obligaţia generală a statului de a repara persoanelor fizice prejudiciul material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

Astfel, din materialele cauzei se constată că prin procesul-verbal de începere a urmăririi penale din 02.11.2006, semnat de ofiţerul superior de urmărire penală, s-a dispus începerea urmăririi penale în privinţa lui Munteanu Maxim în baza 4 elementelor infracţiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) Cod penal. Prin ordonanţa din 02.11.2006, s-a dispus efectuarea urmăririi penale pe cauza penală nr. 2006021495 de Direcţia generală urmărire penală a MAI (f. d. 16). La data de 27.10.2008, prin sentinţa Judecătoriei Hînceşti, Munteanu Maxim a fost achitat pe art. 327 alin. (1) Cod penal, pentru că fapta încriminată nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii. La fel, a fost achitat pe art. 191 alin. (2) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvîrşită de el (f. d. 4-7).

Prin decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 15.12.2008, apelul procurorului Igor Buliga a fost respins ca nefondat, cu menţinerea sentinţei Judecătoriei Hînceşti din 27.10.2008 (f. d. 8-12). La data de 01.04.2009, prin decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de procurorul Serviciului reprezentare a învinuirii în Curtea de Apel Chişinău împotriva deciziei Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 15.12.2008, ca fiind vădit neîntemeiat şi necorespunzător după formă şi conţinut (f. d. 13-14). Prin urmare, instanţele judecătoreşti ierarhic inferioare corect au constatat că conform art. 7 al Legii nr. 1545 din 25.02.1998, privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, în cazurile menţionate la art. 3 al.

1, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie: a) salariul şi alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existenţă, de care a fost privată în urma acţiunilor ilicite; b) pensia sau indemnizaţia a cărei plată a fost sistată ca urmare a arestului ilegal şi ţinerii sub arest; c) averea (inclusiv depunerile băneşti şi dobînzile aferente, obligaţiile împrumuturilor de stat şi cîştigurile aferente) confiscată ori trecută în venitul statului de către instanţa judecătorească sau ridicată de organul de urmărire penală, precum şi averea sechestrată; d) amenzile percepute ca urmare a executării sentinţei judiciare şi cheltuielile de judecată suportate de persoana fizică în legătură cu acţiunile ilicite; e) sumele plătite de ea pentru asistenţa juridică; f) cheltuielile pentru tratamentul ei, tratament determinat de aplicarea faţă de aceasta a unor acţiuni ilicite (a maltratării); g) cheltuielile efectuate în legătură cu chemările în organul de urmărire penală, organul procuraturii sau în instanţa judecătorească.

Astfel, instanţa de recurs consideră că Munteanu Maxim cade sub incidenţa prevederile art. 3 al Legii sus menţionate şi este îndreptăţit să solicite compensarea prejudiciului material şi moral în urma acţiunilor ilicite a organelor de urmărire penală şi procuratură. Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că, Munteanu Maxim a suportat cheltuieli legate de asistenţa juridică în sumă totală de 2 500 lei, fapt ce se confirmă prin bonul de plată seria ED nr. 564202 din 15.12.2008 în sumă de 2 500 lei (f. d. 28). Respectiv, corect a dispus încasarea prejudiciul material în sumă de 2 500 lei, ce constituie cheltuieli legate de acordarea asistenţei juridice de către avocatul Alexandru Ursachi pe parcursul examinării cauzei penale în privinţa lui Munteanu 5 Maxim, acestea fiind reale şi rezonabile.

În ce priveşte încasarea prejudiciului moral, este de menţionat faptul că potrivit art. 11 al Legii nr. 1545 din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luîndu-se în considerare: a) gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire a fost învinuită persoana respectivă; b) caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; c) încălcările procesuale comise au fost extrem de grave, toate declaraţiile au fost obţinute prin tortură, probele falsificate, urmărirea secretă a fost efectuată ilegală, foto-video fabricate; d) rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; e) durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; f) natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; g) suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice.

Prin noţiunea de prejudiciu moral se înţelege suferinţele psihice sau fizice cauzate prin acţiuni sau omisiuni care atentează la valorile nepatrimoniale ce aparţin persoanei din momentul naşterii sau la bunurile dobîndite prin lege (viaţa, sănătatea, demnitatea şi reputaţia profesională, inviolabilitatea vieţii personale, secretul de familie şi personal), prin fapte ce atentează la drepturile personale nepatrimoniale (dreptul de a folosi propriul nume, dreptul de autor).

Astfel, Colegiul judiciar consideră justă concluzia instanţelor judecătoreşti că, Munteanu Maxim a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne al RM în funcţia de şef al secţiei Pază de Stat Hînceşti a Direcţiei Generale Pază de Stat, ultimul fiind recunoscut în calitate de învinuit pe cauza penală dată în baza art. 327 alin. (1) şi art. 191 alin. (2) lit. c) CP al RM, în cadrul acesteia, şi aplicată măsura preventivă – obligarea de a nu părăsi localitatea, ulterior prin hotărîrile judecătoreşti irevocabile reclamantul a fost achitat pe toate capetele de acuzare. Din materialele prezentei pricini civile, reiese că, Munteanu Maxim a fost chemat la organele de urmărire penală şi în instanţele judecătoreşti astfel, fiindu-i cauzate anumite suferinţe sufleteşti, ce s-au exprimat prin stare de disconfort.

Colegiul reţine că, Munteanu Maxim nu a fost privat de liberate pe toată perioada cercetării penale şi judecării cauzei, acesta beneficiind de toate drepturile civile şi de altă natură. În aceste circumstanţe, instant de apel cît şi prima instanţă just au concluzionat că, suma prejudiciului moral solicitată de către Munteanu Maxim, în mărime de 300 000 lei, este una exagerată. Astfel, luînd în consideraţie faptul că aprecierea gravităţii şi caracterului suferinţelor psihice şi fizice ţine de competenţa instanţei, instanţa de fond corect a dispus de a fi încasat de la bugetul de stat în beneficiul reclamantului Munteanu Maxim prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei, care este una echitabilă, 6 ţinînd cont de faptul că în termenii Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, acest criteriu se exprimă prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacţie echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.

Cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel, încît acesta să aibă efect compensatoriu şi nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor şi nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor. În ce priveşte argumentele recursului declarat de Ministerul Finanţelor al R. Moldova, instanţa de recurs le consideră neîntemeiate, fiind combătute cu materialele cauzei, cu atît mai mult că instanţa de apel s-a expus asupra tuturor aspectelor cauzei, just respingîndu-le. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, hotărîrea primei instanţe este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurenţi sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursurile declarate de Ministerul Finanţelor al R. Moldova şi Munteanu Maxim şi de a menţine decizia instanţei de apel.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se resping recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor al R. Moldova şi Munteanu Maxim. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 ianuarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Munteanu Maxim împotriva Ministerul Finanţelor al RM, Procuratura Generală a R. Moldova şi Ministerul Justiţiei al R. Moldova privind repararea daunei materiale şi morale cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi ale procuraturii. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru Iurie Bejenaru 7