- Dosarul nr.
- 3ra-1178/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 5 iulie 2013
- Părțile
- Rosario Salemi vs Inspectoratul Fiscal de Stat mun.Chişinău
- Pe scurt
- Prezentarea declaraţiei cu privire la impozitul pe venit şi a documentului cu privire la venitul societăţii
3ra-1178/13 — Contestarea actului administrativ
prima instanţă: T.Pelin dosarul nr. 3ra-1178/13 DECIZIE 05 iulie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii –Nicolae Clima, Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan, Ion Vîlcov examinând recursul declarat de reprezentantul recurentului Rosario Salemi, avocatul Domente Marin, la cererea de chemare în judecată depusă de Rosario Salemi împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2012 c o n s t a t ă La data de 29 iunie 2012 Rosario Salemi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.
Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. In motivarea acţiunii reclamantul a menţionat, că în urma controlului fiscal la data de 15 martie 2012 au fost emise deciziile nr. 830/6 din 15 martie 2012 şi nr. 125 din 08 iunie 2012, pe care le consideră neîntemeiate şi ilegale, pasibile de anulare în partea ce ţine de: neatribuirea sumei de 523908,2 lei la cheltuieli de investiţii pentru crearea operei literare Programma „Business Gate” – (certificat AGEPI seria OL, nr. 2055/2741 din 03 septembrie 2010) şi opera audiovizuală Programma „Business Gate” (certificat AGEPI seria AV, nr. 2056/2742 din 03 septembrie 2010) şi neacceptarea calculului creşterii de capital. Reclamantul menţionează, că cheltuielile de creare a operelor în mărime de 523908,2 lei reprezintă cheltuieli de investiţii şi urmează a fi atribuite la cheltuieli investiţionale.
1 Indică, că iniţial a atribuit la cheltuieli de investiţii suma de 555266,4 lei, însă în urma verificării calculelor consideră, că suma litigioasă reprezintă 523908,2 lei şi anume această sumă urmează a fi dedusă din mărimea venitului reclamantului pentru achitarea impozitului pe venit.
Reclamantul invocă, că în conformitate cu pct. 21, lit. c) din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător (Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 77 din 30 ianuarie 2008) contribuabilului i se permite deducerea din venitul brut cheltuielile de investiţii ce ţin de cheltuielile ordinare şi necesare, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal în scopul obţinerii venitului din investiţii, dobânzile pe datorie, cu condiţia ca acestea să nu depăşească suma venitului din investiţii, adică suma dobînzii sau chiria (arenda), sau royalty, sau creşterea de capital ca urmare a vânzării proprietăţii (obţinute din activităţi, altele decît activitatea de întreprinzător).
Menţionează, că legislaţia specială, aplicabilă obiectelor proprietăţii intelectuale, atribuie cheltuielile ocazionate de crearea acestora la cheltuieli investiţionale. Reclamantul indică, că a prezentat acte care confirmă prestarea serviciilor de creare a operelor proprietăţii intelectuale, actele de predare-primire a lucrărilor Marta Luca de la Circov Igor. Reclamantul consideră, că a prezentat toate actele care justifică cheltuielile efectuate în scopul obţinerii operelor menţionate, iar pîrîtul cu rea-credinţă a refuzat recunoaşterea acestora ca acte suficiente pentru susţinerea poziţiei contribuabilului. Menţionează, că a obţinut operele menţionate fără a desfăşura activitatea de întreprinzător.
Reclamantul solicită anularea deciziei nr. 830/6 din 15 martie 2012 în partea ce ţine de încasarea sumei de 94012,05 lei, cu titlu de impozit pe venit diminuat pentru anul 2010, încasarea sumei de 11380,20 lei pentru neplata în termen a impozitului pe venit diminuat pentru anul 2010, încasarea sumei de 28203,66 lei cu titlu de amendă de 30% pentru diminuarea impozitului pe venit, recunoaşterea ilegală a calculului creşterii de capital stabilit de pârât şi obligarea pîrîtului la acceptarea calculului creşterii de capital propus de reclamant, anularea deciziei nr. 125 din 08 iunie 2012. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2012 acţiunea s-a respins ca neîntemeiată.
La data de 05 aprilie 2013 reprezentantul recurentului Rosario Salemi, avocatul Domente Marin a declarat recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2012, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrii, cu pronunţarea unei noi hotărîri privind admiterea acţiunii. În motivarea recursului a indicat, că prima instanţă eronat a aplicat normele de drept material. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul urmează a fi respins din următoarele motive. 2 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit.a) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.
