2ra-1354/13 — Încasarea prejudiciului moral şi material cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti.

Dosarul nr. 2ra-1354/13 Prima instanţă: Judecătoria Leova Judecătorul: Ludmila Ursu Instanţa de Apel: Curtea de Apel Cahul Judecători: Galina Vavrin Vitalie Movilă Tatiana Dimitriadi Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 10 iulie 2013 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecători Nicolae Clima Ion Vîlcov Iurie Diaconu Vera Macinskaia examinînd recursul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Grigoriev Vasili împotriva Ministerul Finanţelor al R. Moldova, intervenienţi accesorii Procuratura Generală a R. Moldova, Ministerul Afacerilor Interne al R. Moldova, Centrul Naţional Anticorupţie cu privire la încasarea prejudiciului moral şi material cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 20 noiembrie 2013, prin care apelul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Leova din 22 martie 2012, ACONSTATAT: La 01 septembrie 2011 reclamantul Grigoriev Vasili a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, intervenienţi accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul 1 Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Centrul Naţional Anticorupţie,

cu privire la încasarea prejudiciului material şi repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti. În motivarea acţiunii, reclamantul Grigoriev Vasili a indicat că, la 14 martie 2003 a fost efectuată percheziţie la domiciliul său în s. Tartaul r-nul Cantemir, cu scopul identificării urmelor infracţiunii prevăzute de art. 197 alin. (2) CP. Tot pe acest fapt, imediat după efectuarea percheziţiei, dînsul a fost reţinut şi escortat în Comisariatul de poliţie Cantemir, iar la 17 martie 2003 Judecătoria Cantemir a eliberat pe numele său un mandat de arestare preventivă, pe un termen de 30 zile. A mai indicat reclamantul că, tot în legătură cu acest caz, a fost învinuit în comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 244 alin. (2) , 335 alin. (3) lit. b), 360 alin. (1), 290, 361 (2) lit. b) şi d) Cod Penal.

La 26 august 2010, după aproximativ şapte ani şi şase luni de către Judecătoria raionului Cantemir a fost emisă sentinţă prin care a fost achitat pe art. 244 alin. (2) CP, art. 42-360 alin.(l) şi 42-197 alin. (2) lit. b) CP, deoarece „faptele nu au fos săvîrşite de inculpat”; achitat pe art. 335 alin.(3) lit. b)CP, deoarece „nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii”; eliberat de răspunderea penală, iar procesul penal a fost încetat pe art. 361 alin.(2)CP şi art. 290 alin. (1) Cod Penal, „în legătură cu intervenirea termenului de prescripţie tragerii la răspundere penală”. Fiind atacată cu apel, prin decizia Curţii de apel Comrat din 13 mai 2011 sentinţa Judecătoriei Cantemir din 26 august 2010 a fost menţinută fără modificări.

A invocat reclamantul că, în afară de reţinerea şi arestul ilegal timp de 30 zile, pe durata urmăririi penale şi judecării cauzei, a avut restricţii nonprivative de libertate, nu a avut posibilitatea de a face paşaport şi trece frontiera de stat, inclusiv pentru a vizita locurile de baştină, care se află în s. Novîe Troianî, r-ul Bolgrad din Ucraina. Tergiversarea neîntemeiată a cauzei, arestul, precum şi alte restricţii ilegale ale organelor de urmărire penală şi ale instanţelor judecătoreşti au contribuit la survenire suferinţelor psihice, de retrăire neîntreruptă a sa şi a familiei sale în aceşti ani, care au fost agravate încă şi de faptul prezenţei urei societăţii faţă de el ca de cel mai mare infractor din localitate, care a organizat furtul de milioane, necătînd la faptul, că singur a rămas pătimit în aceste cazuri.

