2ra-2145/13 — Obligarea perfectării actelor

prima instanţă – A. Spoială dosarul nr. 2ra-2145/13 instanţa de apel – L. Popova, S. Caitaz, A. Doga ÎNCHEIERE 03 iulie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Ala Cobăneanu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Serghei Covalenco în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Serghei Covalenco împotriva lui Sergiu Ipatii cu privire la obligarea de a perfecta actele necesare pentru privatizarea apartamentului împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 februarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Serghei Covalenco şi menţinută hotărârea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 07 decembrie 2012 prin care a fost respinsă acţiunea constată: La 10 mai 2012 Serghei Covalenco a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Ipatii cu privire la obligarea de a perfecta actele necesare pentru privatizarea apartamentului. În motivarea acţiunii a indicat că conform contractului din 6 noiembrie 2007 a acordat un împrumut lui Ipati Sergiu în sumă de 265 505 lei. Sergiu Ipati nu a rambursat în termen împrumutul, astfel a fost nevoit să se adreseze în instanţa de judecată cu solicitarea de ai fi restituită suma împrumutată. Afirmă că prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 20 decembrie 2010 a fost încasat din contul lui Sergiu Ipati în beneficiul său suma de 244 505 lei cu titlu de datorie de împrumut, suma de 76 926,90 lei cu titlu de dobîndă de întîrziere.

Suma de 44 499,91 lei cu titlu de penalitate de întârziere şi suma de 10 977,96 lei cheltuieli de judecată. Afirmă că hotărârea menţionată a devenit irevocabilă la 20 decembrie 2010. Indică că în cadrul procedurii de executare s-a stabilit că Sergiu Ipati nu deţine conturi deschise în valută străină sau în lei moldoveneşti şi nici nu dispune de care-va bunuri imobile înregistrate cu drept de proprietate. Menţionează că de fapt Sergiu Ipati locuieşte împreună cu familia sa în apartamentul nr. 7 situat pe str. Ginta Latină 19/1, mun. Chişinău, unde are viza de reşedinţă şi este chiriaşul principal al apartamentului care nu a fost supus privatizării. Susţine că potrivit răspunsurilor primite de la organele competente Asociaţia Proprietarilor de Locuinţe Privatizate nr. 54/183 COOP a indicat că nu s-au efectuat care-va modificări la contul personal al acestuia, iar în Sistemul Informaţional ,,Privatizarea Locuinţelor”, apartamentul nr. 7 din str. Ginta Latină, 19/1 mun.

Chişinău nu este depistat ca privatizat de chiriaşul principal Sergiu Ipatii. Consideră că întru executarea hotărîrii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 20 decembrie 2010, tinde să valorifice un drept ce aparţine debitorului său pentru a fi posibilă privatizarea apartamentului menţionat. Solicită de a fi obligat Sergiu Ipati să perfecteze actele necesare pentru privatizare şi să privatizeze apartamentul nr. 7 situat pe str. Ginta Latină 19/1, mun. Chişinău şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 07 decembrie 2012 acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 februarie 2013 a fost respins apelul declarat de către Serghei Covalenco cu menţinerea în vigoare a hotărârii Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 07 decembrie 2012. La 22 aprilie 2013 Serghei Covalenco a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea deciziei contestate şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat că concluziile instanţelor inferioare sunt în contradicţie cu materialele pricinii, încălcând sau aplicând eronat normele de drept material sau normele de drept procedural, iar instanţa de apel a aplicat o lege care nu urma a fi aplicată. Menţionează că concluziile instanţei sunt întemeiate pe o apreciere superficială, neantrenând toate părţile în proces şi anume membrii familiei Ipati, ajungînd la concluzia că esenţa procesului de privatizare, nu constituie o creanţă în temeiul art. 599 Codul Civil, deoarece nu este un raport juridic între două subiecte determinate de la început.

Susţine că raportul juridic este stabilit, deoarece sunt două părţi, unde Sergiu Ipati are o datoriei certă, exigibilă, iar debitoul refuză să o achite şi totodată refuză să privatizeze apartamentul menţionat pentru a nu putea fi urmărit de către creditori în cadrul procedurii de executare. Mai invocă că conform jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului, potrivit căreia executarea unei hotărâri judecătoreşti pronunţate de orice instanţă trebuie să fie privită ca o parte integrantă a procesului, în sensul art. 6 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fapt ce nu a fost respectat de către instanţele naţionale în vederea executării Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 20 decembrie 2010. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Covalenco Serghei nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, criticile recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Serghei Covalenco, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Serghei Covalenco ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul lui Serghei Covalenco se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Ala Cobăneanu