S-a constatat, că recurentul, Rosario Salemi s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva intimatului, Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău şi a solicitat anularea deciziei nr. 830/6 din 15 martie 2012 în partea ce ţine de încasarea sumei de 94012,05 lei, cu titlu de impozit pe venit diminuat pentru anul 2010, încasarea sumei de 11380,20 lei pentru neplata în termen a impozitului pe venit diminuat pentru anul 2010, încasarea sumei de 28203,66 lei cu titlu de amendă de 30% pentru diminuarea impozitului pe venit, recunoaşterea ilegală a calculului creşterii de capital stabilit de pârât şi obligarea pîrîtului la acceptarea calculului creşterii de capital propus de reclamant, anularea deciziei nr. 125 din 08 iunie 2012. Prima instanţă a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că prima instanţă corect a respins cerinţele recurentului. Conform materialelor dosarului, în urma executării contractului nr. RS/IG- 011-BG din 10 mai 2012 încheiat între Rosario Salemi şi Francesco Caminti, au apărut operele literare Programma „Business Gate” – (certificat AGEPI seria OL, nr. 2055/2741 din 03 septembrie 2010) şi opera audiovizuală Programma „Business Gate” (certificat AGEPI seria AV, nr. 2056/2742 din 03 septembrie 2010). Recurentul, dispunând de dreptul de autor asupra operelor nominalizate, a suportat cheltuieli pentru producerea acestora, inclusiv cheltuieli de înregistrare.
Intimatul, Inspectoratul Fiscal pe mun.Chişinău a refuzat să deducă din veniturile obţinute de la transmiterea în folosinţă a operelor în cauză cheltuielile în sumă de 523908,20 lei, ce constituie plăţile achitate lui Circov Igor şi Marta Luca, care au contribuit la crearea operelor nominalizate.
În cadrul controlului fiscal prin metoda verificării totale pentru perioada fiscală 2010 prin actul nr. 5-654709 din 17 februarie 2012 s-a constatat încălcarea prevederilor art. 8 alin. (2) lit. d) din Titlul I al Codului fiscal „Dispoziţii generale”, art. 36 alin. (4) din Titlul II al Codului fiscal „Impozitul pe veni”, prin reflectarea incorectă a venitului obţinut în declaraţia prezentată la organul fiscal pentru anul 2010 şi prezentarea declaraţiei persoanei fizice privind impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2010 cu date neveridice, dar şi încălcarea prevederilor art. 87 alin. (1), alin. (2) din Titlul II al Codului Fiscal prin neonorarea obligaţiei de achitare în termenul stabilit de legislaţie a impozitului pe venit pentru anul 2010 în sumă de 99656,52 lei.
Astfel, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a adoptat decizia nr. 830/6 din 15 martie 2012. Ulterior, la data de 08 iunie 2012 pe marginea contestaţiei recurentului împotriva deciziei nr. 830/6 din 15 martie 2012 emisă de Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a respins contestaţia şi a menţinut decizia nr. 830/6 din 15 martie 2012 ca legală şi întemeiată (f.d. 27-29). 3 Conform prevederilor art. 83 alin. (2) din Titlul II al Codului fiscal, sunt obligaţi să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit persoanele fizice rezidente (cetăţenii RM, cetăţenii străini, apatrizii, inclusiv membrii societăţilor şi acţionari fondurilor de investiţii) care obţin venit din surse, altele decît salariu, care depăşeşte suma scutirii personale acordate conform art. 33 alin. (1) din Titlul II al Codului fiscal.
Legislaţia fiscală, conform art. 3 alin. (1) din Titlul I al Codului fiscal se compune din Codul fiscal şi alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta. Conform pct. 3 al Standardelor Naţionale de Contabilitate prezentul standard se extinde asupra persoanelor juridice şi fizice care practică activitatea de întreprinzător şi sunt înregistrate în Republica Moldova, deţinând în capitalul statutar al întreprinderii investiţiile pînă la 20% şi de asemenea, fiind deţinători ai altor investiţii. Recurentul nu î-şi desfăşoară activitatea de antreprenoriat sub una din formele organizatorico-juridice stabilite de Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, nu este înregistrat ca persoană ce practică activitatea de întreprinzător şi la caz, prevederile standardelor naţionale nu sunt aplicabile.
