- Dosarul nr.
- 2ra-2188/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 3 iulie 2013
- Părțile
- Tanasiev Eugeniu vs Ministerul Finanţelor, interv. Procuratura generală, MAI, Min. Justiţiei
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2188/13 — Repararea prejudiciului material şi moral
prima instanţă – Iu. Potînga dosarul nr. 2ra-2188/13 instanţa de apel – L. Bulgac, L. Popova, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 03 iulie 2013 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Ala Cobăneanu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Eugeniu Tanasiev reprezentat de către Alexei Croitor în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Eugeniu Tanasiev împotriva Ministerului Finanţelor, intervenienţii accesorii Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei cu privire la încasarea prejudiciului moral ca urmare a acţiunilor ilegale ale colaboratorilor organelor de urmărire penală şi ale instanţelor de judecată împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 noiembrie 2012 prin care a fost respins apelul declarat de către Eugeniu Tanasiev şi menţinută hotărârea Judecătoriei Râşcani mun.
Chişinău din 11 aprilie 2012 fără modificări constată: La 6 octombrie 2010, Eugeniu Tanasiev a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, intervenienţii accesorii Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Justiţiei cu privire la încasarea prejudiciului moral ca urmare a acţiunilor ilegale ale colaboratorilor organelor de urmărire penală şi ale instanţelor de judecată. În motivarea acţiunii a indicat că la 9 aprilie 2009 aproximativ la ora 21:00 în ograda casei, a fost reţinut împreună cu Alexandr Larionov de către trei persoane în civil, care nu au prezentat care-va acte, dar s-au prezentat ca fiind colaboratori de poliţie. Odată ce au fost reţinuţi ameninţând-i i-au impus să meargă la domiciliu unde locuia.
Menţionează că la domiciliu i-a perchiziţionat apartamentul, totodată i-au luat telefonul mobil pentru a nu putea telefona, după care au fost urcaţi într-un automobil de model BMW 725 civil. Indică că au fost duşi la Comisariatul de poliţie Ciocana întru-un cabinet cu trei colaboratori de poliţie în civil, care îi impuneau să dea declaraţii ameninţându-i cu forţă fizică. Susţine că după sosirea avocatului a semnat actele de reţinere, după care au fost duşi în celulă, unde au stat aproximativ pînă la 3 noaptea, după scoaterea din celulă, în drum spre maşină au fost bătuţi cu pumnii, cu picioarele de către un colaborator de poliţie care era şofer. Afirmă că au fost duşi la Comisariatul General de poliţie unde iarăşi au fost bătuţi şi înjosiţi, după care au fost ţinuţi în celulă încă cu cinci persoane.
Mai menţionează că dimineaţa au fost duşi cu Alexandru în cabinete diferite. Întrând în cabinet iarăşi a fost bătut şi impus să de-a declaraţii care erau deja scrise, la care a refuzat, dând declaraţii care au fost într-adevăr. Ulterior, a fost dus în celulă unde reveni-se şi Alexandru care la fel a fost maltratat. Invocă că la 9 aprilie 2009 a fost întocmit procesul-verbal, iar la 11 aprilie 2009 procurorul a înaintat un demers către Judecătoria Ciocana privind aplicarea măsurii arestării preventive, fiind învinuit de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 285 alin. (3) Codul penal. Astfel, la 11 aprilie 2009 prin încheierea Judecătoriei Ciocana a fost aplicată în privinţa sa, arestul preventiv pe un termen de 30 de zile, după care a fost dus la Comisariatul de poliţie Ciocana unde a fost iarăşi bătut demonstrativ în faţa tuturor arestanţilor pe motiv că a comunicat în instanţa de judecată că a fost bătut preventiv.