A mai invocat reclamantul Grigoriev Vasili că, reieşind din faptul că a fost învinuit de comiterea mai multor infracţiuni grave şi mai puţin grave pentru care a fost achitat, tergiversarea enormă a urmăriri penale şi procesului penal, arestul ilegal timp de 30 de zile, interdicţiile şi imposibilitatea de a trece frontiera de stat pentru a se odihni cu familia la mare şi sanatoriu sau pentru vizitarea locurilor de baştină timp de 8 ani şi 5 luni, prezentare de nenumărate ori în faţa organului de urmărire penală şi procuraturii şi participarea la un şir de acţiuni de urmărire penală, toate acestea atestă existenţa pagubei morale care o estimează în suma de 2000 lei pentru fiecare lună a 2 duratei urmăririi penale judecării cauzei, în total în sumă de 202 000 lei, respectiv, pentru toate 101 luni pînă la rămînerea irevocabile a sentinţei de achitare.

Solicită reclamantul Grigorii Vasili, încasarea din contul Ministerului Finanţelor în beneficiul său a prejudiciului moral pe care îl estimează la suma de 202000 lei şi a prejudiciului material în sumă de 2650 lei, cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti. Prin încheierea Judecătoriei Leova din 01 martie 2012, au fost atraşi în proces, în calitate de intervenienţi accesorii Procuratura Generală a Republicii Moldova şi Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Prin hotărîrea Judecătoriei Leova din 22 martie 2012, acţiunea înaintată de Grigoriev Vasili, a fost admisă parţial, s-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al R. Moldova în beneficiul lui Grigoriev Vasili suma de 50000 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 3150 lei cu titlu de prejudiciu material şi suma de 1200 lei care includ cheltuielile de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Leova din 11 octombrie 2012, a fost atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu Centrul Naţional Anticorupţie. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 20 noiembrie 2013, apelul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Leova din 22 martie 2012. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 27 februarie 2013, Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, modificarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, în sensul ajustării cuantumului prejudiciului moral şi a cheltuielilor de asistenţă juridică la limitele rezonabile.

În motivarea recursului a indicat că, atît hotărîrea primei instanţe, cît şi decizia instanţei de apel, urmează a fi modificate, deoarece nu au fost ajustată situaţia reală din speţă la normele de drept material relevante pricinii date, iar concluziile expuse contravin circumstanţelor cauzei. Copia motivată a deciziei instanţei de apel a fost recepţionată de către recurent la 15 februarie 2012, iar recursul a fost declarat la 27 februarie 2013, astfel, prin prisma art. 434 C.P.C., instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu remiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. 3 Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, la 02 septembrie 2004 Grigoriev Vasili a fost pus sub învinuire în cadrul dosarului penal cu nr. 2003155001 în săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de art. 244 alin. (2), art. 361 alin. (2) lit. b), art. 335 alin. (3) lit. b), art. 42, 360 alin. (l), art. 42, 197 alin. (2) lit. b), art. 290 alin. (l) Cod Penal.

Dosarul penal nr. 2003155001 a fost pornit la 10 februarie 2003 de către D GT Cahul CCCEC, fapt confirmat prin ordonanţa de pornire a procesului penal. Totodată s-a mai stabilit că, Grigoriev Vasile a fost reţinut potrivit procesul- verbal de reţinere din 14 martie 2003, iar prin încheierea şi mandatul judecătoriei Cantemir din 17 martie 2003 în privinţa lui Grigoriev Vasili a fost dispusă măsura preventivă arestarea preventivă pe un termen de 30 zile.

Ulterior, în privinţa lui Grigoriev Vasili a fost aplicată măsura preventivă, obligarea de nepărăsire a localităţii, fapt confirmat prin ordonanţa din 11 aprilie 2003 şi ordonanţa din 13 ianuarie 2005. Prin sentinţa judecătoriei Cantemir din 26 mai 2010 Grigoriev Vasile fost achitat în baza art. 244 alin. (2), art. 42-360 alin. (l), art. 42-197 alin. (2) lit. b) Cod Penal, deoarece, faptele nu au fost săvîrşite de inculpat, a fost achitat pe art. 335 alin. (3) lit. b) Cod Penal, deoarece nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. Totodată, procesul penal la acuzarea lui Grigoriev Vasili în comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. b), d) şi art. 290 alin. (l) Cod Penal a fost încetat şi liberat de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripţie tragerii la răspundere penală.