În baza contractelor de autor încheiate cu persoanele juridice, recurentul a transmis drepturile exclusive de autor pentru folosirea mărcii şi obţine remunerare pentru drepturile de autor (royalty). Conform art. 12 alin. (1) Cod fiscal, royalty (redevenţă) constituie plăţi de orice natură primite în calitate de recompensă pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a oricărui drept de autor şi/sau a drepturilor conexe, inclusiv asupra unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv filme de cinema şi filme sau benzi pentru televiziune sau radiodifuziune, a oricărui brevet de invenţie, marcă comercială, design sau model, plan, produs soft, formulă secretă sau proces, pentru utilizarea ori transmiterea dreptului de utilizare a informaţiei referitoare la experienţa în domeniul industrial, comercial sau ştiinţific.
Punctul 5 al aceluiaşi articol prevede, că se consideră venit din investiţii venitul obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială. Conform pct. 6 acelaşi articol, venitul financiar constituie venitul obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială.
Cu darea în folosinţă a operelor create recurentul nu a efectuat investiţii de capital, dar nici investiţii în activele financiare. Astfel, venitul obţinut sub formă de royalty (redevenţă) nu este un venit din investiţii care ar permite deducerea cheltuielilor. Conform art. 36 pct. 4 Cod fiscal, se permite deducerea cheltuielilor de investiţii în limitele venitului din investiţii ce ţin de cheltuielile ordinare şi necesare, achitate sau suportate pe parcursul anului fiscal în scopul obţinerii venitului din investiţii, dobânzile pe datorie, cu condiţia că dobânda să nu 4 depăşească suma venitului din investiţii.
Venitul financiar este venitul obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială. Conform pct. 72 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitatea de întreprinzător anexa 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 77 din 30 ianuarie 2008, în componenţa venitului din investiţii financiar obţinute în străinătate se includ următoarele tipuri de venituri, obţinute peste hotarele Republicii Moldova: dividentele, dobânda, royalty.
În rezultatul controlului efectuat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.Chişinău nu a fost acceptată spre deduceri în scopuri fiscale ca cheltuielile de investiţii suma, care constă din suma achitată în numerar conform recipiselor de primire a sumelor în valută străină (euro) persoanelor fizice - cetăţeanului Republicii Moldova Circov Igor şi cetăţeanului Italiei Marta Luca. În momentul controlului în afară de contractele şi anexele la contracte nu au fost prezentate documente care confirmă, că aceste servicii au fost îndeplinite de persoanele care se consideră că au efectuat lucrările. Actele de predare-primire a lucrărilor şi recipisele de achitare către persoanele fizice a sumelor, prezentate ulterior la cercetarea pricinii nu pot fi luate în considerare, deoarece la momentul controlului fiscal acestea nu au fost prezentate.
Din suma de 523908 lei, suma de 224684,10 a fost achitată lui Marta Luca în Italia. Conform pct. 72 Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit al persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător şi anexei nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 77 din 30 ianuarie 2008, în componenţa venitului din investiţii financiare obţinute în străinătate se includ următoarele tipuri de venituri obţinute peste hotarele Republicii Moldova: dividentele, dobânda, royalty. La caz, suma achitată lui Marta Luca nu are statut de devidente, dobândă sau royalty. Astfel, cerinţele recurentului privind anularea deciziilor nr. 830/6 din 15 martie 2012 şi nr. 125 din 08 iunie 2012 corect au fost respinse, deoarece sunt neîntemeiate, deciziile contestate sunt legale şi temeiuri pentru anularea acestora nu sunt.
Cu referire la cerinţele ce ţin de creşterea de capital, instanţa de recurs consideră, că prima instanţă corect a respins şi aceste cerinţe, deoarece recurentul nu a prezentat probe concludente în susţinerea cerinţelor pe acest capăt de cerere, iar din calculul cheltuielilor pentru anul 2010 prezentat pe parcursul examinării pricinii de către recurent rezultă, că suma litigioasă de 523908,20 lei nu se referă la cheltuielile ce ţin de calculul creşterii de capital. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, hotărîrea Curţii de Apel Chişinău este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al 5 Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău.
În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de reprezentantul recurentului Rosario Salemi, avocatul Domente Marin. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 03 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rosario Salemi împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov 6