Mai menţionează că la 13 aprilie 2009 mama sa împreună cu avocătul său, au depus o plângere către Procuratura sectorului Ciocana în care a specificat că a fost bătut în timpul reţinerii cu solicitarea să fie atrase la răspundere persoanele vinovate şi să fie supus unei expertize medico-legale. Astfel, prin ordonanţa din 13 aprilie 2009 s-a dispus numirea unei expertize medico-legală, care a fost efectuată la 14 septembrie 2009, fără avocat şi fără a fi indicate toate leziunile. Invocă că seara la 14 aprilie 2009 a fost dus într-un cabinet unde a fost întrebat în faţa camerei video dacă este agent al Sistemului Informaţional de Securitate, iar la 15 aprilie 2009 a fost dus la Penitenciarul nr. 13. Mai menţionează că împotriva încheierii Judecătoriei Ciocana din 11 aprilie 2009 a depus recurs, care prin decizia din 16 aprilie 2009, Curtea de Apel Chişinău a admis recursul şi a fost eliberat de sub arest în sala de judecată.
Afirmă că prin ordonanţa din 30 octombrie 2009 s-a încetat urmărirea penală în privinţa sa. Consideră că a fost maltratat de către colaboratorii de poliţie şi arestat preventiv pentru o infracţiune pe care nu a săvârşit-o, fiind supus unor suferinţe fizice şi psihice. Susţine că în temeiul art. 3 lit. a) şi e) Legea nr. 1545-XIII privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti din 25 februarie 1998 este reparabil prejudiciul moral şi material cauzat persoanei fizice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii la răspundere penală şi efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei.
Iar potrivit art. 3 alin. (2) aceiaşi Lege prejudiciul cauzat se repară integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcţie de răspundere din organele de urmărire penală, din procuratură şi din instanţele judecătoreşti. Mai consideră că suma de 600 000 lei este o sumă justificată şi echitabilă pentru suferinţele care le-a îndurat. Solicită încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor suma de 600 000 lei prejudiciul moral, să fie obligată Procuratura Generală să i se aducă scuze oficiale, inclusiv prin intermediul organelor mass- media care au lansat ştirea despre săvârşirea infracţiunii şi cheltuielile de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 aprilie 2012 a fost admisă parţial acţiunea.
S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Eugeniu Tanasiev prejudiciul moral în sumă de 7 000 lei. În rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 noiembrie 2012 a fost reespins apelul declarat de către Eugeniu Tanasiev şi menţinută hotărârea primei instanţe fără modificări. La 02 mai 2013 avocatul Alexei Croitor, în baza mandatului, a declarat recurs în interesele lui Eugeniu Tanasiev împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea prezentului recurs cu casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii integral. Menţionează că decizia instanţei de apel i-a fost adusă la cunoştinţă la 12 aprilie 2013 fapt confirmat prin menţiunea în dosar şi cererea anexată.
În motivarea recursului a invocat că instanţele inferioare au interpretat şi aplicat eronat legislaţia cu privire la încasrea prejudiciului moral în temeiul Legii nr. 1545-XIII privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti din 25 februarie 1998. Susţine că reparaţia oferită de către instanţele judecătoreşti naţionale pentru încălcările admise, nu este adecvată şi suficientă, conform art. 5§5 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, că orice persoană, victimă a unei arestări sau deţineri în condiţii contrare dispoziţiilor acestui articol, are dreptul la reparaţii.
Indică că orice peroană are posibilitatea în temeiul art. 1405 Codul Civil şi a Legii nr. 1545-XIII privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti din 25 februarie 1998, să înainteze o cerere de reparare a daunelor cauzate în rezultatul privării ilegale de liberate. Menţionează că există o disproporţie vădit nerezonabilă între suma oferită de către instanţele naţionale şi sumele acordate de obicei de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Se mai susţine că prin admiterea acţiunii parţiale , fără a aduce argumente în privinţa sumei de 7000 lei, instanţele naţionale i-au încălcat dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6§1 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, care prevede că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanţă independentă şi imparţială. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Eugeniu Tanasiev reprezentat de către Alexei Croitor nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, criticile recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Eugeniu Tanasiev reprezentat de către Alexei Croitor, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Eugeniu Tanasiev reprezentat de către Alexei Croitor ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul lui Eugeniu Tanasiev reprezentat de către Alexei Croitor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Ala Cobăneanu