Ulterior, prin decizia Curţii de Apel Comrat din 13 mai 2011, sentinţa judecătoriei Cantemir din 26 mai 2010, în privinţa lui Grigoriev Vasili a fost menţinută fără modificări.

Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie analizînd situaţia de fapt din prezenta speţă în coraport cu materialele administrate la dosar, consideră oportun de a reitera prevederile art. 6, lit. lit. a) şi b) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998, privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, care statuiază expres că, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: a) devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare; b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare; Instanţa de recurs menţionează că, tălmăcind norma sus citată în raport cu probele anexate la dosar, consideră că, atît prima instanţă cît şi instanţa de apel nu au constatat şi elucidat toate toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a prezentului litigiu.

Or, din textul hotărîrii primei instanţe şi a deciziei instanţei de apel, se constată cu certitudine că, instanţele judecătoreşti nu au elucidat aspectul ce ţine de încetarea procesului penal pe un capăt de acuzare, în condiţiile în 4 care, norma sus citată stabileşte clar că, dreptul la repararea prejudiciului, apare în cazul scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare. Încetarea procesului penal, pe motiv de expirare a termenului de atragere la răspunderea penală, nu poate fi considerat temeiuri de reabilitare. În acest sens, Colegiul judiciar consideră că, concluzia primei instanţe, menţinută prin decizia instanţei de apel, poartă un caracter prematur, deoarece nu au fost constatate toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a cauzei, circumstanţă care, constituie temei de casare a hotărîrilor judecătoreşti pronunţate şi de a restitui pricina spre rejudecare, în instanţa de apel.

În această ordine de idei, instanţa de recurs menţionează că, instanţele judecătoreşti nu au elucidat toate aspectele vis-a-vis de cele pretinse de reclamantul – intimat Grigoriev Vasili, astfel încălcîndu-se echitabilitatea procesului. În sprijinul concluziei privind remiterea pricinii la rejudecare, instanţa de recurs afirmă că, eroarea judiciară, comisă de către instanţa apel, nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. În această ordine de idei, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează prevederile art. 241 CPC, care statuiază expres că, pe lîngă circumstanţele pricinii constatate de către instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la circumstanţe şi legile de care s-a călăuzit, în motivarea hotărîrii se indică şi argumentele invocate de instanţă la respingerea probelor administrate.

Mai mult decît atît, în conformitate cu art. 373 alin. alin. (1) şi (5) C.P.C., instanţa de apel verifică în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi a obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în prima instanţă. Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel. Astfel, întru susţinerea unei asemenea concluzii vine şi practica CEDO. Or, conform art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, instanţele judecătoreşti sunt obligate să-şi motiveze deciziile astfel încît să permită exercitarea efectivă a dreptului la casaţie, să nu lase părţile într-o stare de incertitudine şi să nu creeze impresia că nu au fost auzite.

În concluzie, instanţa de recurs menţionează că, la rejudecare pricinii, instanţa de apel urmează să elucideze aspectul ce ţine de capetele de acuzare pe care a fost achitat Grigoriev Vasili şi capătul de acuzare pe care procesul a fost încetat. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel nu a constat şi elucidat toate circumstanţele care ar face soluţionarea corectă a pricinii date, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, a casa integral decizia instanţei de apel, restituind cauza la rejudecare în instanţa de apel – Curtea de Apel Cahul.

5 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Se casează integral decizia Curţii de Apel Cahul din 20 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Grigoriev Vasili împotriva Ministerul Finanţelor al R. Moldova, intervenienţi accesorii Procuratura Generală a R. Moldova, Ministerul Afacerilor Interne al R. Moldova, Centrul Naţional Anticorupţie cu privire la încasarea prejudiciului moral şi material cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti, cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel – Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul /Semnătura/ Valeriu Doagă Judecătorii /Semnătura/ Nicolae Clima /Semnătura/ Ion Vîlcov /Semnătura/ Iurie Diaconu /Semnătura/ Vera Macinskaia Copia corespunde originalului Judecător: Vera Macinskaia 6